83 matches
-
1951) Volovat țel: 0230/560235 0740246033 17361 IANOVICI MARIA (n.1956) Dorna Candreni, str.Porcului, nr.110 țel: 0745198799 17362 IGNAT RODICA (n.1953) Suceava, Bd. G. Enescu nr. 29 țel: 0230/520563 6857 ISEPCIUC CRUDU DAN (n.1951) Suceava, Zamca nr. 37, bl.87, sc.B, ap.1 țel: 0230/210377; 0230541457 0744/592694 25242 JIANU ANGELA (n.1959) Suceava, str.Cuza Vodă, nr.6, bl.66, sc.C, ap.13 țel: 0230/520133 0729828286 25758 JUGARIU Ț. DOMNICA (n.
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Str.Mărășești Nr.44 Bl.T1 Sc.A Et.1 Ap.2 țel: 0230/214508 9187 CIRLIGEANU MARIA CARMEN (EC) Suceava, Str.Dornelor Nr.19 Bl.B5 Sc.A Ap.12 țel: 0230/511203 3964 IORDACHE IOAN (EC) Suceava, Str.Zamca Nr.35 Bl.81 Sc.B Ap.4 țel: 0230/551623 3965 IRIMIA IOAN (EC) Fălticeni, Str.Aleea Nucului Nr.1 Bl.1 Sc.B Ap.6 țel: 0230/542261 16846 IUGAN FELICIA (EC) Vatra Dornei, Str.Miriștei Nr.31
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Suceava Gheorghe Mirăuți k)131. Biserica Mănăstirii Municipiul Suceava Suceava Sfântul Ioan cel Nou k)132. Biserica Sfântul Dumitru Municipiul Suceava Suceava k)133. Biserica Nașterea Municipiul Suceava Suceava Sfântului Ioan Botezătorul (Coconilor) k)134. Ansamblul Mănăstirii Municipiul Suceava Suceava Zamca k)135. Biserica Sfântul Municipiul Rădăuți Suceava Nicolae (Bogdana) k)136. Biserica Sfânta Treime Orașul Siret Suceava k)137. Ruinele bisericii Comuna Baia, satul Baia Suceava catolice k)138. Biserica Sfântul Comuna Baia, satul Baia Suceava Gheorghe (Alba) k)139
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Obcina Mestecănișului). Râul separă vechiul oraș Suceava de cartierele suburbane Burdujeni și Ițcani și a determinat în timp configurația neobișnuită a reliefului urban al Sucevei, care include zone de deal (cu platouri și versanți), zone de luncă și două crânguri: Zamca și Șipote (ambele localizate în granițele orașului). Teritoriul municipiului Suceava are o suprafață de aproximativ și se învecinează cu următoarele localități: Reședințele celorlalte județe, apropiate de județul Suceava, sunt situate la distanțe variabile de municipiul Suceava, astfel: Față de celelalte municipii
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
dominată de depozitele sarmațiene care reflectă regimul de platformă cu succesiuni de straturi argilonisipoase, marne, gresii și calcare oolitice. Relieful din zona orașului și din împrejurimi este foarte variat, cu o fragmentare sub formă de platouri, coline (cueste) și dealuri (Zamca - 385 metri; Viei - 376 metri; Mănăstirii - 375 metri; Țarinca - 435 metri) separate de văile râurilor și pârâurilor: Suceava, Șcheia, Târgului, Bogdana, Mitocu și Morii. Orientarea generală a interfluviilor, cât și a văii Sucevei este nord-vest - sud-est, conform structurii geologice cu
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
agentul principal de modelare al reliefului. Structura geologică de platformă se reflectă în mod evident în relief prin formarea de creste, văi subsecvente (Șcheia, Târgului), văi cu caracter reconsecvent (Suceava) și prin platouri și coline cu caracter structural (zona Mănăstirea Zamca, zona Cetatea de Scaun a Sucevei) și cu aspect etajat. Solurile din raza orașului intră, în general, în categoria celor de silvostepă, solurile cernoziomice levigate fiind specifice zonei. Aceste soluri par o formă relictă, corespunzătoare unei epoci mai secetoase din
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
cu anul 1959, în zona din lunca râului Suceava, între Burdujeni și orașul vechi, sunt deschise câteva dintre marile unități industriale ale orașului. Ramurile industriei se diversifică și apar cartiere noi cu ansambluri de locuințe: Areni, George Enescu, Cuza Vodă, Zamca, Obcini etc. După Revoluția din decembrie 1989, rând pe rând, fabricile orașului se închid sau își reduc considerabil activitatea. Caracterul preponderent industrial al localității este înlocuit de unul comercial. În 2010, Suceava este orașul din România cu cea mai mare
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Obcinilor au fost construite după 2000 două centre comerciale: Metro și Galleria (care a funcționat în perioada 2009-2013). Cartierul George Enescu este situat în partea sud-vestică a municipiului și se învecinează cu Obcini la sud-vest și cu Areni, Mărășești și Zamca la est și nord-est. A fost construit în perioada anilor '70 ai secolului al XX-lea în jurul bulevardului cu același nume (principala axă rutieră care îl străbate). George Enescu este un cartier de blocuri, fiind zona cu cea mai mare
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
o parte dintre cele mai mari complexuri de locuințe ale orașului: „Belvedere”, „Șarpe”, „Curcubeul”, „Vapor”, „Mobila”, „Moto-Velo”, „Albina”. În partea sud-vestică a cartierului se găsește Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar în nord-est, complexul comercial Kaufland. Zamca este amplasat pe dealul cu același nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Suceava, iar în nord-est, complexul comercial Kaufland. Zamca este amplasat pe dealul cu același nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
pe dealul cu același nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului. Zamca este străbătută de Strada Mărășești, pe direcția nord-sud. Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de Strada Zamca
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Alte axe rutiere principale sunt: Bulevardul George Enescu și străzile Mărăști, Zamca, Grigore Ureche, Narciselor. Pe teritoriul cartierului Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de Strada Zamca, unde se află cimitirul armenesc al orașului și Capela Pruncul (1902). Zamca este un cartier mixt (blocuri și case) și este împărțit
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Zamca, care este una dintre cele mai vechi zone ale orașului, se găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de Strada Zamca, unde se află cimitirul armenesc al orașului și Capela Pruncul (1902). Zamca este un cartier mixt (blocuri și case) și este împărțit în: Cartierul Areni este poziționat între George Enescu (la vest), zona centrală (la est) și Zamca (la nord
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
găsesc două lăcașuri de cult armenești din perioada medievală: Mănăstirea Zamca și Biserica Sfântul Simion (sau Turnul Roșu). Legătura între aceste două monumente istorice este realizată de Strada Zamca, unde se află cimitirul armenesc al orașului și Capela Pruncul (1902). Zamca este un cartier mixt (blocuri și case) și este împărțit în: Cartierul Areni este poziționat între George Enescu (la vest), zona centrală (la est) și Zamca (la nord), pe locul unde mai demult se afla oborul orașului. Cartierul a fost
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
de Strada Zamca, unde se află cimitirul armenesc al orașului și Capela Pruncul (1902). Zamca este un cartier mixt (blocuri și case) și este împărțit în: Cartierul Areni este poziționat între George Enescu (la vest), zona centrală (la est) și Zamca (la nord), pe locul unde mai demult se afla oborul orașului. Cartierul a fost construit între anii 1960 și 1975, fiind o zonă preponderent cu blocuri, dar și cu suprafețe mari de spații verzi. Principalele căi rutiere care străbat zona
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Ion Jalea). Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, Centrul Sucevei este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona centrală se continuă cu cartierul Zamca, iar către vest cu cartierul Areni. În partea nord-estică a zonei centrale se află Hărbăria, unde relieful coboară (abrupt în unele locuri) către valea râului Suceava. Principalele artere rutiere care străbat zona centrală sunt: Bulevardul Ana Ipătescu și străzile Ștefan
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
ce includea și Palatul Domnesc) a fost abandonată la sfârșitul secolului al XVII-lea, iar în prezent se află în ruine. În vecinătatea estică se întindea vechea zonă comercială a orașului, astăzi demolată aproape în întregime. Aceasta se continua către Zamca cu zona armenească, care există în mare măsură și în prezent. În Centrul Sucevei se găsesc câteva lăcașuri de cult ortodoxe ce datează din perioada medievală și care reprezintă puncte de atracție turistică: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou (cu Biserica
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
metri înălțime, reprezentând cea mai mare lucrare de acest gen din țară. În apropiere sunt localizate Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean (organizat în aer liber) și Cimitirul Pacea. Cartierul Hărbărie este poziționat pe versantul nord-estic al dealului Zamca, către râul Suceava. Este un cartier cu case în majoritate vechi și reprezintă o prelungire a centrului orașului și a Zamcii către nord-est, în zonele de pantă. În ciuda faptului că au fost realizate lucrări de consolidare în mai multe rânduri
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Domnului. Hărbăria se întinde de-a lungul Străzii Cernăuți, veche arteră a orașului care face legătura cu Ițcani (Ițcanii Noi), și apoi se continuă cu șoseaua către Rădăuți și Siret. Tot pe aici trece varianta rutieră ce leagă direct cartierul Zamca cu valea Sucevei, cunoscută sub numele de „Serpentine” și formată din străzile Mihail Kogălniceanu, Mircea Șeptilici și Nicolae Labiș. Hărbăria se continuă către est cu o zonă numită Suhat, unde se găsește vechea uzină de apă a orașului (1912), astăzi
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
cetății în următoarele secole au constatat faptul că din aceasta nu mai rămăseseră decât niște ruine. La sfârșitul secolului al XVII-lea, trupele polone de sub comanda regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) au ocupat Suceava, stabilindu-și cartierul general la Mănăstirea Zamca în timpul campaniei antiturcești din anii 1690-1691. El a fortificat Zamca, transformând-o într-o adevărată cetate. În anul 1700, aflat în trecere spre Istanbul, solul polonez consemnează în însemnările sale că în Suceava se mai păstrau doar ruinele Palatului Domnesc
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
nu mai rămăseseră decât niște ruine. La sfârșitul secolului al XVII-lea, trupele polone de sub comanda regelui Ioan III Sobieski (1674-1696) au ocupat Suceava, stabilindu-și cartierul general la Mănăstirea Zamca în timpul campaniei antiturcești din anii 1690-1691. El a fortificat Zamca, transformând-o într-o adevărată cetate. În anul 1700, aflat în trecere spre Istanbul, solul polonez consemnează în însemnările sale că în Suceava se mai păstrau doar ruinele Palatului Domnesc. Timp de peste două secole, Cetatea Sucevei s-a aflat în
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
aparțin Masivului Dragomirna. Ca unități de relief se întâlnesc următoarele: - în sud - terasele râului Suceava, străbătute de calea ferată și drumul național DN2; - în partea centrală - Depresiunea colinară, străbătută de pârâul Hatnuța; - în est - Dealul Mic (456 m) și Dealul Zamca (475 m); - în vest - dealul Toslovanul (462m) și dealul Borsueni (473 m). Datorită așezării sale, comuna Dărmănești are o climă temperată, cu nuanță continentală, specifică zonei de podiș. Temperatura medie anuală se situează între 6-8 °C; temperatura medie a lunii
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
este un complex medieval fortificat care a avut anterior rol de mănăstire armenească, fiind considerat în prezent cel mai important edificiu religios construit de comunitatea armenească din orașul Suceava. Complexul medieval Zamca a fost construit în anul 1606 de armenii refugiați în Moldova încă din secolul al XIV-lea. Ridicată pe un platou din partea de vest a orașului, construcția ocupă o bună poziție strategică. Complexul este închis cu ziduri de forma unui
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]