47 matches
-
văzuse cum lovește frenetic cu arătătorul Într-un punct precis de pe harta insulei agățată pe perete, Marie izbutise să decodeze mimica mutului și Îi forțase literalmente mîna lui Lucas pentru ca acesta s-o ia cu el. - În ce calitate? se zborșise el. - De interpretă, răspunsese ea pe același ton. Yvonne avusese noroc. Mult noroc. Raftul care se prăvălise peste ea fusese oprit În cădere de cel opus, ferind-o astfel să fie strivită sub greutatea lui. Chipul ei avea o paloare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
dați de Ryan? Plutonierul-șef Leroux făcu un pas În față. - Sosirea lui Bréhat a atras o sumedenie de curioși, domnule comandant. Asta nu ne ușurează munca. - Nu cumva vreți să vă fie adus pe tavă, ca o plăcintă? se zborși Lucas, furios. Scotociți fiecare casă, interogați-l pe fiecare insular În parte. Ryan e om la fel ca voi și ca mine, are și el nevoie de trei mese pe zi, cu siguranță că cineva l-o fi văzut sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
a face lista bucățele. Apa din ceainic fierbe și îmi fac o cană de ceai ciudat de plante pe care l-am primit la un moment dat de la un client. Iau un măr din fructieră, doar ca să descopăr că e zborșit tot. Cuprinsă de scârbă, arunc toate fructele la gunoi și ronțăi niște Shreddies direct din pachet. Adevărul e că nu mă interesează deloc lista. Nu mă interesează decât un singur lucru. Când ajung la birou, sunt hotărâtă să nu las
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
spatele maieului lui bărbată-su. Juca gajuri în șifonier cu ăi de-și plătise întreținerea. Iar cu ăilalți, de nu și-o plătise, nu mergea decât până acolo, că le ghicea greutatea din ochi... Pe la 5 dimineața, când s-a zborșit zorile, în suferință de mărăturică sau ciorbiță de potroace, ca să ne mai antrenăm... și pentru că plecase șantieriștii, chițiți să-și care la Netuța picamărele, și-a adus aminte și meșterul Calistrat de când a fost el mare șef peste 73
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
concret de expresie (a-și ieși din pepeni, a-și bate joc, a se da cu capul de pereți, a-și aprinde paie în cap, a se bate cu pumnii în piept, a-și smulge părul din cap, a se zborși la cineva, a sări în sus de bucurie, a sta ascuns de frică, a-i fi drag ca sarea în ochi) și de gradare (a-i fi drag ca lumina ochilor, a face pe el de frică, a muri de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intre În casă, adică o totală pierdere de vreme. O firmă bine organizată co dubă mare ar fi trebuit să le vândă pe toate unui negustor de antichități corupt. Bătrânica se cară să facă ceai și, când vine Înapoi, se zborșește la noi. E prespapierul meu! spune, arătând către un bufet. A dispărut... era aici acum un minut. Și ce treabă am io cu asta? Am ajuns aici numai ca să pierdem umpic timpul. Vaca asta bătrână și proastă; mutra ei zbârcită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
special desemnat - deja plin ochi - chitanțelor care aveau să fie decontate fără greș de către veșnic buna de plată firmă Elias-Clark. Trebuia să mă grăbesc acum, trecuseră deja douăsprezece minute de când sunase Miranda și știam că acum probabil stă acolo, se zborșește și se Întreabă unde anume dispar eu În fiecare dimineață - marca Starbucks de pe cana de plastic nu Îi oferea nici un fel de indiciu. Dar, până să iau de pe tejghea tot ce comandasem, a sunat celularul. Și, ca de obicei, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Atunci trepidam. Eram electrizat și am rămas așa două zile. Ca un somnambul care face și nu știe ce face. Adică... iartă-l Doamne că nu știe ce face... Lasă-l în pace, ironiile tale nu-și au locul, se zborșește un confrate. Ponor se face că nu observă și continuă cu patos. Cum spuneam, cum am ajuns pe la ora 10, m-am și apucat de scris. De fapt, ideile au început să curgă, să se ordoneze încă din mașină, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din nou la drum. O răsucire de cheie și bătrîna hodoroagă, sulemenită strident și inutil, pornește hîrîind din plămînii afumați de atîta duhăneală. Drumul este bun și La Habana își arată blocurile semețe, cetatea fortăreață și renumitul Malecon. Marea se zborșise rău de tot și, neavînd vreun vapor de scufundat la îndemînă, s-a înverșunat să înghită La Habana, încercînd să facă zob digul. Chiar de pe Malecon (dig) se lăfăie renumita Calle Quinta, largă, cu șase benzi de circulație. Poliția îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pietonală. Totuși, atît rarele mașini de epocă ce colindau pe acolo, cît și pietonii, se înțelegeau paradoxal de bine. În fond, aveau aceeași viteză și participanții la micul trafic din zonă nu se stînjeneau între ei. Doar claxoanele se mai zborșeau la cîte un pieton mult prea nesimțit. Pictorul mă aștepta să-i vizitez atelierul și să-i admir o parte din vasta sa operă. Era cam la sfîrșitul celui de-al cincilea deceniu de viață, dar fața sa, avînd cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în marș cu cântec; la un semnal ne-am aruncat în mijlocul lor, din mai multe puncte deodată, dezorganizându-i, și am pătruns până la poarta principală a Palatului. Ostașii n-au reacționat. Parcă ne făceau loc, deși câțiva ofițeri nemți se zborșeau la ofițerii români, care se făceau că sunt supărați pe ostași. De la balconul Palatului Comunal Alexandru Murea, comandant ajutor legionar, Șeful județului, s-a adresat militarilor: Ofițeri și ostași români! Sunteți frații și copiii noștri?! Dușmanii vor să transforme pământul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
figurau în dosarul de trimitere în judecată fără învinuire de activitate, doar bănuiți a fi simpatizanți. Unde sunt ăștia, a întrebat Manea. Nu sunt prezenți, am răspuns noi, fiindcă au fost numai bănuiți. Mandate de arestare pentru ei, s-a zborșit Manea. Se amână procesul până vor fi aduși toți. Ne-am întors în închisoare pe înserate. După două sau trei zile am fost duși iarăși la Curtea marțială, tot în lanțuri. Venise Alexandru; mi-a spus că tata e zdrobit
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
deschisă. Mirarea și groaza le mărea chipurile aproape înlemnite. Veniseră să ne ducă la groapa comună, dar spectacolul pe care li-l ofeream îi blocase în uimire. Ivănică, rămas în urmă, ca să nu ia contact cu duhoarea camerei, s-a zborșit la ei: Ce mai așteptați! Trageți-i afară! Văzându-ne și el în îmbrățișarea rigidă, vii și liniștiți, după câteva momente de ezitare a strigat la noi: Afară! Afară, mama voastră de bandiți! La cameră! Desprinzându-ne unul de altul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
moșia matale Dârvari, mai ales că acum caleștile boierești merg taman ca o porumbiță ce se îndeamnă mai repede la cuibul ei. Pe la noi la palat treburile merg bine numai că toate cancelariile sînt pline burduf de învățăcei ce-și zborșesc creierii pe tăți păreții de nu le mai întră o buchie în capul lor cel sec. Peste tăt numa procese și mai mare jalea să vezi câte-o domniță că pierde până și bunul simț și începe a boci pi
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
n-a intrat În profilul editorial pe plan județean. La Fălticeni mai merg vinerea În legătură cu Monografia Școlii normale pentru care s-a cerut și sprijinul competent al tov. M. Iacobescu. Ieri n-am putut merge din cauza vremii care s-a zborșit, dovedind că iarna nu-i mâncată de lup. În ce condiții se află la noi volumul I Știința În Bucovina? Sub formă de Împrumut? În acest caz, Îl voi aduce În luna martie, când urmează să vin În Suceava. Până
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
al poeților-înaintași amestecați sub lespezile cele reci și uriașe ale vremilor amestecate...", "Eminescu găsea cu potriveală să vorbească..."; "... mahmurul (sic!) dar inimosul patriot Cârlova...", "moartea lui destupă urechile unui tulburător paradox", "Deavolna ne simțim podidiți de imagini iradiante..."; se cam zborșește la D. Petrino", "... pune de-a ponciș cuvintele..." etc., etc., etc. Nu cred, de asemenea, că e bine să inculcăm elevilor ideea că eul din lirica eminesciană este totuna cu însuși poetul. Nu cred că în poezii ca Dorința, Pe lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
tot, întrebă pe unul dintre călăuzi cam ce adâncime pot avea crăpăturile aceste. O! răspunse călăuzul cu mare sânge rece. Depinde, adâncimea lor poate să fie între 500 și 1 000 de metri. Când am auzit aceasta, nu s-a zborșit părul în vârful capului. Am renunțat imediat la gimnastica noastră de sărituri, ba nici chiar pe scânduri n-am mai îndrăznit să trecem fioroasele guri de prăpăstii, ci căutam să le ocolim, așa că, pot zice, am făcut de două ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aceea nervoasă a persoanelor pe care nu le satisfăceau dotările toaletei te îndreptățea să le zici lucruri precum: „Da’ de ce vă trebuie oglindă, că vede toată lumea ce boccii sunteți?“, „La mămicile voastre acasă, când nu găseați oglinda, tot așa vă zborșeați în stânga și-n dreapta să căpătați una?“ sau, și mai potrivit cu întâmplarea, „De ce nu umblați, fă, neamuri proaste ce sunteți, cu oglinda în geantă?“. Ar fi trebuit poate să le consolez pe fetele acelea cu o vorbă bună, de natură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
ascultă ce-i zicea Mitică, domnul Aron s-a mișcat de colo-colo ca un leu în cușcă pe platforma din spate a tramvaiului și a ridicat brusc tonul, astfel ca să audă dialogul și babele mai surde. „Exclus, băiete - s-a zborșit domnul Aron la blegul de Mitică -, ultimul meu preț e un milion de dolari. Vrea, bine. Nu vrea, are cine să ne dea banii. Nu vezi că-i scârțar? Umblă cu milioanele de parai cum umblu eu cu miliardele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
lor) și să nu ai nici o idee ce să faci cu ei. Ce mai e de văzut în Ștefan ? Păi, pe Gheorghe Dinică pe post de sultan (ceea ce, într-adevăr, nu vezi în fiecare zi : te tot aștepți să se zborșească la cineva în stilul inteligent, colțos, foarte bucureștean și foarte vingtiŁme siŁcle pe care l-a patentat) și, în jurul lui, o colecție impresionantă de turbane. Tocmai cînd încerci să te lămurești dacă obiectul care împodobește capul unuia dintre turci (care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
n-a intrat În profilul editorial pe plan județean. La Fălticeni mai merg vinerea În legătură cu Monografia școlii normale pentru care s-a cerut și sprijinul competent al tov. M. Iacobescu. Ieri n-am putut merge din cauza vremii care s-a zborșit, dovedind că iarna nu-i mâncată de lup. În ce condiții se află la noi volumul I știința În Bucovina? Sub formă de Împrumut? În acest caz, Îl voi aduce În luna martie, când urmează 211 Fălticenii făcând parte din
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Ce plângi, măi Șolcane? - Plâng pentru că m-a bătut taica popa, la biserică. - De ce te-a bătut, mă? - M-a bătut că n-am știut să zic „Tatăl nostru”. Vodă care era din firea lui tare de credință, s-a zborșit când a auzit că sluga lui din casă nu știe nici „Tatăl nostru”. - Cum, măi țigane, nu știi „Tatăl nostru”? Se poate slugă domnească să nu știe măcar atâta? - Ba-l știu, Măria-Ta, dar popa m-a bătut degeaba. - Ia zi
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]