80 matches
-
nume, Spre-a afla posteritatea că am fost și am rămas. La congrese medicale voi constitui reclamă, Mă vor studia continuu, înainte de bufet, Unii îmi vor spune viață, unii îmi vor spune dramă, Alții vor lua din mine mostre pentru zaiafet. Se vor scrie disertații, se vor ține lungi discursuri, Sub luminile uimirii am să fiu solicitat, Despre marea mea putere se vor scrie niște cursuri, Iar eu le voi da cu tifla, muribund resuscitat. De vor întreba savanții cum trăiesc
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ale acestora; era sigur că-și iubea profesiunea; uneori vorbirea împrumuta melancolii venite din viitor, purtând regretul trecerii anilor. Își aprinse o țigară, intră apoi și doamna Pavel, care în după-amiaza acelei zile - de joi sau sâmbătă - avea unul din zaiafeturile ei obișnuite, și o rugă să vină și ea, o oră măcar; era lauda ei cea mai mare, iar nepoata, cu gândurile încă la elevele ei, încuviință, înțelegând, printr-o alianță simpatetică, slăbiciunile nevinovate ale mătușii care făcea sforțări neobservabile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
tiră, hubăr, mafler, hultan, alanjor, panacotist, angrosist Călcare = jaf. Similar: cujbeală, cojeală, ciordeală Chelar = polițist, gardian. Similar: jitar, trocar, țagher, acvilar, balaban, clocan, gardist, gealat, lingabăr, mamuc, organ, scatiu, șacal, șingală Chiolhan = petrecere, chef, beție. De origine turcă. Similar: halima, zaiafet Chitros = zgîrcit. Similar: trăistar, cioran, avar, cărpănos, scîrțar Ciocîrlan = naiv. Similar: fazan, gîscă, guguf, țugulan, balamut, împiedicat, ciuflex, leuștean, clift, plutaș, fiul ploii Cioran = deținut care nu împarte mîncarea cu ceilalți Ciosvîrtă = deținut încrezut, dar desconsiderat de ceilalți. Similar: figurant
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pentru a sugruma chiorăiala mațelor. Dacă foamea îl mai căznea încă, hangiul avea, berechet, cu ce să-l ospăteze (ciorbă, pastramă, sarmale, ciulama, pilaf, musaca). Se desfăta mai apoi cu tutun tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca în odaie, în cântecul înfiorător al cucuvelei. Își făcea cruce cu limba și scuipa în sân, să nu fie prădat chiar de hangiu care, după ce îl cinstise, îl privea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
instrucției religioase pe umerii laicilor care profesează în școlile primare și gimnaziale, liderii Bisericii n-ar trebui să mai deplângă proporția în care adolescenții români și țigani se întâlnesc nu la rugăciune, la școlile duminicale și în fața altarelor, ci la zaiafet, în orbitoarele discoteci orășenești. Ineficienta intervențiilor statului în problema integrării țiganilor este vizibilă, deși resursele financiare ale instituțiilor guvernamentale nu sunt deloc neglijabile. Politicile welfare state sunt însă rareori garantul unei juste emancipări sociale, care nu poate exista fără ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cincizeci de ani, și nu este exclus ca de la ferestrele din spate ale vreuneia dintre ele să fi sărit în mare grabă, rostogolindu-se în noapte pe povârnișul salvator, vizitatorii galanți ai Chirei și ai mamei sale, surprinși în plin zaiafet de sosirea pe neanunțate a furiosului cap al familiei, bat jocorit în lipsă și de nevastă, și de fiică. Eu, oricum, în adoles cență, luându-mă după indicii din carte, așa îmi închipuiam, după cum căutam să localizez și alte întâmplări
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
gumă vârâte În urechi, și vă Închipuiați cu ce emoții, „Asaltul de la Gri vița“ Înregistrat pe cilindrii de ceară moale; repede popularizat și intrat, cu pâlnia lui multicoloră și cu răsunetele lui barbare de clanaret și de manele orientale, În zaiafetul de duminică al mahalalelor, iar de aci, și mult mai târziu, cu plăcile lui de jazz și hot, În restul lumii melomane. Primul zbor În București al lui Blériot (eroul „sublim, scria Charles Maurras la 1909, al primului zbor peste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toate Însemnările ei evocatoare, după atâția ani, ale acelor nopți de singurătate În fața imenselor răspun deri: mă-ntor ceam spre poștă, pe aceeași uliță În care, la aceeași casă, sin gura luminată, chefuia În fiecare noapte o lume Înne bunită după zaiafeturi, cu cântece și râsete stridente de femei, ca Într-o biserică a despuiaților. Așa au fost salvate totuși, până la una, cele 32 de formațiuni de etape cu mii de căruțe Încărcate și mult mai multe mii de oa meni: ascultând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mâinile lor toată puterea. Atunci, m-am făcut mic-pitic, mi-am pus cenușă în cap. Am plătit haraci turcilor, lehilor și ungurilor le cântam în strună. Scrâșneam din dinți, dar nu ieșeam din cuvântul boierilor veliți. M-am dedat desfrâului. Zaiafeturile la curte se țineau lanț, Cotnarul curgea gârlă. Un bețivan, un fustangiu, ca toți Mușatinii" mormăiau boierii în barbă cu dispreț, dar mulțămiți că i-a blagoslovit Sfântul cu o așa pramatie de domn nevolnic, ca ei, nestânjeniți să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cu prăjiturile și cu murăturile. Copiii sunt trimiși pe la bunici, iar animalele de casă, lăsate în plata Domnului. Pe scurt, cu toții se pregătesc pentru marele moment. Care mare mo ment nu are cum să fie cu mult diferit de alte zaiafeturi din timpul anului - și de aici amăreala de a doua zi, sentimentul zădărniciei pe care refuzăm săl recunoaștem, dând vina pe mah mureală, sau starea de blegeală de după. La așa de mari așteptări, nu ai cum să nu rămâi la
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
tare de ureche. De aceea, strada, cârciuma, mallul, toate locurile publice au, la noi, ceva de iarmaroc pestriț. Ceea ce, în orașele „normale“ din alte părți, este zumzetul discret al ambianței urbane, la noi e zgomot de codru, de Bărăgan, de zaiafet. Și când muncește, românul își cheltuie jumătate din energie strigând. Chiar și micile șantiere curente (cele care, de pildă, dau găuri în asfalt) provoacă tămbălău. „Coechipierii“ se cheamă non-stop unii pe alții, își dau indicații, înjură cu năduf, sau, măcar
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
centrală a sinonimiei și a înnoirii permanente se află în registrul colocvial-argotic, dar multe cuvinte și expresii pătrund din aceasta în uzul curent. Sînt, mai întîi, substantivele care desemnează fenomenul însuși, în globalitatea sa: petrecere, chef, bairam, paranghelie, chiolhan, chiloman, zaiafet, banchet, ceai, soir, party, chermesă, partuză, iureș, chindie, băută, beție etc. Există apoi verbele - a petrece, a chefui, a benchetui etc. - , precum și determinanții caracteristici; cheful, de pildă, e în adeseori monstru: „Crede că de fiecare dată vin de la un chef
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
registrul colocvial, fiind greu compatibil cu stilul formal, oficial. Originea lui turcă este emblematică în română pentru un fenomen mai general: orientalismul inerent adevăratei petreceri. Se poate constata că și alți termeni din aceeași sferă au origine balcanică: turcismele bairam, zaiafet, chiolhan și grecismul paranghelie. Structura etimologică a cîmpului lexical nu exclude totuși sursele occidentale: din franceză provin soarea, soir, banchet, chermesă, partuză; iar englezismul party este foarte la modă în prezent (“Party-ul va continua la Discoteca Millenium, unde motocicliștii vor
Lexicul petrecerii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12954_a_14279]
-
după spectacol, cunoștința sa repede improvizată îl invită la festinul pe care prințul-consul îl dă în onoarea trupei de actori într-un cabaret mai ales și, apoi, la prinț acasă. Se ostoise dar era scîrbit de atîta mîncare, băutură și zaiafet, continuînd, totuși, s-o ducă tot așa patru zile, pînă la plecarea trupei din oraș. Un tinichigiu, firește evreu originar din România, îi face rost de un atelier în care omul nostru devine pictor de firme. Îi merge din plin
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
soarta și funcția de director, (fie el „adjunct”), cu întreaga cohortă de compromisuri, responsabilități și umilințe ce o însoțește ci la situația duplicitară în care viețuiam, mă suspecta că în lipsa mea de-acasă o duceam tot într-un chef, în zaiafeturi și distracții, (știa ea bine ce hahalere sunt bărbații, cu osebire cei în funcții de conducere), dar mai ales - aici roșea discret - mă bănuia că mă înhăitasem cu vreo târfuliță cu care mă destrăbălam și care uneltea să-mi compromită
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
renumerație mică, după buget...” ZOE: Lasă, Ghiță, că nu trăiești tu din buget. Mai bine spune cine a adus-o pe cocoana asta aici? PRISTANDA: Care cocoană? ZOE: Care a ieșit adineauri de-aici. PRISTANDA: Nu știu, coană Joițico, e zaiafet mare, lume vine, lume pleacă... ZOE: Aici nu e vorba de lume. E vorba de cocoana simandicoasă de adineauri. PRISTANDA: Apăi, eu știu cine e? N-avem fonduri de supraveghere pentru simandicoși... Suntem județ sărac. Tot eu supraveghez și tot
A DOUA SCRISOARE PIERDUT| sau TRENUL TOGOLEZ NU OPREȘTE LA PARIS Comedie post-caragialiană în patru acte (fragmente) by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/4434_a_5759]
-
două de pauză, magazinele se redeschideau, oamenii noștri, ca hipnotizați, erau de găsit din nou la ușile lor, gata s-o ia de la capăt, îmbulzindu-se să-și refacă proviziile. Și anul acesta cuvântul de ordine a fost ghiftuiala, cheful, zaiafetul, bairamul, chiolhanul, petrecerea, petrecerea până peste poate, ca și cum ar fi fost ultima șansă, ca și cum sfârșitul lumii ar fi pândit ascuns după colț. Acasă sau în fastfood- uri din mall-uri sau prin diferite stațiuni din țară și de aiurea, românii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
Cei cinci masteranzi care traduc știri de pe net și-or fi luat și ei concediul anual, de 3 zile, because nunta Zamfirei ot Pipera. Singurul joc de cuvinte care îmi poate ieși de aici e legat de prețul piperat al zaiafetului, dar e atât de trasă de păr încât pare făcută de CTP, într-un editorial care se vrea amuzant, așa că trecem mai departe. E și mâine o zi. Mai bine ne uităm într-un tabloid necoafat, cum ar fi Click
Ziare la zi: Băsescule, cu cianură ai încercat? - PAMFLET () [Corola-journal/Journalistic/25358_a_26683]
-
pentru că-i lipsesc zidurile prejmuitoare, turlele montante, armurile. Mai curînd, fiindcă poartă în portvizit cu totul alte povești. Puține legende, fumegînd a coadă pîrlită de balaur, și din belșug romanțe de candrii sau story-uri de adunare, de la hramuri bisericești la zaiafeturi mirene și five o'clock-uri cu ștaif. Istoria lui, bună-rea, cu lupte și încăierări de stradă, cu fustanele și jobene, s-a scris pe apucate, mai nostalgic ori mai sec. Și, de-o vreme-ncoa', se tot rescrie. Din tot
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
copil se îndrăgostise de un neajuns ca el. Totuși, fiule Zizi, el nu putea fi de acord ca Radie a lui să-i fie luată de-acasă cu birja și cu personalul. Si nici pentru ei doi nu se făcea! Zaiafet, nu, casă a lor nu - să mai și umble noaptea cu geamantanele prin gară, să rîdă careva de ei? Tefik nu îmbătrînise atît de mult, încît să uite cît de orgolioasă putea fi sărăcia. Dar începuse să înțeleagă de ce socrul
Răpirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7585_a_8910]
-
Rodica Zafiu În destul de bogata listă a denumirilor familiar-argotice ale petrecerii - chiolhan, chiloman, bairam, zaiafet, iureș, bairam, anarhie, chindie, chitrofoneală etc. -, în care vocabularul mai vechi și de origini balcanice domină, paranghelie ocupă un loc special prin frecvență și răspîndire. Surprinzătoare e și rapiditatea cu care termenul s-a impus în uzul familiar, de unde a
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
prea fericită tendința de a lua în serios folosirile ironice și de a le transforma în definiții (metoda ar duce la apariția la aproape orice adjectiv a cîte un sens secundar contrar sensului de bază). În acest volum, la cuvîntul zaiafet "chef mare" e înregistrat un sens secundar "bătaie", pe baza unui citat din Neculce: "Slugile lui Fliondor îi da palme și-i dzicè: "Dzi, grece, bine; nu dzice așè". Acest fel de zeefet frumos i-au făcut". În contextul respectiv
Divagații (pornind de la litera Z) by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16362_a_17687]
-
erudiției mascate, pledoaria avocatului ciceronian, cu silogismele furate Atenei, pentru a demonstra o cauză în care credea cu sinceritate și cu avînt, epigrama populară și cultă, noianul de amintiri, ca o apă de rouă a dimineților revărsate în zori la zaiafeturi, melodia zefirului și a lui Eol, șuieratul Crivățului neîndurător.“ (p. 211) Furat de patosul panegiric, Pandrea se desprinde de realitate, plutind în ritmul tropilor scandați, parcă de dragul lor. Verosimilitatea portretului e minimă, dar, puse în balanță cu explozia fascinantă a
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
ne măsurăm. La sfârșit suntem veseli că am consumat din timp sau triști că l-am pierdut." Sau: Cu Cioran și Costică Floru la Herdan și apoi, vorbind despre moarte, depresiuni și de-ale vieții (subl. RC), ajungem la Papu. Zaiafet. Se sărbătorește desigur ceva. Letiția? Ospitalitate. Băieți simpatici. Fete drăguțe. Agreabil. Eugen, în mediul său natural, e argint viu ... Hărmălaie. Aiureală. În fond, nimeni nu știe ce vrea. Glume. Vin. Pian. Radio. Strigăte, țipete. Tinerețe cheflie, din te miri ce
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
Agreabil. Eugen, în mediul său natural, e argint viu ... Hărmălaie. Aiureală. În fond, nimeni nu știe ce vrea. Glume. Vin. Pian. Radio. Strigăte, țipete. Tinerețe cheflie, din te miri ce, silit și sumbru cheflie la câte unii." Între "depresiuni" și "zaiafet" e loc pentru orice. Tânărul Arșavir e conștient de asta, nu-și pierde uzul rațiunii și, din când în când, reflecția sa cade implacabil, cu un (pre)matur scepticism: Ne punem vag și destul de confuz probleme"; "Nu te poți bizui
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]