78 matches
-
aibă subiect de bârfă în exclusivitate cu prietenele ei. Nu rămâneau de la întreg personalul, dar era suficient să găsească de la un grefier și un judecător sau de la o arhivară, ca să poată face comparații și să ducă vorba în afara instituției. Procurorul Zapciu a apărut cu puțin înainte de ora 21.00 și l-a găsit pe judecătorul Preoteasa îmbufnat, cu capsa pusă, lucrând prin dosarele așezate într-o anumită ordine pe biroul său. N-a apucat nici să mai salute. A fost luat
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
terminat cu dosarul... Cu permisiunea dumneavoastră, i-l înmânez de îndată, a intervenit fata în timp ce se ridica de pe scaun abținându-se cu greu să nu râdă. - Da? Foarte bine, foarte bine! a mai exclamat magistratul ieșind vijelios din încăpere. Procurorul Zapciu s-a retras cu iuțeală pentru a-i face loc să treacă, descoperindu-l în acea clipă pe avocatul adăpostit înapoia sa. Exagerat de umil în atitudine, acesta s-a înclinat adânc pentru a-l saluta pe magistratul ce l-
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
vioi până la biroul său. Procurorul și avocatul au rămas nemișcați. Păreau că numără pașii cadențați ai judecătorului Preoteasa, zâmbind ușor, unul cu simpatie, celălalt cu teamă și suspiciune. - Poftiți, domnule avocat, intrați! i-a întrerupt vocea Alinei din meditație. Procurorul Zapciu s-a îndepărtat cu pași măsurați în lungul holului, lăsând cale liberă avocatului să intre în birou. Deși ușa era deschisă și invitația a fost auzită, avocatul Alexiu a bătut în tocul ușii după ce a trecut mapa voluminoasă dintr-o
SUB IMPERIUL FRICII (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358797_a_360126]
-
eu retoric, ca protagonistul din Aferim! ce-or zice despre noi, urmașii noștri peste vreo sută, două sute de ani. „Se vor gândi ei că le-am netezit drumul în viață” sau ne vor înjura de mamă? Ezit mai mult decât zapciul (polițaiul) Sîngheoghe. Nu știu sincer dacă, peste 200 de ani, vom mai exista ca popor fiindcă peste 50 de ani, dacă ritmul de descreștere demografică de azi continuă, vom fi mai puțin de jumătate, adică vreo 8 milioane, iar în
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști () [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
cunoștințelor literare și științifice și de a înființa o bibliotecă populară”. Menționabilă este poezia scrisă de o anume Caliopi Vulturescu din Craiova. Mai apare proză scurtă semnată de Marius Bunescu, C.P. Demetrescu, N.I. Teodorescu și se publică chiar o comedie, Zapciul păcălit, de C.P. Demetrescu. E.M.
CULTURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286577_a_287906]
-
însă efectele sonore ale lexicului de la începutul secolului al XIX-lea: „Măi ticălosule, ce șild i-ai zugrăvit/ Jupânului de zice că i s-a șters de ploaie?/ Ori pui vopsele bune și ești năcaș cinstit,/ Ori simți pe loc zapciul cum oasele-ți înmoaie” ( Vorbește omul stăpânirii cu un pictor). Aproape un întreg ciclu, Plimbare prin muzeu, e conceput ca o formă proprie de exprimare, în care atmosfera operei plastice e tradusă în text verbal, respectându-se atmosfera specifică a
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
dovadă că, deși vinovat, bărbatul scapă de sancțiuni sau, când acestea sunt dictate, au un caracter aproape simbolic): „Poruncim domniia mea, dându acei taleri 15, care însuși el i-au făgăduit, să aibă bună pace și, fiindcă ne înștiințăm de la zapciu cel orânduit cum că i-au și dat acei taleri 15, i s-au dat aceasta întărire la mână întru apărare”390. O iubire „răsplătită” Către sfârșitul veacului al XVIII-lea, în 1799, un boier din Urlați, vistierul Neagu Drăgulinescu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
furtunoasă de I. L. Caragiale, „cânticelele comice” Bătrânul Lăceanu și Doctorul scăpătat alcătuiesc un volum de Teatru, apărut în 1857. Și în Judecata lui Brânduș (1864) se perindă o lume măruntă, mahalaua, negustorii, avocații chilipirgii. Aici, ca și în alte scrieri (Zapciu, 1881, Bătăușii, 1894), comediograful atestă daruri de bun observator al moravurilor, creionând acid și caracterizând deseori pertinent, într-o suită de replici spumoase, alerte. De altfel, se exersase concomitent adaptând după E. Scribe ori făcând mai multe traduceri, bune, din
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
1859, București, 1859; Mistere din București, I-II, București, 1862; ed. îngr. Marian Barbu, pref. Ștefan Cazimir, București, 1984; Judecata lui Brânduș, București, 1864; Zulufenblum sau Drepturile ebreilor, București, 1879; ed. (Zulufenblum), București, 1898; O floare la Plevna, București, 1880; Zapciu, București, 1881; Bătăușii, București, 1894. Traduceri: Florian, Trei novele, București, 1853; Paul de Kock, Lăptărița din Montfermeil, București, 1855, Madelena, București, 1857. Repere bibliografice: N. Iorga, Bucureștii de acum un veac, după romanul unui avocat (Ioan Em. Bujoreanu, 1862), AAR
BUJOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
în "Scrisorile" lui către Alecsandri, două povestiri cu Iancu Jianu și cu Tunsu? N-a scris și Nicu Gane două povestiri cu haiduci: "Aliuță", cu haiducul Bujor, și "Șanta" cu Codreanu? N-a scris și N. D. Popescu: "Iancu Jianu, zapciu" și "Iancu Jianu căpitan de haiduci"? Și apoi, Bucura Dumbravă romanul "Haiducul", tot cu viața lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toți haiducii, că era de neam boieresc și fusese mai înainte zapciu?! ― Hm
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
Jianu, zapciu" și "Iancu Jianu căpitan de haiduci"? Și apoi, Bucura Dumbravă romanul "Haiducul", tot cu viața lui Iancu Jianu, care, la urma urmelor, nu era un haiduc ca toți haiducii, că era de neam boieresc și fusese mai înainte zapciu?! ― Hm... hm! tuși tata, că nu prea-i convenea pomelnicul, de care rămase foarte surprins, neașteptîndu-se la această bibliografie haiducească ― dar de unde le mai știi toate astea? ― Le-am citit în biblioteca ta, unde am mai găsit și "Aventurile celebrului
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
făcut prin mijlocul locului di pod ci l-au făut spre pivnița dumnealui Manolache vornic di-i pricinuiește stricăciuni puțului ce are cu apă și pivniții”. Ca urmare, trimite pe vel vornicul Iordache Balș să pună om care “să stea zapciu asupra lui Anăstasă lipțcan și a lui Foti, ce sânt ispravnici la făcutul podului, și să mute acel hindichiu pi locul undi au aflat vel logofăt a fi cu cali... Într-alt chip să nu fie”. Și cred că n-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
despre care a vorbit bătrânul. Iat-o: „4 cărți de oameni și pe izvod ce-ar da Grigore bașbulbaș din Curte, de oamenii care au luat bani pe podeală pentru podurile ce să fac aicie în Iași; și să stea zapciu să aducă toată podeala deplin, și să-i aducă și pe dânșii cu pecetluiturile care au la mână, ca să dea samă.” „Cred că nu ai să te superi dacă am să te întreb ce sunt podurile.” Nu-i loc de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mâna pe el?” m-am întrebat mirat, dar am trecut la treabă fără preget. „Scriem domnia mea la dregătoriul ținutului... Facem știre că domnia mea am socotit ca să scriem stare locului de la acel ținut. Pentru aceasta v-am trimis și zapciu. Deci pe însemnarea aceasta ce vă trimitem, să căutați dumneavoastră cu amăruntul și să cercați și să întrebați prin oamenii cii bătrâni de prin toate satile, care știu toată starea locurilor, numele locurilor și a tuturor pricinilor ce sânt în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și a tuturor pricinilor ce sânt în izvod. Să trimiteți...oamenii dumneavoastră să cerce, așijderea și dumneavoastră însuși,...și să aflați tot adevărul, toate pre rând, după izvodul ce vă trimitem. Și cum mai în grabă și fără zăbavă, cu zapciul ce vi s-a trimis... Ce dar, după cum scriem dumneavoastră să urmăriți. * Hotarăle țării: * Hotarul acelui ținut: la răsărit se hotărăște cu cutare ținut, lângă apa sau lângă satul cutare, la amiazăzi așijderea,...de cute patru părțile ale ținutului hotară
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să fie „înfățoșată să mi se hotărască după dreptate”. Reclamanta aduce în fața instanței „un perilipsus de dovezi”, din care se vede că se plânsese Isprăvniciei încă din 1831, când nu erau înființate judecătoriile ținutale, și că, în urma cercetărilor efectuate prin zapciul de ocolul Bârladului, se dăduse dreptate ei și punerea în stăpânire, după ce despăgubise pe o rudă, Alexandra, cu 14 lei și 10 parale, iar de la sora acesteia, Maranda, „fata lui Precope Trușan”, primește pe 25 iulie 1832 un zapis din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
către Dumnezeu a pururea fier binte rugătoru și smerit părinte sufletesc, Grigore al Ungro vlahii.“ Domnul răspunde în felul următor: „găsind dreaptă și cu cale hotărârea Părintelui Mitropolit, o întărim ca să o urmeze la toate cum scrie mai jos, și zapciu să o împlinească“. Această procedură începe cu domnul Alexandru Ipsilanti (1774-1782), primul domn care încearcă să-și sub or doneze tribunalul ecleziastic. Mitropolitul Neofit (1739-1753), de exemplu, nu alcătuiește astfel de rapoarte către domn. Actele sunt emise în numele său și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cercetarea pricinii și luarea hotărârii. În aceste condiții puterea însăși creează și încurajează abuzul și chiar nerespectarea legii. Când un conflict se rezolvă de obicei printr-un compromis, atunci și punerea în aplicarealegii poate fi un compromis, o negociere cu zapciul, cu gardianul pușcăriei, de ce nu, chiar cu mitropolitul. Trans gre sarea legii este mai de actualitate decât respectarea ei, iar românii, de la țăran și până la marele boier, au învățat cum să se strecoare prin labirintul legislativ al puterii. Același țăran
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
anchetei îl informează asupra datei de înfățișare la judecată și, mai ales, îl atenționează asupra obligației de a se prezenta în fața instan ței. Zap ciul primește misiunea de a-i înfățișa pe împricinații „uituci“. Pentru recalcitranți se folosește mumbașirul. Spre deosebire de zapciu, acesta percepe treapăd, o taxă care se calcu lează în funcție de distanța parcursă și de timpul petrecut pe drum. Ale xandru Ipsilanti stabilește în Pravilniceasca Condică sumele care se plătesc pentru osteneala slujbașilor. Același domn constată că acești slujbași îi pun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pârâți. Procesul nu se judecă niciodată în lipsa părților și se impune chiar prezența martorilor, iar citarea se face până când părțile se prezintă împreună la tribunal. În cazul celor ne supuși poruncii, mitropolitul apelează la domn, cerându-i imperativ numirea unui zapciu „ca să i aducă totdeodată înaintea noastră, ci când o parte vine, alta nu vine“. În București, situația judecătorilor, dar și cea a împricinaților este mult mai ușoară. Mahalagiii pot fi aduși la judecată mult mai rapid și fără prea mari
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
bine și celelalte surori, datorită sistemului de relații. Cum ginerele ales nu corespunde nici unui criteriu de calitate, după părerea lor zestrea dată nu poate fi comparată decât cu un mare blestem ce s-a abătut asupra casei lor. Înștiințată prin zapciu, Zoița este obligată să opreas că pregătirile de nuntă și să se prezinte în fața soborului pentru a da seamă de toate acuzațiile aduse de fiii vitregi. Cum scandalul începu se cu mult timp în urmă, mama a știut întotdeauna să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Au numit pe orișicine, numai să fi știut a înnoda două slove, adică tot pe acei vechili, numai că le dădură dreptul 25 {EminescuOpX 26} de a juca pe autoritatea statului față cu foștii lor stăpâni. Ce treabă avea însă zapciul vechi? Să îngrijească ca oamenii să-și semene toți pământul, să depuie partea lor în coșarele de rezervă și, din când în când, îi mai scotea și la câte un drum a cărui facere o poruncise domnia. Bun, rău - atâta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
istrat] de la R[îmnicul] S[ărat] permutat la Focșani numit supleant la Curte. Ciurea. S-a găsit nedreptățit. [Aceasta] [în]aintea alegerilor. Epitetul de cinici istoria M[anu] Simțul public e vițiat. O țară esclusiv agricolă. Toată recolta în mâna zapciului. Colegiile orașelor. D. general Florescu, Discursul tronului. Ferit de îndoieli. Să se ferească de-a pune ceva care ar da loc la controverse. Mesagiu. Cea mai perfecta legalitate. Au urmat exemple de culpabile ingerințe. Ilegalitățile cele mai monstruoase. Retevei, bâtă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
logofătul izvod cu iscălitura dumisale.” Poruncile domnești s-au înmulțit, pentru că erau necesare multe materiale pentru tocmirea bisericii. - Așa se face că la 16 mai 1742 (7250) sunt date două porunci domnești : „Carte dată acestui armaș, ca să margă să stei zapciu asupra oamenilor carii au luat bani pe piatră, pentru lucrul mănăstirii Trieh Sfetitele, ca să scoată toată piatra.” Apoi, „Un armaș să margă să stei zapciu asupra oamenilor carei fac var pentru lucrul mănăstirii Trieh sfetitele.” După aceea, la 7 iunie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1742 (7250) sunt date două porunci domnești : „Carte dată acestui armaș, ca să margă să stei zapciu asupra oamenilor carii au luat bani pe piatră, pentru lucrul mănăstirii Trieh Sfetitele, ca să scoată toată piatra.” Apoi, „Un armaș să margă să stei zapciu asupra oamenilor carei fac var pentru lucrul mănăstirii Trieh sfetitele.” După aceea, la 7 iunie 1742 (7250), „S-au scris la Ioniță Hăbășescul postelnic să să scoale să margă la satul Răchiteni, să stea zapciu asupra oamenilor , să taie lemn
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]