386 matches
-
cel mult un sfert de oră după ce va intra pe ușa apartamentului, frate-miu va constata toate deficiențele și defecțiunile existente. Plus nenorocirile din frigiderul meu în care se mai află o bucată scorojită de cașcaval, niscaiva salam, două roșii zbârcite, un sfert de pachet de unt oarecum râncezel și o jumătate de borcan de dulceață al cărui conținut s-a pietrificat. Cutia de lapte uitată pe masă, cam de alaltăieri, o va arunca fără comentarii la gunoi, încă din start
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
neam prost? Dacă nu v-ați dat seama, aflați că eu v-am pescuit pe voi, și nu invers, cam așa stau lucrurile, și după ce-o să scot de la voi tot ce mă interesează, o să-mi văd de drum. Chipuri zbîrcite, fețe crispate, ochi adînciți în orbite, buze mușcate pînă la sînge, și încă mai aveți tupeul să faceți pe curajoșii, ia să văd ce v-ați face dacă Partidul și-ar ridica în clipa asta aripa protectoare de deasupra voastră
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un œillet violet, il respire, humblement tapi parmi la mousse. Din buzunarul interior Karp scoase obiectul metalic, pe care Îl așeză Între pagini de-a lungul cotorului cărții. Închizând volumul, ne explică conținutul poemului. — O scenă de sodomie. „Întunecat și zbârcit, ca o garoafă mov / respiră, ghemuit umil pe mușchi“. Nici un german n-ar fi În stare să scrie așa. Nici măcar Blei. Și vreo femeie, nici atât. Totuși, poezia Încearcă măcar să Înfățiseze lucrurile dintr-o perspectivă mai puțin militantă. Obscur et froncé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
în timp ce mă săpunește din cap până-n picioare, acoperindu-mă cu un strat gros de clăbuc, și privesc plin de admirație punga impunătoare ce i se revarsă peste marginea băncii de marmură pe care șade. Scrotul lui aduce cu fața lungă, zbârcită a unui bătrân, cu câte un ou îndesat în fiecare falcă căzută, pe când al meu ar putea atârna la încheietura mâinii unei păpuși, pe post de punguță rozalie. Cât despre șlongul lui, mie, cu puțulica mea cât degețelul, despre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
și dom’ sergent zice: — Eu cred că reincarnarea e doar o altă formă de amânare. Și eu zic da, da, da. Mi-a mai spus-o pe-asta. Dom’ sergent se întinde peste fotoliul din mijloc și-și pune mâna zbârcită și pătată peste mâna mea. Dosul mâinii i-e acoperit de peri cenușii. Are degetele reci, de când a umblat cu pistolul. Dom’ sergent îmi strânge mâna și zice: — Mă mai iubești? Și eu îl întreb dacă am de ales. Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Îngerul Morții. Omorâți-mă, ca să pot fi cu Helen din nou. Si dom’ sergent zice: — Trebuie să ne grăbim. Se duce la dulăpiorul de oțel. Scrie ceva cu pixul pe un carnețel. Rupe foaia și mi-o dă mie. Mâna zbârcită i-e pătată de negi și acoperită de peri cenușii. Are unghii groase și galbene. „Vă rog să mă iertați că mi-am pus capăt zilelor“, zice hârtia. „Acum sunt cu fiul meu.“ Este scrisul lui Helen, același scris din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
voma verzuie de sodă, când la dom’ sergent și zic: Helen? — În carne și oase, zice dom’ sergent, zice Helen. Mă rog, nu chiar, zice, și se uită la trupul lui Helen din poala mea. Se uită la mâinile ei zbârcite și zice: — Mi-e silă de hainele de-a gata, dar decât nimic... Și uite cum am pornit din nou la drum. Uneori mă gândesc ca nu cumva dom’ sergent, aici de față, să nu fie de fapt Stridie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
aș fi țipat de pe fundul unei gropi adînci. CÎnd mi-am supt gingiile, am simțit gust de sînge. M-am Închipuit murind. Fred Astaire, marele dansator, murind. John Keats, marele poet, murind. Apollinaire, delirînd, murind. Proust, ochi frumoși pe chipul zbîrcit, murind. Joyce murind la Zurich. Stevenson murind În Samoa. Marlowe murind, asasinat. Îmi părea rău că nu e nimeni să mă vadă. Fluturii cei frumoși aveau să-și strîngă aripile și eu aveam să mor, ca orice alt șobolan. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
deschide ușa. Nu mă gîndisem niciodată că e posibil ca un tip de vîrsta lui Jerry să mai aibă părinți. Erau incredibil de bătrîni, amîndoi aveau părul alb, erau Încovoiați de spate și de ani, și aveau pielea cenușie și zbîrcită, ca de spiriduși. Aveau chipuri blînde, mai ales mama lui, care cred că fusese o femeie Înaltă pe timpuri, Însă acum era extrem de cocîrjată. Arătau ca dintr-un basm, și am lăsat-o pe mamă să-mi intre În gînduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
Albul imaculat al șorțului și manșetelor slujnicei care le deschise avea ceva neverosimil. Deși slujnica părea să aibă aceeași vîrstă ca și casa, ținuta ei, spre deosebire de Înfățișarea clădirii, indica o dorință de a salva aparențele, În ciuda obrajilor pudrați cu talc, zbîrciți și uscați ca ai unei călugărițe. Doamna Bellairs e acasă? o Întrebă Hilfe. Bătrîna slujnică Îi măsura cu o privire iscoditoare, caracteristică acelora care trăiesc Într-o mînăstire. — SÎnteți așteptați? Întrebă ea. — A, nu, am venit așa, zise Hilfe. SÎnt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
mâna de la pubisul la cicatricele de pe coapsele ei, pipăindu-i acele pasarele moi încrustate în carne de frâna de mână a mașinii cu care intrase ea în coliziune. O țineam de spate cu brațul drept și-i simțeam amprenta pielii zbârcite, puntele de întâlnire ale geometriilor emisferice și rectilinii. I-am explorat cicatricele de pe coapse și brațe, pipăindu-i urmele rănilor de sub sânul stâng, pe când, la rândul ei, mi le explora pe ale mele, descifrând împreună aceste coduri ale unei sexualități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
apropie, în așteptarea căruțelor de la cimitir. Era acolo o bătrână care se ruga în genunchi, în fața bisericii, iar noi, înaintând în sunetul marșului, era cât pe-aci s-o lovim. A ridicat spre noi un pumn mic, uscat și galben, zbârcit ca o castană, cu pumnul celălalt sprijinindu-se de trotuar, și a strigat: - Domni blestemați! - ba chiar: - Blestemați! Domni! - de parcă ar fi fost două înjurături în crescendo, și, numindu-ne domni, ne-ar fi considerat blestemați de două ori; apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
neliniștitoare În capul stomacului, asemănătoare cu aceea pe care o simțea cînd, În copilărie, tatăl lui Îi promitea că-l duce să vadă păpușarii. — Coleman! strigă el. Pregătește-i pe gabieri și, cînd sînt gata, trezește-l pe domnul Garret... Zbîrcitul șef de echipaj făcu un gest de Încuviințare, aruncă o privire spre pămînt și dispăru grăbit printr-un tambuchi. TÎnărul ofițer trei Elliot Caine studie direcția vîntului, verifică impecabila orientare a velelor și zîmbi, mîndru de sine și de vaporul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de interacțiuni între șampanie și Percodan, Brandy se uită la mine. Și eu sunt uimită că n-am observat dinainte că Evie a fost bărbat. Un mare blond, exact cum e acum, dar, știți, cu un scrot din-acela oribil și zbârcit. Ellis se ascunde de Evie, încercând să-l observe pe noul ei soț, ca și când ar fi un alt punct din C.V.-ul lui de agent special independent din cadrul echipei operative de Moravuri. Ellis, după cum arată povestea asta din punctul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
a mai gîndit cé a trecut foarte mult timp de-atunci și, chiar dacé nu ar fi omorît-o nemții, ea ar fi fost bétrîné acum și n-ar fi avut pérul galben, ci alb și-ar fi avut și mîinile zbîrcite că la babă Hania. Lui Șasa nu-i plécea acest gînd. 5 Tata téia porcul. Șasa a fost nevoit sé rémîné acasé, dar nu numai cé era nevoit, céci lui Șasa Îi și plécea sé rémîné acasé sé asiste la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nu am voie să părăsesc pădurea pentru prea multă vreme. Aceasta va fi cea mai lungă călătorie pentru mine, va trebui să alergăm foarte repede, ca să mă pot întoarce la timp, altfel voi fi murind urât, ca orice cerb decrepit, zbârcit și slab hrană pentru lupi bătrâni și nu ucis de un cavaler vrednic de cornul meu. La miezul nopții, am pornit cu toată viteza spre nord, către Codrii Albaștri. Drumul a durat câteva zile și câteva nopți, în care mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
comunica, a intra în legătură cu tot ce te înconjoară, inclusiv cu tine însuți sau cu D-zeu. Ne-am iubit aproape cum se iubesc oamenii, a încercat ea să-mi explice. Ce-o fi găsit atractiv la un hominid cu fața zbârcită și aplatizată, "nu mult mai păros decât iubitul ei," comenta ea cu ironie, "dar mai relaxat și mai necomplicat". Conotația cuvântului necomplicat nu am putut-o pătrunde. Mă consider o ființă îndeajuns de complicată, ca să nu menționez cât de delicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
neam prost? Dacă nu v-ați dat seama, aflați că eu v-am pescuit pe voi, și nu invers, cam așa stau lucrurile, și după ce-o să scot de la voi tot ce mă interesează, o să-mi văd de drum. Chipuri zbîrcite, fețe crispate, ochi adînciți în orbite, buze mușcate pînă la sînge, și încă mai aveți tupeul să faceți pe curajoșii, ia să văd ce v-ați face dacă Partidul și-ar ridica în clipa asta aripa protectoare de deasupra voastră
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să prindă câte o prună. O ducea repede la guriță dar cei nouă-zece dințișori fragezi nu puteau, Încă, să muște sănătos și lăsau doar câteva urme, copilul sfârșind a se mulțumi cu mai tentantele prune căzute pe jos, care deși zbârcite și viermănoase, păreau coapte și se dovedeau accesibile. Apoi, atenția Îi era distrasă de-o harnică albinuță cu aripioare fine, colorată În galben și negru, rezistând cu greu, tentației de a o ține În mână și de a se juca
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
joacă-te cu ea, pula bunicului este ca o păpușă, tremură de plăcere, când te vede, pupă-mi păpușa, te rog. Ține 500, la pensie îți mai dau, lasă-mă să te fut puțin. Ghemul de sub fereastră respira prin epiderma zbârcită a zidului ca un condamnat la moarte, fiecare secundă, o execuție a memoriei, fiecare bătaie de inimă, o treaptă spre adânc. Ce s-a întâmplat cu o clipă în urmă? S-a sufocat într-un vârtej al timpului. Ce urmează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
puternic adânciți, pielea nasului îi era atât de palidă, încât lăsa să se străvadă limpede o mulțime de vinișoare albastre și-ncâlcite, iar obrajii ei subți și veștezi aveau un aspect pământiu, nesănătos. Ca defect, era, poate, un dram prea zbârcită la chip, dar se va vedea, mai târziu, că acele multe cute nu erau nicidecum săpate acolo de eternul ascuțiș al anilor, ci de altceva, ceva mai puternic... Dacă ai fi întrebat pe cei care, măcar o singură dată, au
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
penisului, este realizată mai frecvent la persoane obeze, căci la ei abdomenul proeminent „ascunde” penisul. Această metodă poate mări lungimea penisului cu 1-2 cm, măsurată de la osul pubian până la vârful penisului. Consecința liposucției însă poate fi apariția excesului de piele „zbârcită”, pierderea elasticității pielii, sau apariția unor falduri tegumentare. Acestea trebuie eliminate prin abdominoplastie, o operație mai complexă si cu riscuri relativ mari. Cura de slăbire, mai ales cea însoțită de eexerciții fizice, ar putea rezolva problema la fel de bine ca bisturiul
Medicii avertizează: metodele de mărire a penisului au multe riscuri şi puţine rezultate () [Corola-journal/Journalistic/68741_a_70066]
-
era la ea acasă./« când ai devenit neputincios, ai atins perfecțiunea», le-am spus/ cu jumătate de gură, asta pentru că acolo, în jurul mesei,/ cei mai mulți sufereau din greu pentru că/ nu mai puteau scrie// «mare lucru», spunea încet, pe deasupra, un chip intens,/ zbârcit și negru și ne lovea peste mâini/ sistematic.// s-au recitat câteva/ poeme cu gândul la moarte./ s-a băut cu gândul la moarte./ ne-am jignit cu gândul la moarte./ într-un târziu am plecat, poate a fost ultima
Un volum necesar by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6753_a_8078]
-
precum și celui austriac pentru Literatura Europeană (200 000 șilingi). De ce atâta orgoliu ș?ț Banii pot fi dați mai departe. 8.10.1984, Paris. Ieri, la orele 8, la Cioran și Simone, imensă bucurie. El, ca întotdeauna, cu chipul puțin zbârcit, dar tânăr, rapid, precis în mișcări, vânjos, rustic, părul alb ridicat, căzându-i parțial pe frunte. Ochii mari, albaștri, îi strălucesc veseli, umorul său te încălzește, amărăciunea care răzbate din scrierile sale este bine păstrată acolo. Simone echilibrează totul, el
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]
-
ei... Oh dar la dracu’ îmi sare muștarul! Sunt un om prea cumsecade de fapt! Flăcăul! Ștreangul! Brazzaville! Ghilotina! Moștenirea! Ducă-se naibii toată curiozitatea asta! Mă uit la Clémence, o studiez bine... Nici un dram de frumusețe măcar... e buhăită, zbârcită, gălbejită... O să i-o spun: funestă Titine ai ajuns ca o scorpie umflată și bolnăvicioasă! Mișcă de-aici! Tu, cu puștiul tău cu tot! caramba! Merită amândoi o brutalitate! Au venit să vadă un mort viitor, un spânzurat de mâine
Louis-Ferdinand Céline by Irina Negrea () [Corola-journal/Journalistic/4938_a_6263]