80 matches
-
salariați, între care exista o pronunțată diviziune tehnică a muncii, era o manufactură capitalistă. Între 1850 și 1863 a mai luat ființă la Huși o zalhana, despre care n-avem informații de natura celor pe care le-am utilizat pentru zalhanaua lui Glodeanu. În anii 1860-1862, ambele zalhanale aveau 20 de cuptoare, produceau anual piei, seu și pastramă în valoare de 510 mii lei, folosind 360 de lucrători, dintre care 140 copii și 100 femei. Este neîndoielnic că desfacerea produselor, ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
tehnică a muncii, era o manufactură capitalistă. Între 1850 și 1863 a mai luat ființă la Huși o zalhana, despre care n-avem informații de natura celor pe care le-am utilizat pentru zalhanaua lui Glodeanu. În anii 1860-1862, ambele zalhanale aveau 20 de cuptoare, produceau anual piei, seu și pastramă în valoare de 510 mii lei, folosind 360 de lucrători, dintre care 140 copii și 100 femei. Este neîndoielnic că desfacerea produselor, ca urmare a dezvoltării evidente a acelor întreprinderi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cinci, funcționa la Focșani. Distrusă în vremea războiului Crimeii, a fost refăcută și mărită ulterior, așa încât, câțiva ani mai târziu, ea producea, cu 55 de lucrători (dintre care 15 copii), mărfuri în valoare de 376.400 lei. Și pentru această zalhana ne lipsesc știri amănunțite. Nu avem, de pildă, nici o informație privitoare la diviziunea muncii, una din principalele caracteristici ale manufacturii. Am inclus-o totuși în rândul manufacturilor, ghidându-mă după numărul de lucrători angajați [...] Socotim, de asemenea, că și atelierele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puțin câteva zeci, cu alte cuvinte atelierele navale de la Galați funcționau după principii specifice manufacturii. Informațiile de care dispunem ne-au îngăduit să trecem în rândul manufacturilor din Moldova, care au funcționat între 1848 și 1864, numai patru întreprinderi: trei zalhanale și atelierele navale de la Galați. Restul întreprinderilor industriale din Moldova erau după părerea noastră ori mici ateliere, care se încadrau în mica producție de mărfuri sau în cooperația capitalistă simplă, ori mici făbricuțe. Este adevărat că mai existau unele întreprinderi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care-l practicau domnitorii prin acordarea așa-ziselor privilegii exclusive întemeietorilor de întreprinderi industriale și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a fost închisă, deoarece eforia orășenească avea monopolul tăierii de vite în acel oraș. În târgurile proprietate particulară, proprietarii dețineau monopolul desfacerii principalelor bunuri de larg consum. În aceste împrejurări, firește, nu se puteau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
produselor fabricate ale țărilor apusene. Cea mai bună dovadă în acest sens ne-o oferă chiar soarta încercărilor izbutite și neizbutite de fondare a manufacturilor în Moldova. Aici s-au dezvoltat trei zalhanale-manufacturi și atelierele navale de la Galați, tocmai pentru că zalhanalele nu erau concurate de către țările apusene, iar atelierele navale de la Galați erau indispensabile. Așadar, rămânem la concluzia că stadiul manufacturier în industria Moldovei a rămas în faza unor începuturi timide, fără putință de progres. Această stare de lucruri a generat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exportul vitelor deținea un loc important în balanța comercială a țării. Beneficiile rezultate din comerțul cu vite puteau fi mult sporite, dacă la exportul vitelor s-ar fi adăugat exportul de carne prelucrată în cantitați mai mari decât puteau da zalhanalele. Pe de altă parte, prelucrarea cărnii prin procedee meșteșugărești avea neajunsul că produsele căpătau o valoare de întrebuințare de scurtă durată, datorită, firește, imperfecțiunii conservării, așa încât exportul cărnii la mari depărtări era imposibil. Aceste dificultăți puteau fi înlăturate prin conservarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
industrială a lui Krodop. După cum am mai arătat, Goldner avea un privilegiu exclusiv de preparare a conservelor numai prin mijloace mecanice. Tocmai de aceea el a încercat să oprească pe Krodop de a prepara conserve și nu a oprit funcționarea zalhanalelor din Galați. Din nefericire, informațiile documentare relative la instalația mecanică a lui Krodop nu ne oferă și alte știri. Din expunerea privitoare la începuturile industriei mecanice din domeniul alimentar, reiese că în perioada 1848-1864 au funcționat în Moldova 17 mori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
contra plată, după cum cei mai mulți lucrători din atelierele de cooperație capitalistă simplă se recrutau din „sărăcimea” orașelor și a târgurilor. Aceeași proveniență socială aveau și cei mai mulți dintre lucrătorii de la manufacturi și fabrici. La una din cele mai mari manufacturi din Moldova, zalhanaua de la Huși, era angajat în 1849 „un mare număr de oameni săraci... și toată ceelantă sărăcime”. În întreprinderile mecanice erau utilizați îndeosebi în munci auxiliare argați (velnițe, mori), țigani dezrobiți ș.a. O importantă sursă de recrutare a forței de muncă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de care aveau nevoie și pe care nu-i puteau dobândi numai prin valorificarea produselor micii lor gospodării agricole. Deasemenea, mulți dintre lucrătorii de la manufacturile-zalhanale, cărămidarii, întreprinderi ce funcționau numai o parte a anului, nu erau rupți de agricultură. La zalhanaua de la Huși existau lucrători angajați vremelnic la „descărcat cazane”, care munceau doar trei zile dintr-o lună, alții care lucrau 20 de zile dintr-o lună și despre care documentele nu ne îngăduie să precizăm dacă lucrul la zalhana era
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
La zalhanaua de la Huși existau lucrători angajați vremelnic la „descărcat cazane”, care munceau doar trei zile dintr-o lună, alții care lucrau 20 de zile dintr-o lună și despre care documentele nu ne îngăduie să precizăm dacă lucrul la zalhana era pentru ei o îndeletnicire principală sau complementară. Exceptând zalhanalele, unde este foarte probabil să se fi folosit parțial și munca clăcașilor, îndeosebi atunci când proprietarul întreprinderii era și proprietarul sau arendașul moșiei, în industria moldovenească între anii 1848-1864 se generalizaseră
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cazane”, care munceau doar trei zile dintr-o lună, alții care lucrau 20 de zile dintr-o lună și despre care documentele nu ne îngăduie să precizăm dacă lucrul la zalhana era pentru ei o îndeletnicire principală sau complementară. Exceptând zalhanalele, unde este foarte probabil să se fi folosit parțial și munca clăcașilor, îndeosebi atunci când proprietarul întreprinderii era și proprietarul sau arendașul moșiei, în industria moldovenească între anii 1848-1864 se generalizaseră relațiile de producție capitaliste. Despărțirea totală a lucrătorilor de mijloacele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înfricoșat. ― Iubirea cea mare și adevărată e numai la Dumnezeu... Din casă izbucniră deodată plânsete prelungi și nătânge de copii. Pe uliță trecea un detașament de soldați, în direcția frontului, obosiți, abătuți, cu capetele plecate, ca niște vite mânate spre zalhana. În cerdac însă ardea lumina soarelui ca un râs de fată frumoasă. ― Copilașii... veșnic fără astâmpăr, murmură Boteanu cu alt glas. Și biata preoteasă toată ziulica trebuie să-i muștruluiască... Apostol zâmbi. Preotul urmă iarăși înviorat: ― Dar am auzit c-
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
folosintia publică. 10) Brudinile (taxe de poduri) și alte dări de asemene natură ce s'aru proiecta a se statornici pe teritoriulu comunei. 11) Regulamentele seu tarifele atingetore de strîngerea venitului, de închirierea locuriloru de balciuri (iarmaroce), târguri, pietie și zalhanale, de dejugetore pe drumurile publice, precum și taxa cantarului, a mesuriloru și a cotitului. 12) Primirea daruriloru și a legaturiloru făcute comunei, seu asiediaminteloru comunale, candu valoarea loru nu întrece dece mii lei. De au urmatu reclamații în contra darului seu legatului
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
839-52+436 200.000 3. București - Predeal Câmpina - Gura Beliei km 96+000-105+500 300.000 Comarnic - Predeal km 111+415-140+000 700.000 4. București - Giurgiu Comana - Daia km 29+000-56+000 500.000 5. București - Tîrgoviște Târgșoru Nou - Zalhanaua �� km 23+366-26+100 300.000 6. Buda - Slănic Plopeni Sat - Poiana Slănic km 21+300-21+400 100.000 km 22+000-22+250 200.000 Vărbilău - Prajani km 29+900-30+000 200.000 Regionala C.F.Craiova - Total 13.882.716
HOTĂRÂRE nr. 534 din 4 iulie 1996 privind majorarea veniturilor şi cheltuielilor bugetului de stat, precum şi a cheltuielilor de capital la Ministerul TranSporturilor şi la Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pe anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115569_a_116898]
-
Abatorul reprezintă un capitol din istoria modernă a fiecărei localități urbane. Satele nu aveau atunci și nu au nici azi, decît rar, așa ceva. înainte de 1886, Bacăul, „o comună urbană” cu „peste 11 mii de suflete”, n-avea decît o „sahana” („zalhana”), de mărimea unui „șopron”, a unei „șandramale”, amplasată pe malul Bistriței, în care „se tăiau vitele cornute și mieii”.5) Memorialistul citat precizează că, în lipsa unui serviciu veterinar, vitele pentru tăiere erau aduse întîi la primărie. „Acolo, un om al
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
tocmit pentru aceasta, înroșea în foc un fier în formă de literă și-l punea pe coapsa vitei. Aceasta se chema danga și vita dănguită era învoită a se tăia”. „Porci tăiau fiecare pe la casele lor.” 6) Prin comparație cu zalhanaua, abatorul avea „mai multe despărțituri” și era prevăzut cu scurgeri. „Și sînge cald se scurge pe canal”, scrie poetul. Exact ar fi fost: pe canal și spre canal. în topografia băcăuană, „canalul” era albia sistematizată a pîrîului Negel. Deschis pînă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
număr de 3000 vite mari sacrificate. Apar jalbe vizavi de activitatea desfășurată, considerată un pericol pentru obștea târgului din cauza debitului mic al pârâului și apropierii salhanalei de târg, existând posibilitatea unui incendiu și izbucnirea unei molime. „Noi pe pilda altor zalhanale din Moldova precum Galați, Focșani, Bârlad și altele care sânt înființate pe niște mari ape curgătoare și depărtate cu totul de târguri și mahalalele lor cu care se alcătuiește o desăvârșită sigurantie a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
otcupciului căsăpiilor și mungeriilor din Huși de la 23 martie 1849 demonstrează existența a mai multe salhanale în care sunt sacrificate animale și se comercializează la târgoveți carne numită furdam, tăierea mieilor și scăderea prețului la seu. Se cere „ca lucrarea zalhanalelor nici decum să fie înziduită în țarcul orașului, ci afară în depărtare de 100 stânj(eniă oprind cu totul introducere de carne.” Eforia târgului Huși amintește la 29 iunie 1849 jalba obștii târgului prin care se cere refuzul aprobării construirii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Cuza constituie obiectul cercetării Sfatului cârmuitor care îl supune atenției domnești prin anaforaua cu nr. 2270. Construcția salhanalei nu este considerată jignitoare, ci folositoare „și nici împotriva hrisovului pentru imașul obștei”, înaintându-se propunerea „să fie slobodă clădire ac(eăi zalhanale.” Salhanalele din târg încă mai funcționau la 21 septembrie 1849. Ivanciu Neagu solicita permisiunea Departamentului de a continua activitatea salhanalei până în luna noiembrie 1849 primind și acceptul. Stolnicul Vasile Glodeanu este și el păsuit cu desființarea salhanalei la 23 martie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
este și el păsuit cu desființarea salhanalei la 23 martie 1850. Departamentul Lucrărilor Publice prezintă la 27 august Isprăvniciei jalba înaintată de Vasile Glodeanu și Mihălache Iotu care „s-au jăluit acestui Departament că isprăvnicia ar vroi să le desființeze zalhanaua ce o au făcută de mai multă vreme în marginea târgului Huși supt cuvânt că ar fi primejdioasă de foc, ar strica aerul orașului și ar pricinui necurățenie pe ulițe.” Obștea târgului prin jalbă arată utilitatea salhanalei și înlesnirea traiului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mai mult sec nu se poate menține curățenia. Copii di pi jaloba boierilor vețuitori în târgul Hușii cătră isprăvnicia țânutului Fălciului din 30 avgst 1834 În vara anului trecut s-au înființat în mahalaoa Plopenii di aici din târg o zalhana supt cuvânt de a fi pentru tăiere unui mic număr di capri, după puțân au și început lucrare și au urmat tăieri în No piste 3000 vite mari. Această zalhana este făcută pe un pârâu de apă încât îl poati
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au înființat în mahalaoa Plopenii di aici din târg o zalhana supt cuvânt de a fi pentru tăiere unui mic număr di capri, după puțân au și început lucrare și au urmat tăieri în No piste 3000 vite mari. Această zalhana este făcută pe un pârâu de apă încât îl poati păși omul și pentru multa apropieri a ei di târg niau făcut pe toți a fi supuși unei pătimiri primejdiincioasă întâi că îngrijirea de boli și al 2 le cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
două răle, am fi fost supuși cei mai cumpliti pătimiri și primejdii după cari toati aceli pătimiri acum ne amenințări întărită frică și supărari cu adăugire pregătitor ce fac în tăere unui îndoit număt de vite. Noi pe pilda altor zalhanale din Moldova precum Galați, Focșani, Bârlad și altili care sânt înființati pe niște ape mari curgătoari și depărtati cu totul de târguri și mahalalile lor, cu care să alcătuiește o disavărșită sâguranți a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
care să alcătuiește o disavărșită sâguranți a obștii târgurilor, ne cunoaștem în dreptati a cere și pentru târgu nostru o asămine ocrotiri din parte ocârmuirei. Pentru aceia dăm în știința isprăvnicii pătimirile din vara trecută și totodată neîncuviințare înființării aceștii zalhanale tocmai într-o mahala a târgului și pe un pârâu așa de mic că mai în toată vreme stă săc, undi nu iartă stare lui di a fi pentru ce mai mică tăere, încât mai vârtos de o așa lucrare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]