1,416 matches
-
în poveste uitucă cuvînt de la facerea lumii/ cuvînt ziditor de bieț cîntăreț cu țthera: ale tale sunt doar frumusețea și vlaga l din aducere-aminte-n uitare și din utare-n uitare adîncă te cîștig și te pierd de parcă te-aș trage la zaruri. hyperboree trezie, pînă la gură trezită stîlpnicul cocoțat/ (colo sus) pe dezmățul meu de cuvinte (hyperboree din inima flăcării hyperboree inima mea)... nu mai știu./ parcă-ar fi uneori vestitorul bătrîn de ani și sătul de zile pururea grec și
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
și de viață, musculos și-ndesat, zeul morții de-odinioară are barbă șugubeața, îi plac mezelicurile, să roada semințe și roșcove parfumate, să bea vin alb, să se scobească-n dinți cu furculițe cîrlionțate, să zacă-n cafenele, să joace zaruri, să asculte sporovăieli, să privească ruginitele corăbii aducînd de pe mare atîtea și-atîtea mironoseli. Îi mai place să se ungă cu ulei de măsline, că pielea să-i lucească diavolește, mustață și-o vopsește cu kohl egiptean, ca gură să-i
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
mai rămăsese doar una primește-o repede i-am spus ei e de dar eu știind că mă pot îmbrăca și în cămașa acestei poeme pentru ca atunci cînd nisipul va arde cu flăcări înalt vineții să poată fi jucată la zaruri și cîștigată numai de cel ce știe să piardă asumîndu-și înfrîngerea (cum o victorie vîndută) ca pe un dar. Valea cealaltă Pe neașteptate își simți trupul cum un stîlp de gheață în flăcări zguduit între foc și friguri înțelegea însă
Poezii by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/14490_a_15815]
-
vor. să-mi smulgă ochii inima. morții mei. nu eu am sădit buruieni pe mormântul lor. și eu nu am drept scut decât pagina asta. împotriva morților dragi. pagina asta pe care cineva o va citi mult prea târziu când zarurile vor fi fost măturate de pe masă. aici se face dimineață vine noaptea doar dacă clipesc din ochi. aici pot să stau rezemată de umărul tău. atât. doar aici. nu ai ajuns. nu vei ajunge. pentru că au ridicat între noi munți
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
și vîntul îl aud. ager, coapse curbe-ncordînd ca arcuri regale, ori, firea pierzîndu-și, fecundînd crinii galbeni. și ploaia despicînd hotărîtă frunzișul. și lătrături alene. și uguit de turturele ascunse-n crengi. și fîșîit de pneuri pe asfalt. și zuruit de zaruri cu ciudă izbite în scara corăbiei noastre. și rîsul fetelor lăutarului cînd puștanii le toarnă porcărioare în urechi sau le miră sub tricouri țîțișoarele calde și amețite... roșie e poezia din curtea ca un trup mustind de-adrenalină din degete
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
cînd noaptea își scoate soarele net și verzui din pămînt toate-și pierd carnea. numai sîngele fîșîind în urechi e real, numai mîinile care-și ascund paloarea, peste lucruri trecînd. dacă-au fost cîndva - poate acum două ore - zuruit de zaruri și rîs și lătrături de cîini pe sub geamuri, sigur mi s-a părut. sigur erau doar imagini pe care mintea mea le-a păstrat dintr-un bulgăr de gheață topit și scurs în pămînt. nimeni, nimic nu mai este după
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
Doar papionul îl cam strângea de gât.... Dar hotărâse odată că trebuie să meargă numai înainte ! Nu putea să-și creadă ochilor. Vedete importante din lumea cinematografică țipau de bucurie când ruleta prindea din învârtire biluța norocoasă sau când un zar rostogolea numărul de puncte ce îi interesa.Erau cu toții plini de bani ,dar tot se bucurau. Îi cunoștea de la televizor sau de prin cinema-uri ,era incredibil că acum se plimba printre ei,putea să îi atingă , chiar dacă nu-l
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
-n plin Și te-njunghie în spate. I-ti aduci aminte totul, Clipe,vorbe si-ntimplari, Simți cum te cuprinde focul Razelor din depărtări. Dacă nu plecai în ziua Cînd credeai c-ai înțeles Că destinul ți-e potrivnic Si-alte zaruri s-au ales? Poate chiar așa a fost Fără doar și fără poate, Toate au în viață rost Să se-ntimple cum sînt date. Te ridici ușor,agale De pe piatră care ai stat Mai privește o data-n zare Ia-ți bagajul
IN CAUTAREA EU-LUI de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380684_a_382013]
-
pe de altă parte, dacă nu dezvolți metabolismul disciplinei tale cu restul lumii și nu înveți să comunici cu cei din alte discipline, rămâi neîmplinit. Cunoașterea umană are o anumită unitate, dincolo de toate deosebirile de jargon. Dacă Dumnezeu nu joacă zaruri, să zicem că timpul joacă șah. Ce mutare îi pregătiți ? Șahul are reguli precise, viața nu; cu atât mai puțin creația, de orice natură ar fi ea. Ne aflăm într-un joc strategic autoreferențial, pe care nu-l conștientizăm decât
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
văzut tu și ce ți-a rămas în minte. Chestii de-astea. Fleacuri. Ca să vedem fiecare ce a văzut. Băiatul își lăsase capul în jos și privea fix în farfurie. - Sau putem să mergem la cafenea și să dăm cu zarul, și tu să scrii ce-ai auzit discutându-se acolo... Bineînțeles, fără să încerci să scrii tot-tot. Numai ce crezi tu că ar fi interesant. - Mi-e teamă că încă nu sunt gata pentru asta, tată. Cred că ar fi
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
roman, român curat, ca lacrima din doruri nu-l omoară; prin veacul asta - veacul blestemat care a răstignit întreaga țară... de sărbători trimitem munți de doruri, dar poți să-ți saturi neamul cu pachete? stăpânii noștri ne-au jucat la zaruri și ne-au hrănit cu vrafuri de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna să gonim ocara și să strigam la cer și la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
doi, cât de cât siamezi, că, într-o bună zi, domnul Băsescu va apărea ca sâmbraș al lui Gigi Becali în reportaje de televiziune? O, tempora...!, ar fi exclamat Cicero, sau Alea iacta est!, s-ar fi împieptoșat Cezar zvârlind zarurile în Dâmbovița, cu puluri cu tot... Însă, ceea ce a produs oareșice nedumeriri în sânul familiilor noastre, a fost că invitatul lui Marius Tucă a sugerat telespectatorilor că îl preocupă ideea unei noi structuri politice... - Încă una!?!, s-a speriat Haralampy
Comisii, răfuieli și coada lui Aghiuță by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10630_a_11955]
-
roman, român curat, ca lacrima din doruri nu-l omoară; prin veacul asta - veacul blestemat care a răstignit întreaga țară... de sărbători trimitem munți de doruri, dar poți să-ți saturi neamul cu pachete? stăpânii noștri ne-au jucat la zaruri și ne-au hrănit cu vrafuri de decrete. voi, frații mei, românii mei frumoși, să punem mâna să gonim ocara și să strigam la cer și la HRISTOȘI: vampirii lumii ne omoară țARĂ! ALMA MATER va rog nu ucideți femeile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
barbiana, Sâmburele personal barbiana, În viața muntelui călinesciana, Picătură de primăvară bacoviană, S-a revărsat argheziana, Secerat blagiana; altele prin dedicație: Nu ne-am nuntit lui Cezar Baltag, Vânat lui Vl. Streinu, Marmură zeiasca admirând statuia zeiței Venus din Milo, Zaruri lui V. G. Paleolog; și în cele mai multe, prin trimiterile expres culturale). Poetul se simte solidar „cu toți acei / Ce sapă-n cuvinte că într-un stei”, despărțindu-se de „Ceilalți care vorbesc în cuvinte lejere” și „Sunt precupeți de vorbe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
plantă declarată monument al naturii, și pe care o întâlnim de-a lungul râului Pogăniș, mai ales în perimetrul localităților Berini-Otvești și Nițchidorf. Denumirea științifică a plantei este fritillia meleagris, fritillus în latină însemnând tablă de șah, pahar de aruncat zarurile, aluzie la pătrățelele ordonate, brun-roșcate ale lalelei care alternează cu pătrățele de alte culori, de aici impresia de pestriț; din același motiv, popular i se spune „bibilică“. Plantă mediteraneeană, laleaua pestriță face parte din familia liliaceelor și este pusă sub
Agenda2004-15-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282299_a_283628]
-
Dieceza de Timișoara. V. Corduneanu PURIM l Sărbătoarea bucuriei la evrei Purimul este cea mai veselă sărbătoare din calendarul iudaic și reprezintă bucuria pentru eliberarea providențială a evreilor amenințați cu exterminarea în timpul dominației Imperiului Persan. Denumirea de Purim provine de la zaruri, cele care determinaseră data masacrului pregătit de Haman, zădărnicit prin eforturile lui Mordehai și Ester. În tradiția evreiască, la această sărbătoare se obișnuiește să se ofere cadouri simbolice între cei apropiați și daruri substanțiale celor săraci. La masa de Purim
Agenda2004-10-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282151_a_283480]
-
S.!!!”: Cezar Ivanescu este grav bolnav la Șpiț. de Urgență Bacău. Va rog să-l ajutați cu un medic cardiolog!” A primit mesajul fiindcă am primit confir mare. Medic nu i-a dus. Apoi am telefonat la fratele lui Ce zar Ivanescu și i-am spus același lucru. El era calm, mi-a spus că a vorbit cu nepoata C., cu o zi înainte, seara, si era bine. Puțin s-a simțit rău dar e spre bine. I-am răspuns că
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
încăpea, dincolo de el?" În afară de afinitatea sa (declarată) pentru Breban, Florin Sicoie are, fără îndoială, și o afinitate pentru Lampedusa. El este un poet al declinului, al timpului care fuge ireparabil, al curajului de a miza totul pe o aruncare de zar și de a pierde. Un personaj de genul lui Grobei nu poate pătrunde în proza sa. în această proză au acces oameni distinși, cu sensibilitatea educată, din categoria lui Matei Iliescu, personajul lui Radu Petrescu. Raoul, protagonist al povestirii Solange
DUPĂ DOUĂZECI DE ANI... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17225_a_18550]
-
grafic, dar, de fapt, diferențiate subtil prin format, dominanta rece sau caldă a negrului, hieroglifa copertei, luminozitatea și textura hîrtiei, corpul de literă, tipul de paginație și, evident, natura imaginilor, cărțile semnate de Marcel Tolcea (Bicicleta Van Gogh), Dușan Petrovici (Zaruri de apă) și din nou de Șerban Foarță (Șalul eșarpele Isadorei). Sensibil diferită ca expresie, deși aparține și ea aceleiași colecții, este Șovăiala lui Ioan Morar. Atît prin format cît și prin construcția grafică, volumul lui Morar mută accentele de pe
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
educarea copiilor la plantarea unui metru pătrat de iarbă sau a unui pom în curtea blocului năpădită de gunoaie și inundată de vulgaritatea, de sudalmele barbare ale unor țațe masculine ce bat până la amorțire cartea de pocher și rostogolesc epileptic zarurile de barbut. M-am convins de tragismul acestor deprimante realități o dată în plus citind autobiografia, scrisă într-o tonalitate perfect definită de sintagma "râsu'-plânsu'", a unui tânăr prozator din Iași, Andrei Valachi. Autor al unui manifest intitulat "De ce părăsesc
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
damnării, cavernă sufletească, scenă adecvată spectacolului liric deboșat: "Nu elogiez cramele orașelor:/ cînt grota din noi// Cred însă că aceste poeme agonice/ trebuie să fie citite doar în fumul cramelor./ A le citi în altă parte e ca și cum ai scoate/ zarurile de pe masa de joc.// Crîșma e grota din care continuăm/ să ieșim. Iar și iar" (ibidem). Grație alcoolului vizionar dilatat (Stelaru: "Șapte Două elemente domină această producție tenebroasă, izvorîtă parcă din pana unui energumen: Verbul și Ochiul. Să le examinăm
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
nu mai are loc(...) eu sînt cel de la margine/ sînt zidul care se năruie de singurătate/ sînt marele depozit cu puncte de suspensie/ sînt locul unde propozițiile cărții amețesc delirează și încep să se șteargă/ sînt masă pe care joacă zaruri viitorul și demonii/ sînt preșul pe care se șterge neantul cînd bate la ușă noastră/ sînt geamul prin care el ne privește/ sînt sacul lui cu boarfe" (Cel de la margine). Ceea ce semnifică o situație-limită a identității, o parodie a exaltării
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
răbdare și milă e-/cleziastă/ dizertau mai aprins despre rîs,/ virtuozi ai comediei îmbinînd alegații/ cu rîgîieli rusticane/ ritmînd în allegro giocoso exordiul,// chiar atunci cînd s-a pornit un vacarm de pietroaie/ rostogolite de sus/ că o nenorocoasă-aruncare de zaruri/ de parca un munte s-a rupt din tăria stîncoasa/ cu hurducătura și mare cutremur/ zgîlțîind căpriorii,/ fărîmițînd pe fete cerate crusta de fard/ care cade o dată cu fata.// i-a năpăstuit, spumegînd, întunericul. că la o naștere/ s-au rupt apele
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
a fi urcat România în trenul Occidentului, în ultima clipă. Un tren însă din care țara noastră poate fi dată jos chiar de politicienii autohtoni, după alegerile din anul 2000. Nu împărtășesc optimismul acelor analiști pentru care România a aruncat zarurile ieri, fără putință de întoarcere mîine. Se pare că aceeași lipsă de optimism îi determină și pe ziariștii occidentali care au început să susțină cauza României, să atragă atenția asupra faptului că țara noastră trebuie sprijinită economic și politic în
O altă Românie? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17419_a_18744]