186 matches
-
nr. 1614 din 02 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cu ochi bătrâni îmi scormoneam trecutul... iar depărtarea-l distorsiona, ridicându-l ca pe-o țară străină, cu turnuri și cupole părăsite, în care lucrurile se faceau altfel!? Un drăcușor mic, zbârlit, consilier spiritual din oficiu, intervine cu șoapte: „Trecutul nu-i ce credeți voi, e-o ființă vie, trăiește, ca un vierme mic și verde, schimbându-se după faptele voastre! Voi îl țineți, ca pe-o carte bine știută, căreia prietenii
TRECUTUL de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristian_pop_1433224613.html [Corola-blog/BlogPost/376359_a_377688]
-
ea era mai rebelă și plină de personalitate. Domnii îi făceau curte asiduă dar îi dezarma pe mulți cu ascuțimea minții și arta conversației versatile, mânuită cu măiestrie. Va găsi o soluție să își facă o prietenă din mica pisică zbârlită. S-a retras în camera ei modestă dar cochetă care i-a fost pregătită și se strecură în patul confortabil. O aștepta o nouă zi, altă provocare. *** Nu știa cum să abordeze întâlnirea cu lord M.Joseph. Apariția lui din
MY LORD (2) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2037 din 29 iulie 2016 by http://confluente.ro/camelia_constantin_1469800592.html [Corola-blog/BlogPost/341183_a_342512]
-
serialul de televiziune Andromeda. Personajul Magog cel mai semnificativ din serial este Rev Bem, cel care evită să folosească "violența brutală" afișată de restul rasei Magog. Magogii au dimensiunea unui om matur, fiind prădători acoperiți de o blană deasă și zbârlită. Aceștia se hrănesc numai cu ființe pe care le-au ucis, fie aceștia oameni, Nietzscheeni sau extratereștri. Rev Bem are o rezervă de somoni vii pe nava Andromeda. Își paralizează prada cu o toxină și se reproduc cu ajutorul unor ouă
Magog (Andromeda) () [Corola-website/Science/328820_a_330149]
-
și ele dungate cu negru în porțiune superioară și complet negre în cea inferioară. Au o coadă stufoasă, neagră și cu vârful ascuțit. Pe linia mediodorsală a gâtului și spatelui au un fel de coamă formată din păr lung și zbârlit. La membrele anterioare au 5 degete și 4 la cele posterioare. Măselele sunt slab dezvoltate, numai caninii sunt ascuțiți și puternici. Ca mijloace de apărare, în afară de fugă, își zbârlesc coamă și aruncă spre fața adversarului secrețiile urât mirositoare ale glandelor
Lup de pământ () [Corola-website/Science/333809_a_335138]
-
și des. Culoarea blănii este variabilă, dar la cele mai multe specii este cenușie sau gălbuie cu pete cafenii sau negre pe spate, iar pe laturile corpului petele formează șiraguri longitudinale. Pe linia mediană a spatelui există un șir de peri negri, zbârliți. Coada cu inele de culoare neagră și albă, de aproximativ aceeași lățime. Pe coadă parul este mai lung decât cel de pe corp. Printre membrii acestui gen este comun melanismul. Genetele au un aspect general de viveride tipice. Corpul lor este
Genete () [Corola-website/Science/333088_a_334417]
-
partidul și pe “noi culmi de progres și civilizație” țara. După ce au fost panoramați destul cei masați în mijlocul Craiovei a bubuit vocea de stentor a actorului Mircea Albulescu iar chipul lui a umplut ecranul până la amănuntul sprâncenelor lungi și stufoase, zbârlite dinadins pentru a crea senzația de apotează în preamărirea fără perdea a ”marelui bărbat de la Carpați“. Chiar așa tuna gura actorului mare cât ecranul: “marele bărbat care“... ditirambă care nu s-a mai auzit pentru că Radu Pavelescu s-a și
Editura Destine Literare by Traian Bădulescu-Suteanu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_371]
-
deal, Edward o sculptează de acum pentru eternitate în gheață pe iubita lui “pământeana” și astfel apare ninsoarea în suburbiile unui oraș american. Costumul lui Edward este unic, este de fapt pielea lui. Un costum din piele neagră. Are părul zbârlit și are față plină de tăieturi. Chiar dacă înfățișeara să este întunecată, Edward este în fond un persoanaj extrem de inocent și naiv. Tinde spre iubire deși nu o cunoaște. Nu cunoaște nici râul din lume și nici oamenii fățarnici. Întregul decor
Tim Burton () [Corola-website/Science/314824_a_316153]
-
simțea grozav că ne face să tragem o dușcă zdravănă din porția ei de realitate, urmărind cum efectul acesteia se face văzut în ochii noștri deschiși. Terminându-și cuvântarea, avea pe față o privire teribilă de plăcere vicleană. Avea sprâncenele zbârlite. Continui să suțin că Georgie își dădea seama despre ce e vorba, în timp ce continua să mănânce și să șteargă sosul din farfurie. Nu vreau să dau de înțeles că poziția ei era una de răutate voită, în timp ce a lui nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lui deprimată, pe care o exersa până și pe mine, nemailipsindu-i decât un guler de dantelă și o sabie ca să fie un demn urmaș al regilor exilați din familia Stuart - acea dramă greoaie a plictiselii sale. Dar blănița electrică și zbârlită a părului copilăros de pe ceafă și lucirea umedă a albului ochilor și acel hă-hă-hă! al lui spuneau cu totul altă poveste despre el. Eu unul mă bucuram de compania lui. Însă bineînțeles că nu-i puteam povesti tot ce știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
face loc lui Tom, care păși, cu aceeași stângăcie, în spațiul din fața lui. Afară, lumina scânteietoare de aprilie dezvăluia un cer albastru, pufuri de nori albi, grăbiți, mărul din grădină torturat de vânt, un gard părăginit, știrb, o iarbă umedă, zbârlită, nepieptănată. Prin contrast, încăperea era întunecată, îngustă, cu tavanul jos, iar șemineul strâmt părea o crăpătură în zid. John Robert spuse: — Te rog, ia loc. Te rog - ia - loc. Tom se uită la cele două fotolii dezolante, joase, cu arcurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de doi bani bucata și te Închipui buricul universului. Te-ai rușinat, nu-i așa? Și te-a apucat o asemenea scârbă de tine Însuți, că te văd cum cobori (cu pas socotit, cu țigara-n gură și cu barba zbârlită) treptele umede ale beciului ca să-ți scoți o carafă de vin. Și uite că mi s-a Întâmplat și gândul cel bun! Mi-am amintit cum, tot pe vremurile economiei socialiste, berea se arăta la noi În sat - ca peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Împletită cu iubirea de tradiție și la care eram invitat să colaborez și eu, deocamdată numai prin dactilografierea textelor, dar cu Îmbucurătoarea perspectivă de a participa la alcătuirea rubricii de sport; am aflat că În vara asta vrăbioii au gușile zbârlite, ceea ce e semn negreșit de iarnă grea; nea Mitu Păcătosul se Îmbolnăvise, abia ieșea din curte până la poartă, pleoapele Îi erau pline de puroi și plângea cu lacrimi mari de singurătate și de apropierea morții; Primarul a convocat o ședință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
neîmpărtășită, precum și În concordanță cu ferme principii filozofice, În timp ce se afla În serviciul de gardă - singura misiune de luptă pe timp de pace -, și-a tras un glonț În cap cu arma din dotare; meteorologul satului prognozează - pe baza gușilor zbârlite ale vrăbioilor, a desimii perișorilor galbeni de pe perechea de picioare dinspre spate a cărăbușilor ori din zborul neobișnuit de razant al libelulelor - că ne așteaptă o iarnă grea, viforoasă, geroasă, cu zăpezi fioroase până peste streșini, ca În copilăria fiecăruia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sânge) Sfârșitul primului act Actul al doilea (Din nou în local. Două cadavre destul de dezmembrate, din care ies coastele descărnate. Cârciumareasa, Karli, Jürgen, Fotzi, Schweindi și Hasi îngenunchiați sau pe vine în jurul cadavrelor, sunt încă numai pe jumătate îmbrăcați, dezorientați, zbârliți, plini de sânge. Deci, tocmai consumaseră Frumoasa Pereche. Herta stă în același loc ca și în actul 1 și face mai departe baloane cu guma de mestecat, repetând gestul la nesfârșit. Se mai aud sunete de plăcere sau de durere
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
din ea, slobodă întru prăpăd. Zăbovise în aer o clipa foarte lungă, ca o pasăre de pradă gata să se repeadă în picaj, după care se lăsase însă pacific asupra victimei hirsute și, trăgându-și agale penajul prin părul ei zbârlit de groază, poposise o palmă mai jos, deasupra locului unde brățara fusese reținută. Se îmblânzise doar ca s-o capete înapoi. Marieta sesizase imediat inversarea salutară a situației și, profitând de ea, se azvârlise asupra lui, imobilizându-i coatele și
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
persoana indicată. A fost corectată această deficiență prin trecerea la executarea de exerciții individuale și prin instruirea „infractorului” de a acționa diferențiat, potrivit comportamentului fiecărui câine. În fața unui câine agresiv care-și exprimă nervozitatea prin a se agita, având părul zbârlit și arătându-și colții, „infractorul” trebuie să fie și el dur și să se pregătească pentru a primi un atac declanșat orbește și fără menajamente, dar cu grijă să nu descurajeze câinele, ci doar să-l tempereze. Alt câine poate
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
spune - nu se poate limita la o problemă tehnică, căci însăși existența ei „este condiționată de mai marea sau mai mica ei înverșunare împotriva oprimării”. Prin urmare, nu contează doar apropierea de viața imediată, poemul trebuie să fie „colțuros și zbârlit în materia lui embrionară”. Se respinge în egală măsură poezia umanitaristă, de „avânturi didactice”. Aspirația de a scrie altfel vine din conștiința rolului ce revine poeziei „în limpezirea și precizarea formelor de viață, cântând dintre tendințele obscure ale acesteia pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290523_a_291852]
-
joasă încețoșa vederea, cu sclipirea ei lăptoasă. Trunchiurile erau dublate de reflexe alburii. Nevăzut încă, cineva sau ceva stătea la pândă... Vulpoiul făcu un salt iute într-o parte, trăgând iapa după el. O pată neagră, o zdreanță de blană zbârlită, țâșni aproape sub picioarele lor și dispăru în hățișuri. Urmărind fuga acelui animal, Nikolai coborî privirea și văzu. În colțul poienii, în lumina tulbure de dinaintea nopții, capetele acelea care ieșeau din pământ și, mai aproape de tufișuri, dezordinea trupurilor întinse pe
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
de vărsările de sînge în mod atît de explicit, încît se pare că s-a ajuns la perfecțiune tehnică și verosimilitate deplină. De ce atît de multe milioane de oameni înfiorați și gîfîind involuntar, cu transpirații reci pe frunte, cu părul zbîrlit sînt fascinați de acte violente în fața cărora, s-ar crede, ar trebui să fugă țipînd este o enigmă care la prima vedere dă crezare tezei originale freudiene a nenaturalului sinistru (das Unheimlich). Conform acestei teze, moartea, pentru care nu există
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
tot felul de aventuri erotice. Nicolae din povestirea Băiatul singur e un tânăr paznic ce locuiește într-un vagon, la distanță de un sat dobrogean populat doar de câțiva bătrâni. Într-o zi apare, de cine știe unde, o fată cu părul zbârlit, îmbrăcată ponosit, care vrea să intre în vagon. Curând după aceea băiatul află din întâmplare că e logodită și încearcă să o impresioneze bravând. Îndrăgostită brusc de singuraticul necunoscut, fata, Maia, îl încurajează, dar Nicolae se fâstâcește și o ia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
Focșani, Bârlad, Petrești, Lopătari, Tg. Frumos, Alexandria, Câmpina, Buzău, București, Câmpulung Muscel etc.: “Cu câteva ore înainte de cutremur, vacile au început să mugească puternic, oile și caprele să behăie, câinii urlau îngrozitor, caii sforăiau straniu; pisicile păreau speriate, având părul zbârlit; iepurii și cârtițele au părăsit ascunzișurile, gâștele și celelalte păsări domestic au început să țipe alarmant; păsările sălbatice zburau speriate de la cuiburile lor.” Iar în alte localități rurale, “caii din ham se agitau speriați, voind să fugă; alții, dimpotrivă, se
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
intre sau să iasă din cuști, privesc speriați în jur, schiaună, latră sau urlă prelung și tare, au o stare agresivă, nu mănâncă, iar dacă au pui, îi duc în locuri ferite, nepericuloase. Pisicile. Înainte de cutremur, sunt agitate, au părul zbârlit, urechile lipite de cap, miorlăie tare și fără motiv, îndelung; tremură, sunt sperioase, se ascund în cotloane, au ochii strălucitori. Miaună puternic, se lipesc strîns de stăpânii lor, iar dacă au pisoi, îi duc în locuri ferite, iar uneori dispar
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
la apă. Soarele dogorea, marea era calmă. (Așa cum am descris-o în primul paragraf al acestor notații.) Cu puțin înainte, privisem cu intensitate la o băltoacă prinsă între pietroaie și urmărisem un vierme de mare, foarte lung, roșiatic, cu peri zbârliți, care se încolăcise în niște ciudate volute, înainte de a pieri într-o gaură. M-am ridicat în picioare, și m-am întors cu fața spre mare, clipind în soarele orbitor. Și atunci, nu pe dată, ci după vreo două minute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lăsând sămânță de vorbă pentru altă dată; și-mi etalez puțin blănița, pe masă, aceea din bucătărie ori chiar pe biroul lui Cristi, la căldura veiozei. Nu-i așa că e cu grijă netezită, nu ca a altora ori ca barba zbârlită a lui Cristi? Voi spuneți că-mi petrec 15% din timp cu toaleta doar din cochetărie. Pe dracu’! Nimeni nu-mi dă vitamine, iar carnea, care-mi place cel mai mult, nu prea are așa ceva. Dar una, vitamina D, mi-
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
la capătul șinelor. Atât. Plecam spre BĂRĂGAN. În lume necazuri veți avea; dar îndrăzniți, eu am învins lumea. (Ioan 16:33) 2. "DAR DIN DAR SE FACE RAI" sau IUBIREA SEMENILOR Garnitura lungă și grea, asemenea unei omizi păroase și zbârlite, s-a pus din nou în mișcare, la început încet, apoi din ce în ce mai iute, prin salturi buclate și ondulatorii de creatură fragmentată inelar, pe compartimente funcționale. Și iarăși gânduri negre și disperate ne bântuiau ființele noastre fragile și exponențiale sub forma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]