79 matches
-
locuitorii din satele învecinate ca mână de lucru. Detașamentul turcesc dădea ordine localnicilor prin anumiți zapcii. Cuvântul chișla (românizat câșlă) înseamnă tabără în limba turcă, adică podvirya în limba ucraineană. Denumirea satului s-ar traduce în limba română prin Tabăra zapciului. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Chișla-Zamjieva, Chelmenți () [Corola-website/Science/315913_a_317242]
-
Au numit pe orișicine, numai să fi știut a înnoda două slove, adică tot pe acei vechili, numai că le dădură dreptul 25 {EminescuOpX 26} de a juca pe autoritatea statului față cu foștii lor stăpâni. Ce treabă avea însă zapciul vechi? Să îngrijească ca oamenii să-și semene toți pământul, să depuie partea lor în coșarele de rezervă și, din când în când, îi mai scotea și la câte un drum a cărui facere o poruncise domnia. Bun, rău - atâta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
istrat] de la R[îmnicul] S[ărat] permutat la Focșani numit supleant la Curte. Ciurea. S-a găsit nedreptățit. [Aceasta] [în]aintea alegerilor. Epitetul de cinici istoria M[anu] Simțul public e vițiat. O țară esclusiv agricolă. Toată recolta în mâna zapciului. Colegiile orașelor. D. general Florescu, Discursul tronului. Ferit de îndoieli. Să se ferească de-a pune ceva care ar da loc la controverse. Mesagiu. Cea mai perfecta legalitate. Au urmat exemple de culpabile ingerințe. Ilegalitățile cele mai monstruoase. Retevei, bâtă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
însă efectele sonore ale lexicului de la începutul secolului al XIX-lea: „Măi ticălosule, ce șild i-ai zugrăvit/ Jupânului de zice că i s-a șters de ploaie?/ Ori pui vopsele bune și ești năcaș cinstit,/ Ori simți pe loc zapciul cum oasele-ți înmoaie” ( Vorbește omul stăpânirii cu un pictor). Aproape un întreg ciclu, Plimbare prin muzeu, e conceput ca o formă proprie de exprimare, în care atmosfera operei plastice e tradusă în text verbal, respectându-se atmosfera specifică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
către Dumnezeu a pururea fier binte rugătoru și smerit părinte sufletesc, Grigore al Ungro vlahii.“ Domnul răspunde în felul următor: „găsind dreaptă și cu cale hotărârea Părintelui Mitropolit, o întărim ca să o urmeze la toate cum scrie mai jos, și zapciu să o împlinească“. Această procedură începe cu domnul Alexandru Ipsilanti (1774-1782), primul domn care încearcă să-și sub or doneze tribunalul ecleziastic. Mitropolitul Neofit (1739-1753), de exemplu, nu alcătuiește astfel de rapoarte către domn. Actele sunt emise în numele său și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cercetarea pricinii și luarea hotărârii. În aceste condiții puterea însăși creează și încurajează abuzul și chiar nerespectarea legii. Când un conflict se rezolvă de obicei printr-un compromis, atunci și punerea în aplicarealegii poate fi un compromis, o negociere cu zapciul, cu gardianul pușcăriei, de ce nu, chiar cu mitropolitul. Trans gre sarea legii este mai de actualitate decât respectarea ei, iar românii, de la țăran și până la marele boier, au învățat cum să se strecoare prin labirintul legislativ al puterii. Același țăran
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
anchetei îl informează asupra datei de înfățișare la judecată și, mai ales, îl atenționează asupra obligației de a se prezenta în fața instan ței. Zap ciul primește misiunea de a-i înfățișa pe împricinații „uituci“. Pentru recalcitranți se folosește mumbașirul. Spre deosebire de zapciu, acesta percepe treapăd, o taxă care se calcu lează în funcție de distanța parcursă și de timpul petrecut pe drum. Ale xandru Ipsilanti stabilește în Pravilniceasca Condică sumele care se plătesc pentru osteneala slujbașilor. Același domn constată că acești slujbași îi pun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pârâți. Procesul nu se judecă niciodată în lipsa părților și se impune chiar prezența martorilor, iar citarea se face până când părțile se prezintă împreună la tribunal. În cazul celor ne supuși poruncii, mitropolitul apelează la domn, cerându-i imperativ numirea unui zapciu „ca să i aducă totdeodată înaintea noastră, ci când o parte vine, alta nu vine“. În București, situația judecătorilor, dar și cea a împricinaților este mult mai ușoară. Mahalagiii pot fi aduși la judecată mult mai rapid și fără prea mari
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bine și celelalte surori, datorită sistemului de relații. Cum ginerele ales nu corespunde nici unui criteriu de calitate, după părerea lor zestrea dată nu poate fi comparată decât cu un mare blestem ce s-a abătut asupra casei lor. Înștiințată prin zapciu, Zoița este obligată să opreas că pregătirile de nuntă și să se prezinte în fața soborului pentru a da seamă de toate acuzațiile aduse de fiii vitregi. Cum scandalul începu se cu mult timp în urmă, mama a știut întotdeauna să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele". După care, privighetorul îi scrie vechilului de mazili și zapciilor din Dănești la 29 noiembrie 1848 ca „să scutească pe Andrei Kogălniceanu de orice alte havalele". Când munca de privighetor era făcută bine, domnitorul putea acorda funcționarului său carte de privilegiat, „apărat despre tot felul de dări ce sunt către
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
erau socotite după starea materială sau moșia acestora ci în așa fel ca ei să le poată mai cu ușurință achita. Mazilii erau boieri de rang inferior ai satelor, recrutați dintre țăranii fruntași ai satelor ori moștenitori ai mazililor decedați. Zapciul este un funcționar de la ocoale, un slujitor al ținutului, poate unul dintre cei mai vechi, pentru că la 1741, într-o carte de scutire dată locuitorilor unei mănăstiri din Iași de către domnitorul Grigore Ghica al Moldovei, rezultă că era dată să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
poruncă dată în anul 1794 de către Mihail Constantin Șuțu (T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie ispravnicii, atât primăvara cât și toamna, a rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească și peste voia lor și pentru ca să cunoască că orânduitul zapciu urmează după poruncă să fie dator a face isvod de câte chile grâu, orz, malai sau orice fel de pâine au semănat fiștecare sat atât primăvara cât și toamna și a-i da ispravnicilor ca să vadă de s-au făcut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Din cele citite se vede că pe atunci, Domnitorul nu numai că se ocupa de agricultură dar lua și măsuri împotriva celor care nu-și îngrijeau ogoarele. Mai apoi, în 1818, alt domnitor A.Calimach, dădea ordin și cu privire la recrutarea zapciilor: „Zapcii ce se rânduiesc pre la ocoale spre împlinirea birului și săvârșirea rânduielilor și havalelor să fie din mazili, ruptași sau alte trepte ale ținutului, iar nu din oamenii dregătorului, care să fie porunciți și închezăluiți a se mulțumi pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce prin isvoade cu pecetea Domnească să hotărască a lua, de la un sat,, pentru un sfert, fără a se abate la vreo luare nedreaptă, atât pentru isvoadele rânduite de a împlini cât și în orice și ori cum că un zapciu ca acela se va pedepsi strașnic și dregătorul va fi supus răspunderii pentru neîngrijire. Să dee țidule satelor de toată îndeplinirea ce va avea să facă, fără să ia un ban măcar pe acele țidule, să se ferească a pricinui
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ferească a pricinui satelor vreo cheltuială cu cerere necuviincioasă pentru ale mâncării, întru umblarea săvârșelelor însărcinate ocolașului, mulțumindu-se cu însuși mâncarea ce se hrănesc locuitorii." Ca cei care au îngrozit satele, rămânând în amintirea satelor din generație în generație, zapciul, ca funcționar, a existat până în timpul Regulamentului Organic, dar el s-a perfecționat cu alte și alte denumiri până în zilele noastre, Căpitanul de zapcii, alt slujitor, așezat tot pe la ocoale, avea menirea să strângă dările mazililor și ruptașilor din satele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
atribuțiile vornicului și a vatamanului n-au fost mai niciodată distincte, întâlnim situația când Constantin Cehan Vodă (Uricarul, vol.IV, p.2) dă sarcina strângerii banilor cislei, deopotrivă, vornicilor și vatamanilor: „și să strângă banii și să-i dea la zapciul ce va fi rânduit." Înseamnă că amândoi, vornicul și vatamanul, deveneau responsabili în fața Domnului pentru strângerea birului satului și executarea tuturor ordinelor domnești. Când Mihai Racoviță avea să aplice rupta, cu aplicarea peceților roșii nominal, fiecărui contribuabil, și aceștia de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
punerea lui la gros, în butuci, la temniță: înădușirea lui în fum de ciocane de păpușoi sau de tizic, erau atâtea mijloace barbare prin care se storcea ultimul ban din ceea ce nu avea bietul român". Așa se face că „după ce zapciul domnesc zăpciua pe nedreptul lucrurile scumpe traiului țăranului, că nu le lua nici drept două parale, îi mai punea la caznă, la bătaie" pentru câțiva bani: „bătutul măr, cu capul vâlvoi, cu spatele vânătăi, cu ochii scoși și înroșiți de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și tradițiunile ei, ca ilustrare pentru "limba cărăitorilor". Termenii lor par astăzi învechiți: lumînare ("gîscă"), cocoană ("găină"), barosan ("curcan"), purcea cu sensul de "ladă", ochișori sau ochi de vulpe ("monede de aur"), bidiviu ("băiat, bărbat tînăr"), chezaș ("lacăt"), cînepă ("păr"), zapciu ("cîine") etc. Puține la număr, studiile românești privind argoul au fost sistate o dată cu instalarea comunismului la putere. În politica lingvistică a totalitarismului românesc, argoul a fost obiectul unei ostilități permanente. Atitudine perfect explicabilă dat fiind potențialul său subversiv și natura
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mai aveai o sută de oi, ci 100 virgulă ceva... - Da, Moti, dar ciosvârta venea dintr’o altă sută de oi pentru care se plătise deja birul. Altfel spus, bir la bir. Zice - nu șeful, că e prea ocupat, ci zapciul - că așa e În tribul vecin, ăla civilizat. - Adă-ți aminte, Cristi, de al vostru Caragiale: Dacă ei au faliți, de ce să nu-i aveți și voi pe ai voștri? - Îmi vine să mă Întorc Înapoi În junglă. Dar, de unde
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Dacă și un amărât de student care a câștigat ca salahor 70.000 de lei a trebuit să mânzgălească acele hârtii... și, evident, să plătească birul. - Împacă-te și tu cu gândul. Chiar dacă acele hârtii doar dublează datele pe care zapciul le are deja În calculator, motiv pentru care hrănești și un ajutor de zapciu, du-te chiar acum, cu căciula’n mână, la ajutor, roagă-l să te ierte că-i tulburi sorbitul cafeluței și pufăitul ciubucului și să binevoiască
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
lei a trebuit să mânzgălească acele hârtii... și, evident, să plătească birul. - Împacă-te și tu cu gândul. Chiar dacă acele hârtii doar dublează datele pe care zapciul le are deja În calculator, motiv pentru care hrănești și un ajutor de zapciu, du-te chiar acum, cu căciula’n mână, la ajutor, roagă-l să te ierte că-i tulburi sorbitul cafeluței și pufăitul ciubucului și să binevoiască să-ți primească banii. Cum spui tu, birul pe bir. Dar, ca să scapi de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
birul pe bir. Dar, ca să scapi de umilință, fă și tu ca alții: Cere oricui vrea să te răsplătească nu o plată, ci un dar. Ai văzut vreun cerșetor la fisc? Și așa, alergând și după tărâță - birul la bir -, zapciul va scăpa din mână și făina - birul... „Meridian“, 10 august 2001, ora 12,52 38. „Crucea“ Iartă-mă, Cristi, dar de multe ori nu te Înțeleg. Și, În genere, pe voi, oamenii. Poate aveți o altă logică, ori mai degrabă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
printr-o ortografie etimologizantă voiau să dea limbii române un caracter latin pur (v. Dicționarul limbii române de A.T. Laurian și I.C. Massim, 1871-1876). S-aibă ce să povestească Și el l-alți mai nătărăi. Să nu mai poată zapciul A-l tracta de bădăran, Nici Kir Trandafir hangiul A nu-i da ndator la han. Aci, dară, cum sosiră Îmbucând câte cevaș, Se cârpiră, se-nțoliră Și porniră prin oraș. Ascultă-mă, Ioniță, (Zicea bătrânul mereu) Ce căști gura
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
peste câteva ceasuri. Și, în adevăr, ordinul venea întotdeauna. bucureștiul în 1871 165 tunză muscălește. După aceea, ca să scape târgul și marginile de ceata derbedeilor Vodă începe să le dea slujbe pe afară, pe unul îl face sameș, pe altul zapciu, pe altul altceva, iar pe Rosetti îl trimite polițai la Pitești. Tânărul Berlicoco merge la post și primul act care-l săvârșește, ca depozitar al siguranței publice, care e? Pune câțiva dorobanți și doi bărbieri în piață; pe cine dintre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]