83 matches
-
până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de Strada Zamca
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de Strada Zamca, unde se află cimitirul armenesc al orașului și Capela Pruncul (1902). Zamca este un cartier mixt (blocuri și case) și este împărțit
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de Strada Zamca, unde se află cimitirul armenesc al orașului și Capela Pruncul (1902). Zamca este un cartier mixt (blocuri și case) și este împărțit în: Cartierul Areni este poziționat între George Enescu (la vest), zona centrală (la est) și Zamca (la nord
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de Strada Zamca, unde se află cimitirul armenesc al orașului și Capela Pruncul (1902). Zamca este un cartier mixt (blocuri și case) și este împărțit în: Cartierul Areni este poziționat între George Enescu (la vest), zona centrală (la est) și Zamca (la nord), pe locul unde mai demult se afla oborul orașului. Cartierul a fost
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de Strada Zamca, unde se află cimitirul armenesc al orașului și Capela Pruncul (1902). Zamca este un cartier mixt (blocuri și case) și este împărțit în: Cartierul Areni este poziționat între George Enescu (la vest), zona centrală (la est) și Zamca (la nord), pe locul unde mai demult se afla oborul orașului. Cartierul a fost construit între anii 1960 și 1975, fiind o zonă preponderent cu blocuri, dar și cu suprafețe mari de spații verzi. Principalele căi rutiere care străbat zona
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Ion Jalea). Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, Centrul Sucevei este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu și străzile Ștefan
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
ce includea și Palatul Domnesc) a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar în prezent se află în ruine. În vecinătatea estică se întindea vechea zonă comercială a orașului, astăzi demolată aproape în întregime. Aceasta se continua către Zamca cu zona armenească, care există în mare măsură și în prezent. În Centrul Sucevei se găsesc câteva lăcașuri de cult ortodoxe ce datează din perioada medievală și care reprezintă puncte de atracție turistică: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (cu Biserica
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
metri înălțime, reprezentând cea mai mare lucrare de acest gen din țară. În apropiere sunt localizate Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean (organizat în aer liber) și Cimitirul Pacea. Cartierul Hărbărie este poziționat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire a centrului orașului și a Zamcii către nord-est, în zonele de pantă. În ciuda faptului că au fost realizate lucrări de consolidare în mai multe rânduri
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Domnului. Hărbăria se întinde de-a lungul Străzii Cernăuți, veche arteră a orașului care face legătura cu Ițcani (Ițcanii Noi), și apoi se continuă cu șoseaua către Rădăuți și Siret. Tot pe aici trece varianta rutieră ce leagă direct cartierul Zamca cu valea Sucevei, cunoscută sub numele de „Serpentine” și formată din străzile Mihail Kogălniceanu, Mircea Șeptilici și Nicolae Labiș. Hărbăria se continuă către est cu o zonă numită Suhat, unde se găsește vechea uzină de apă a orașului (1912), astăzi
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
posedau 670 de case de locuit. În 1906 pe teritoriul regiunii Fălești a izbucnit o mare epidemie, în urma căreia a avut de suferit și populația din satul Obreja Veche. La marginea de sud-vest a satului actual este un loc numit "Zamca Veche", unde au fost constatate urme de șanțuri și valuri de pământ, acestea fiind o dovadă certă că aici a fost o cetate din epoca fierului sau a evului mediu. Cele 6 movile funerare sunt probe materiale că în această
Obreja Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305169_a_306498]
-
al familiei Pruncul, devenind ulterior capelă de cimitir. Acest edificiu este singurul lăcaș de cult armenesc din Suceava construit în stilul armean vechi, având o cupolă masivă deasupra și un acoperiș piramidal, în opt laturi. Capela este localizată pe Strada Zamca din cartierul cu același nume, arteră ce face legătura între alte două edificii religioase armenești: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (Turnul Roșu). După tradiție, familia Pruncul (inițial Prunculian) descindea din familia Donovac (Donovakian), care a avut un rol important
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
Suceava construit în stilul armean vechi, având o cupolă masivă deasupra și un acoperiș piramidal, în opt laturi. Capela este localizată pe Strada Zamca din cartierul cu același nume, arteră ce face legătura între alte două edificii religioase armenești: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (Turnul Roșu). După tradiție, familia Pruncul (inițial Prunculian) descindea din familia Donovac (Donovakian), care a avut un rol important în viața armenilor din Moldova (Drăgan Donovac a ctitorit Mănăstirea Hagigadar pe Dealul lui Bulai). Membrii acestei
Capela Pruncul () [Corola-website/Science/308391_a_309720]
-
aparțin Masivului Dragomirna. Ca unități de relief se întâlnesc următoarele: - în sud - terasele râului Suceava, străbătute de calea ferată și drumul național DN2; - în partea centrală - Depresiunea colinară, străbătută de pârâul Hatnuța; - în est - Dealul Mic (456 m) și Dealul Zamca (475 m); - în vest - dealul Toslovanul (462m) și dealul Borsueni (473 m). Datorită așezării sale, comuna Dărmănești are o climă temperată, cu nuanță continentală, specifică zonei de podiș. Temperatura medie anuală se situează între 6-8 °C; temperatura medie a lunii
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Ustinia Colomeischi s-a stabilit suma de un milion de lei ca preț al tranzacției. Ca urmare a Hotărârii de Guvern nr. 1471 din 26 decembrie 2009, mai multe clădiri care aparțineau Complexului Muzeal Bucovina și anume Hanul Domnesc, Cetatea Zamca, muzeele de istorie și științe ale naturii au fost trecute din proprietatea Ministerului Culturii în proprietatea publică a Consiliului Județean Suceava. Clădirea fostului Han domnesc are două nivele și pivnițe. Parterul are ziduri groase din piatră, având un gang central
Hanul Domnesc din Suceava () [Corola-website/Science/321952_a_323281]
-
este un complex medieval fortificat care a avut anterior rol de mănăstire armenească, fiind considerat în prezent cel mai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din orașul Suceava. Complexul medieval Zamca a fost construit în anul 1606 de armenii refugiați în Moldova încă din secolul al XIV-lea. Ridicată pe un platou din partea de vest a orașului, construcția ocupă o bună poziție strategică. Complexul este închis cu ziduri de forma unui
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
al XVII-lea. Ele au infirmat unele păreri în legătură cu existența aici a unei mănăstiri în secolul al XV-lea și s-a precizat că actualele construcții au fost ridicate în secolul al XVII-lea. După cele mai noi informații, Mănăstirea Zamca a fost construită la începutul secolului al XVII-lea. În mijlocul naosului bisericii „Sf. Auxentie” se află piatra de mormânt a lui Agopșa (Iacob) Vartan, pe care se află următoarea inscripție: "„Aceasta este piatra de mormânt a lui Agopșa, fiul lui
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
care a vizitat Suceava în 1608 nota în jurnalul său de călătorie că a găsit la Suceava "„trei biserici de piatră (Sf. Cruce, Sf. Simeon și Sf. Treime) și două mănăstiri tot din piatră, foarte frumoase, una în apropierea orașului (Zamca) și cealaltă la o depărtare de două mile (Hagigadar)”". De aici rezultă că biserica era finalizată la acea dată. Cu privire la construirea mănăstirii, tradiția armeană menționează drept ctitori pe trei frați (Hagop, Auxent și Grigor). Aceștia au cumpărat acest loc în
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
relatează Schmidt în "Memoriile istorice ale Sucevei" (Cernăuți, 1876), p. 186-187, Sobieski ar fi rămas 14 zile la Suceava, în octombrie 1686, întorcându-se din expediția sa prin Moldova, așteptând aici sosirea trupelor auxiliare. Cu acea ocazie, ar fi înconjurat Zamca cu un val de pământ, afirmație contrazisă de cronici. În timpul campaniei antiturcești din anii 1690-1691, Sobieski a invadat pentru a treia oară Moldova, jefuind multe orașe și sate. În toamna anului 1691, la întoarcerea din invazia în Moldova, el a
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
la colțuri. Tot polonezii au ridicat valul de pământ ce înconjoară mănăstirea pe laturile de nord, est și sud, între valul de pământ și zidul de incintă aflându-se un șanț. Tot de atunci, probabil, datează și denumirea mănăstirii de Zamca, provenită de la termenul polonez „zamek” (plural „zamki”) care înseamnă „cetățuie”, „fortificație”, „loc întărit”. Cu acest prilej, monumentul, desigur, a avut de suferit, deteriorarea lui accentuându-se în anii următori, astfel încât la începutul secolului al XVIII-lea toate clădirile mănăstirii au
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
al XVIII-lea toate clădirile mănăstirii au fost parțial refăcute. În anul 1693 trăiau în Suceava aproximativ 3.000 de armeni, care aveau patru biserici, dintre care trei biserici parohiale: Sf. Treime, Sf. Cruce și Sf. Simeon și o mănăstire (Zamca), unde își avea reședința episcopul armean. Fiecare preot paroh era întreținut de 150 de familii. Mănăstirea Zamca a rămas timp de peste 130 de ani sub stăpânire străină. După anexarea nordului Moldovei de către austrieci (1775), guvernul imperial austriac a folosit biserica
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
3.000 de armeni, care aveau patru biserici, dintre care trei biserici parohiale: Sf. Treime, Sf. Cruce și Sf. Simeon și o mănăstire (Zamca), unde își avea reședința episcopul armean. Fiecare preot paroh era întreținut de 150 de familii. Mănăstirea Zamca a rămas timp de peste 130 de ani sub stăpânire străină. După anexarea nordului Moldovei de către austrieci (1775), guvernul imperial austriac a folosit biserica „Sf. Auxentie” ca depozit de muniție. Abia în anul 1827, Mănăstirea Zamca a fost recâștigată de armeni
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
de 150 de familii. Mănăstirea Zamca a rămas timp de peste 130 de ani sub stăpânire străină. După anexarea nordului Moldovei de către austrieci (1775), guvernul imperial austriac a folosit biserica „Sf. Auxentie” ca depozit de muniție. Abia în anul 1827, Mănăstirea Zamca a fost recâștigată de armeni prin procese. În secolul al XIX-lea, în biserica fostei mănăstiri se slujea liturghia de două ori pe an: de Sfântul Gheorghe și de Sfântul Auxentie. În plus, în ziua de Sfântul Auxentie, era obiceiul
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
Sfântul Auxentie. În plus, în ziua de Sfântul Auxentie, era obiceiul ca membrii comunității armenești din Suceava să organizeze o colectă; cu banii strânși se cumpărau vite cornute, care erau tăiate, iar carnea lor era împărțită săracilor în curtea Mănăstirii Zamca. Acest obicei, numit Madach, era o jertfă adusă zeiței păgâne Anahit, înainte de convertirea armenilor la creștinism, dar a fost păstrat și după creștinarea armenilor. Între anii 1954-1956 s-au efectuat aici cercetări arheologice care au atestat că nivelul de fondare
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
de vest, precum și zidul de incintă aparțin perioadei istorice a primei jumătăți a secolului al XVII-lea. Au fost scoase la iveală mai multe complexe de locuire din secolele XV-XVII. În perioada 1957-1965 o parte a ansamblului arhitectural al Mănăstirii Zamca a fost restaurat , fiind reconstruite zidurile care erau ruinate, după cum indică o dungă albă trasată pe cărămizile din zidul de incintă. În anul 1994 s-a început să se efectueze lucrări de stabilizare și restaurare a întregului monument. Lucrările au
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
lucrări de stabilizare și restaurare a întregului monument. Lucrările au avansat lent din cauza lipsei banilor, biserica a fost văruită pe interior și exterior, iar în prezent s-a realizat acoperirea cu tablă a turnului-clopotniță. Cu câțiva ani în urmă, versantul Zamca a alunecat spre vest de lângă paraclisul mănăstirii și s-a prăbușit o bucată de deal, cu tot cu pădure, la vreo 20 m adâncime și la circa 20 m de zidul de vest al Mănăstirii Zamca, punând în mare pericol acest monument
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]