104 matches
-
stârnită de ținuta mea atât de potrivită, de vigoarea mea. L-am văzut pe Gilbert devenind conștient de toate acestea: mila, ținuta mea adecvată. Ochii lui umezi, de un albastru deschis, ușor înroșiți, au clipit cu îngrijorare între straturile de zbârcituri. — Iubitule, arăți minunat, atât de bronzat, de tânăr, Dumnezeule, ce ten ai... Gilbert avusese întotdeauna o voce bogată, modulată, răsunătoare, de parcă se adresa spectatorilor din fundul sălii. — Ai adus-o pe Lizzie? — Nu. — O scrisoare, un mesaj? — Nu tocmai... — Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
meu are un zâmbet vesel și extrem de expresiv. Ne uit)m unul la altul. Cu exceptia ochilor, suntem amândoi total schimbați. Ochii noștri c)prui dovedesc, În principal, c) exist) ceva f)r) vârst) În fiecare din noi. În rest sunt zbârcituri. Și de ce nu am zâmbi? V)rul Notă Gordon vine de la Țel Aviv spre sfârșitul s)pt)manii și atunci sunt trei chipuri Înrudite În aceeași camer). Tenul lui Notă este diferit de al nostru - are nuanțe de cafeniu. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
universul copilăriei și adolescenței petrecute în satul Rughi de pe malul Nistrului. A contribuit la publicarea Antologiei poeților din Republica Moldovenească „Constelația Lirei” apărută în anul 1987 la București. Dragului Dr. Vlad Bejan. În premieră absolută: Se smochinește timpul - Roadele prind zbârcituri de-nțelepciune Atât s-au copt cuvintele-n ele - Că doar tăcerea se aude. Grigore Filip Lupu originar din Pănășești jud. Lăpușna a editat Ziarul Gând basarabean și a colaborat la revistele ce oglindeau problemele Basarabiei. Profesor de limba română
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
se Îndreptă din șale și de sub zdrențe apăru un bărbat foarte Înalt, mai Înalt decât Conrad. Din toată făptura lui murdară respira o forță uriașă, contrastând cu expresia oarecum copilăroasă și naivă de pe fața cu trăsături neregulate și plină de zbârcituri. Cu un semn, gazda Își pofti musafirul să iasă din colibă și, după ce făcură doi pași, se opri sub un alun cu ramuri până la pământ, atât de stufos Încât părea o scorbură. Nu ne aude nimeni? șopti Conrad. Nu, mărite
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
judecată le-am întîlnit și în anticamera cabinetului medical și în pavilionul băilor. Nu există criterii, există doar impresii momentane. *Mă uit cu interes la cei la care, poate, doar fiii lor se mai uită: la bătrîni. Le cercetez îndelung zbîrciturile, fac, altminteri spus, un fel de „arheologie a obrazelor”. între numeroasele meserii în care Bunul Dumnezeu, în excelența Sa, îi întrece pe toți maeștrii de pe pămînt e și cea de gravor. Ce uimitoare varietate de încrustații pe pielea fețelor odinioară „mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
universul copilăriei și adolescenței petrecute În satul Rughi de pe malul Nistrului. A contribuit la publicarea Antologiei poeților din Republica Moldovenească „Constelația Lirei” apărută În anul 1987 la București. Dragului Dr. Vlad Bejan. În premieră absolută: Se smochinește timpul - Roadele prind zbârcituri de-nțelepciune Atât s-au copt cuvintele-n ele - Că doar tăcerea se aude. Grigore Filip Lupu originar din Pănășești jud. Lăpușna a editat Ziarul Gând basarabean și a colaborat la revistele ce oglindeau problemele Basarabiei. Profesor de limba română
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de căldura vinului și a cântecului, strigam: Trage!... Barbule!... Trage!... Să sune văile, să tremure codrul, să salte pietrele! Și Barbu trăgea în adevăr, de ne tăia curmeziș la inimă, și de farmecul cântecului parcă i se ștersese de pe față zbârciturile anilor, parcă întinerise cu o jumătate de veac. Era frumos de văzut cum îi sticleau ochii acestui moșneag, urmaș al unei generații trecute, cum ședea încă drept ca lumânarea, cum îi vibra corpul împreună cu strunele cobzei; era mai ales frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
iubiți pe femeile voastre, după cum și Hristos a iubit Biserica, și S-a dat pe Sine pentru ea, Ca s-o sfințească, curățind-o cu baia apei prin cuvânt, Și ca s-o înfățișeze Sieși, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă și fără de prihană.Așadar, bărbații sunt datori să-și iubească femeile ca pe trupurile lor. Cel ce-și iubește femeia, pe sine se iubește. Căci nimeni vreodată nu și-a urât
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
din care oamenii - nu prea mulți - ieșeau În stradă sau coborau venind din stradă. - Arăți ca un luptător indian, mi‑a spus sora. Ai slăbit atât de tare Încât fața ți‑e scofâlcită de tot și barba Îți crește printre zbârcituri. E greu să te rad. Ai fost vreodată voinic? - Nu, dar constituția mea fizică s‑a modificat de multe ori. Întotdeauna am arătat mai bine așezat decât În picioare, i‑am răspuns și, În ciuda amărăciunii mele, am râs. Dar femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mă aștepta, puteam alege să nu mai fac eforturi. Ajungi să‑ți fie lehamite să tot inventezi trucuri, să tot frămânți mingea de chit și să tot Încerci să reconstitui un puzzle, doar ca să vezi, când te uiți la tine, zbârciturile lunguiețe de pe interiorul brațelor descărnate. Abia acum Înțeleg cu cât tact se comporta doctorul, care știa prea bine că dacă nu execut exercițiile pe care mi le prescrisese o să mă dezintegrez. Detestam exercițiile, dar nu‑mi puteam permite să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a recunoscut după cum l-a învățat pe el tradiția iconografică, scund foarte și subțirel, mare la cap, cu nasul plecat și nările late, galben cam albineț, melcii ochilor găvănați și ochii mari beșicați, mare la frunte și golaș, cu multe zbârcituri și cu urechile mari, barba mică și rară, părul plăviț și cărunt și fălcile trase înlăuntru, pe acest Ioan Gură de Aur eu l-am transfigurat scuturându-l de toate epitetele inutile, Aș vrea să știu sincer, părinte, dacă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
acele portrete era atât de mult negru încât din cele două chipuri, al bărbatului încruntat și al femeii sfrijite și triste, nu izbutea să zărească, oricât și-ar fi strâns ochii, decât tocmai și numai încruntarea mânioasă a domnului și zbârciturile obrazului chinuit al doamnei. "Mein Grossvater; er war Pastor" - îl lămurea prietena bunicii, observând privirea sa ațintită asupra portretului. "Und die ist meine Grossmutter". Copilul înțelegea că fiorosul domn în haine negre cu un mic guler alb era un păstor
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
care ploaia se joacă și plânge? Scări! Nici un alt oraș nu le-a spulberat, nu le-a stricat rostul, nu le-a tocit și nu le-a reclădit așa cum a făcut-o Valparaíso. Nici un al oraș n-a avut asemenea zbârcituri: viețile oamenilor vin și pleacă pe ele, urcând mereu la ceruri de parcă ar coborî la origini. Scări, iar la mijlocul drumului: un ciulin cu flori stacojii! Scări pe care urcă marinarul întors din Asia spre a găsi acasă un zâmbet nou
Pablo Neruda: Mărturisesc că am trăit by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6655_a_7980]
-
nevăzutul dulf Korin. Însă Baubo-i pritoci cursurile și-l potopi atunci cu mascări femeiești învățate de la fumătoarele de opiu: Kerane, cîine cu dinți strepeziți, ghebos cu coaste îndoite, amar de blestemele-ți smintite și de cuvintele-ți cu șerpi mocniți. Zbîrcitura de bărbat cu melci în barbă, izmenitule cu sclifoseli mirositoare, nici o femeie și nici un barbat nu te-au pohtit degrabă și nu te-au frămîntat între coapsele lor cu ardoare. Kerane, stafiditule cu păr balcîz, cu ochi scîrțiind a saciz
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
au simțit mirosul m-au lăsat să privesc morișca de la răscrucea străzilor pavate mi-au explicat de unde bate vântul în ziua aceasta de noiembrie mi-au arătat catedrala gotică ce-și trimite lumina departe prin cenușiul ploii. Mi-au observat zbârciturile de pe gât mi-au povestit despre fecioarele renovate din biserica Sfânta Hedwiga m-au fotografiat lângă statuia medievală care avea pungi sub ochi mi-au spus să nu calc nici un fir de iarbă germană. Mi-au destăinuit că frunzele nu
Poezie by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/11835_a_13160]
-
scăpate regizorului care ne-a păcălit șapte ani. Ce spațiu plin de spaime și de interdicții era piața asta, cînd în clădire dictau impostorii! Acum, chiar pe trotuarul de sub ferestre, două babe crete blestema, pe o pancartă care le unește zbîrciturile, guvernul, președinția etc. pentru... pentru ce? Știe, probabil, mai bine "opoziția" care, vorba lui Pleșu, adresată, într-o noapte, unui condeier perpetuu-justitiar, este endemic "tristă", spune, invariabil, nu. Un nu răspicat. Nostalgic-proletar. Prind, în ultima secundă, la Palat, Retrospectivă Tuculescu
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
care ținea prima pagină a revistelor de profil, în anii 80. Recent Janice Dickinson a fost fotografiată la plajă. Janice 58 de ani și deși de-a lungul vremii a suferit mai multe operații estetice corpul său este plin de zbârcituri și pete maronii, specifice vârstei, dar greu de privit de către ceilalți turiști aflați pe plajă. Născută în Brooklyn, ea și sora sunt brutal maltrate de tatăl lor care era pedofil. Mama ei fiind dependența de stupefiante. Janice a început la
Cum arată acest fotomodel la 58 de ani. A îngrozit o plajă întreagă by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72023_a_73348]
-
Clopotele de ce tot bat? Nopți înstelate Grădinile-n floare Pe ascuns Mângâiere-aripată sărutul furat Pe obrazul ca focul - Să fi fost doar sfială? Iarba după întâia ploaie Cu mireasmă îmbătătoare Fierbințeala zăpezii Ce-ți amorțea degetele precum și Fața plină de zbârcituri A mătușii. Toate laolaltă de-a valma Ca un stup cu zumzet de-albine. Sunete preschimbate-n culori Mirosuri trecute în temeri Lucruri care au devenit chipuri Clipe în gust transformate. Toate laolaltă de-a valma și toate În plin
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
al lui Dumnezeu, Cel care la primul început al lumii „se purta pe deasupra apelor“ (Facere 1, 2), vine să recreeze lumea în și după chipul lui Hristos. Vine să-l pregătească Mirelui Hristos Mireasa (Biserica) cea „fără pată și fără zbârcitură“ (Efeseni 5, 27). Încă în timpul petrecerii Sale pe pământ, trimiterea sau dăruirea Duhului Sfânt este anunțată de Iisus ca un eveniment viitor, care avea să aibă loc în urma preamăririi Sale. Aceste promisiuni Iisus le-a rostit la Templul din Ierusalim
Agenda2005-25-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283846_a_285175]
-
meu cel mai iubit, eseuri (2004).Albire 1. Arată ca oile când sunt tunse Se sprijină unii de alții în umbra Catedralelor, Decembrie își suflă Vântul în cazemate Sufletele noastre aplecate Cu nasul în sticla de vin, transpirația Lipită de zbârciturile pielii Pastile mai mici pentru decizii mai mari Nesiguranța Contopirea sufletelor înstrăinate În cădere, în hotărâri greșite Ai fost odată teafăr la minte 2. Vine la tine sărutul cu gust de grăsime Zădărnicia nu cunoaște nici o rușine 3. Încă o dată
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
fi dat afară din birou după cinci minute de gargară, în schimb, doi șefi de stat și un ministru de Externe s-au bătut pe burtă cu excelența sa Costea..."; "Gazetarul trebuie însă să rămînă lucid în mijlocul sărbătorii, cu ochii pe zbîrciturile din imaginea victoriei - astea sînt datoria și soarta omului cu pix.") Aceasta poate să fie imaginea lui Cristian Tudor Popescu și nu sînt motive să ne îndoim că așa stau lucrurile și că aceasta este arta sa jurnalistică sinceră, cît
Scriitorul deghizat în jurnalist by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16095_a_17420]
-
cum a iubit și Hristos Biserica și S-a dat pe Sine pentru ea, 26. ca s-o sfințească, după ce a curățit-o prin botezul cu apă, prin Cuvînt, 27. ca să înfățișeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci sfîntă și fără prihană. 28. Tot așa trebuie să-și iubească și bărbații nevestele, ca pe trupurile lor. Cine își iubește nevasta, se iubește pe sine însuși. 29. Căci nimeni nu și-a urît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
pe deplin de efectul produs de noua energie de mari proporții pe care au folosit-o. Ca atare, dumneata ești singurul factor necunoscut. De aceea trebuie să te folosim imediat. Lui McAllister i se păru că tatăl fetei îmbătrânise brusc. Zbârciturile îi brăzdau fața slabă și încordată. Când se întoarse spre fiică-sa și îi vorbi, glasul lui era teribil de aspru: - Lystra, numărul 7! Degetele fetei atinseră cel de-al șaptelea buton și tatăl se grăbi să-i explice lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
a venit la culcare. DESPĂRȚIREA Bunica a ieșit din bucătărie. Când a dat cu ochii de mine, s-a apropiat întinzând amândouă brațele. Purta ochelari cu lentile groase, avea încheieturile degetelor umflate ca niște noduri și toată pielea acoperită de zbârcituri. Fața ei strălucea de zâmbet. Pe când mă îmbrățișa, eu am furișat o privire spre ceasul micuț pe care bunicul i-l adusese din călătoria lui în Elveția, în anii treizeci. Căutase ajutor la elvețieni, contra orbirii. Dar și în Elveția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
morar. Acesta căscă speriat ochii, se sculă, apoi frecă între arătător și degetul mare făina nouă. Grăunțele erau uscate ; morarul presă pietrele și se trase apoi la loc. Somnul însă îi pierise. Rămase privind în gol, cu barba nerasă peste zbârciturile adânci, încremenite și colbăite de ométiță. Din umbră nu i se vedeau decât sprâncenele groase, negre, cu ochi posomorâți. Așezându-se lângă el, lingurarul îi întinse tabacherea. Celălalt clătină din cap. - Ce mai zice stăpânul, dom’ Vasile ? Aud că vra
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]