448 matches
-
de piciorul lui Klaus. Dan întinde mâna să mângâie. Căprioara nu s-a speria ci, din contră, îl împungea cu capul ca un cățel. Idila a durat câteva secunde bune după care căprioara a ridicat capul a atenție apoi a zbughit-o urmată imediat de pui. - Cum i-a comunicat puiului un posibil pericol? Nici nu s-a uitat la el. - Dacă ai observat aceasta începi să faci mari progrese. Deși nu vorbesc articulat toate animalele și chiar copacii comunică prin intermediul
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
la care trebuia să-ți pui capul sub plapumă când schimbai filmul, să nu-l voalezi. Mai încolo, în ogradă, au dat de vițelușul scos de bunica din țarc, să mai stea la soare. Cum le-a văzut, vițelușul a zbughit-o la fugă, cu coada în sus, dând un ocol larg prin ogradă. S-a oprit în capătul îndepărtat de ogradă, zgâindu-se nedumerit la oaspeți. - Ia să-și tragă Simona și ție, puiule, o poză! Nu fugi, stai pe
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1395903693.html [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
și pe tine! Vițelușul prinsese curaj. Nu mai fugea, stătea cu capul în sus și se uita la fete. Corina s-a apropiat la un pas de el, încă un pas, a pus mânuța pe capul lui. Bucuros, vițelușul a zbughit-o într-o nouă tură prin ogradă. - Hai să vedem și oițele de la vecinul de sus! zise Simona. Au sărit un pârleaz de răzlogi de lemn, au urcat prin livadă, până s-au apropiat de gospodăria lui Costan, vecinul din
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1395903693.html [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
avea să se repete. Doamna Minica nu m-a lăsat să răsuflu cucerindu-mă cum numai ea știa. Fără să ne dăm seama am adormit și ne-am trezit la ora 5 dimineață când am sărit din pat și am zbughit-o spre internatul școlii. Am avut iarăși noroc nefiindu-mi semnalată lipsa. Al doilea noroc era că în acea săptămână aveam ore la sediul școlii. Săptămâna de cursuri era în plină desfășurare. Într-o zi dirigintele m-a chemat acasă
ÎNTOARCEREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Intoarcerea_mihai_leonte_1346835616.html [Corola-blog/BlogPost/343782_a_345111]
-
lectura ar fi distrat-o. Dar Charle, din pat, o chema să se culce. -Vino odată Emma, e târziu. -Da vin!, îi răspundea. Dar fiindcă lumânările îi băteau în ochi, Charles se întorcea cu fața la perete și adormea. Atunci emma o zbughea, ținându-și răsuflarea, surâzătoare, cu inima zvâcnind, dezbrăcată. Rodolphe avea o manta mare; o învelea întrânsa toată, și, cuprinzând-o de mijloc, o ducea fără să scoată o vorbă până în fundul grădinii, în chioșc, pe aceeași bancă de leațuri putrede
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1447488561.html [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și a zbughit-o pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește, iar în urmă încep să se vadă snopii lăsați în dezordine. A avut spor acum pe răcoare, însă dacă nu reușește să termine toate brazdele de legat până se ridică
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
de ispravă, da ficioru trăbuie să trăiască și el cumva!” În a doua poveste, Dumnezeu și Sânpietru sunt rugați de un căprar să se uite puțin de caprele lui, ca să fugă el până acasă. De cum a plecat căprarul, caprele au zbughit-o pe stânci, care încotro. După ce-au alergat după ele zadarnic câteva ceasuri, Sânpietru a zis: „Doamne, cheamă-l pe Hăl Rău să grijească el de capre.” Diavolul a și venit și, de atunci, umblă el cu caprele. Mai
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
Le văzuse de fapt în mâna lui Ionel. Anica a tresărit trezită din cine știe ce gânduri și a dat să se întoarcă după ele. Dând cu nasul de Ionel s-a roșit până-n vârful urechilor și, cu un pripit „mulțumesc” a zbughit-o cu bidoanele în mână. Reamintirea fir cu fir a micii idile a făcut-o să se ducă la lada de zestre unde se afla trofeul cel mai scump ei. O „colivie pentru păsărica” cum o prezentau cu surle și
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
cea împlinită sau cea care încă se mai caută. Oamenii trec și privesc prin mine ca și printr-o fereastră uneori se apleacă ca peste un pervaz imaginar să-mi vadă creștetul din care-mi ies încâlcite gândurile și o zbughesc ca niște șobolani sperianți pe străzi unora le este teamă, alții se bucură -Ia uite ce întâmplare, și râd ținându-se de burtă în timp ce eu merg șchiopătând îngreunată de un gând ce-mi stă ca un diavol pe umăr și
MĂ ÎNTÂLNESC CU MINE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ma_intalnesc_cu_mine.html [Corola-blog/BlogPost/357253_a_358582]
-
și chiorul. Zorii spărgeau liniștea nopții prin zborul ciocârliilor ascunse printre brazdele de grâu, unde le-au prins somnul. Când Victor sa aplecat să ia un nou braț de grâu, un iepure a sărit din maldărul de grâu și a zbughit-o pe răzor, speriindu-l de moarte. Victor se grăbește, iar în urmă încep să se vadă snopii lăsați în dezordine. A avut spor acum pe răcoare, însă dacă nu reușește să termine toate brazdele de legat până se ridică
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
rău. Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea, se aplecă să-i ridice carcasa golită, dar se răzgândi imediat, zicându-și „Să știi că și pe ăsta sunt microbi”. Îl împinse din nou cu piciorul și o zbughi afară. Citește mai mult Vocea crainicului rostea ultimele cuvinteale disertației despre microbi:„...de aceea trebuie să fim extrem de precauți,microbii invizibili și nenumărabili plutesc în aer,în apă, se găsesc pe alimente, pe lucruri,ei sunt pretutindeni unde sunt oameni
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
rău.Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea,se aplecă să-i ridice carcasa golită,dar se răzgândi imediat,zicându-și „Să știi că și pe ăsta sunt microbi”. Îl împinse din nou cu piciorul și o zbughi afară.... IV. ION IANCU VALE - SOLDAT DIN RĂZBOIUL FINAL (1) POEME, de Ion Iancu Vale, publicat în Ediția nr. 1880 din 23 februarie 2016. NESPERATUL SFÂNT Lumea a auzit, surda că a picat un sfânt și pe aici, s-au
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
fel de bogăție?.. Îmi aruncați reproșul, indignați. O lacrimă rămasă între bărbați Ca un simbol de mare omenie. O lacrimă ce și-a pierdut stăpânul Și cum de moarte oare s-o salvez? Când ea încă nerotunjită în văz O zbughi din ochi cu plinul. O lacrimă din an în an purtată A bucurie și a mari dureri... (C-o lacrimă acuma-s mai bogată), În ea se vede ziua cea de ieri... O lacrimă - e cheie ori lăcată?.. La micul
CUVINTELE MELE de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cuvintele_mele_renata_verejanu_1389696979.html [Corola-blog/BlogPost/341891_a_343220]
-
a deschide larg toate ferestrele, mai puțin una, lăsată ușor întredeschisă astfel încăt să nu se bage de seamă. A început sarabanda. Sclipuț i-a alungat pe cei din comandament și s-a întors în club. Telespectatorii de ocazie au zbughit-o. Ferestrele larg deschise au fost readuse în poziția de dinainte, ușa a fost zăvorâtă. Din nou, comandantul de pluton a fost nevoit să alunge intrușii din comandament vreme în care unul a împins fereastra întredeschisă, a pătruns în club
XIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475743997.html [Corola-blog/BlogPost/365294_a_366623]
-
un regiment de rinoceri cu toboșarul în frunte. Invadează bulevardul! Ies și alți rinoceri de prin curți! Ies și din case... Ies și pe ferestre! Se vor reuni cu ceilalți“. Lovitură de teatru, nu ultima, vine de la Dudard, care o zbughește pe scări spre a se alătura cirezii de rinoceri. El crede că-și va păstra luciditatea: ,,Toata luciditatea. Dacă e de criticat, atunci să criticăm dinăuntru, nu din afara“. Bomboană pe coliva o va pune însăși Daisy, care - după ce-l lașase
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu by http://uzp.org.ro/primul-spectacol-robert-wilson-romania-rinocerii-dupa-eugen-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
-a creat un carambol în mijlocul drumului că nu mai putea nimeni să mai treacă de noi. La un moment dat se vedea venind o mașină daia rusească, urâtă, încărcată cu lemne și făcea un praf, așa că de frică toți au zbughit-o care pe unde a apucat. Praful i-a înghițit pe toți. Nu se mai vedea acum nici urmă de veri , de pupături, de mașini, totul era un fel de ceață nisipoasă care cădea peste noi ca o pâlcă cernută
LEGILE DE LA IGEȘTI 1 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1478294448.html [Corola-blog/BlogPost/380381_a_381710]
-
de umeri și m-a privit în ochi drăgăstos și înduioșat; nu mi-a spus nimic, s-a uitat doar așa, la mine, o clipă. “Du-te, mi-a zis apoi, du-te de te joacă, trăiește în locul meu!” Am zbughit-o afară și mi-am văzut de joacă. Mereu însă de atunci mi-am adus aminte cum m-a legat cu limbă de moarte să trăiesc viața pe care n-a apucat s-o trăiască. Atâtea lucruri frumoase și minunate
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1475843247.html [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
rău. Îi trase un șut de-i împrăștie măruntaiele pe podea, se aplecă să-i ridice carcasa golită, dar se răzgândi imediat, zicându-și „Să știi că și pe ăsta sunt microbi”. Îl împinse din nou cu piciorul și o zbughi afară. „Trebuie, să aduc pe cineva să șteargă, să spele tot de când mi-a plecat nevasta, apartamentul acesta a fost invadat de microbi”. Căută o femeie, o aduse acasă, îi explică amănunțit ce avea de făcut, după care intră în
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1457247762.html [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
nu vă dezinfectați, acum, în fața mea, toți sunteți îmbibați de microbi”, continuă amploiatul, îmbrâncind-o pe biata fată care se retrase încet, cu gândul să anunțe medicul de gardă. „Ăsta-i nebun”, își zise ea. Policarp intui primejdia și o zbughi din cabinet rătăcind un timp pe străzi. Urmărit de privirile suspicioase ale trecătorilor și, simțindu-și stomacul hărțuit de foame, intră într-un restaurant. Comandă ceva de mâncare, iar când chelnerul aduse tacâmul și pâinea, îi studie avid mâinile și
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1457247762.html [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]
-
și tu, prinț cu sânge vienez! Eu am căutat-o cu lumânarea pe întuneric și am găsit „Zâna Zorilor” care revărsându-și iubirea ca văpaia soarelui, mi-a fript inima și zilele! - apucă el să mai spună înainte de a o zbughi pe scări cu un papuc al femeii după el, papuc ce-l ajunse din urmă și în cădere liberă îi alintă șira spinării. - Afurisiți mai sunteți voi, bărbații, ce vă mai plângeți de milă unul altuia! - îl apostrofă soția din
XXIV. ZBORUL ANILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428427502.html [Corola-blog/BlogPost/373858_a_375187]
-
a creat un carambol în mijlocul drumului că nu mai putea nimeni să mai treacă de noi. La un moment dat se vedea venind o mașină daia rusească, urâtă, încărcată cu lemen și făcea un praf așa că de frică toți au zbughit o care pe unde a apucat. Praful i-a înghițit pe toți. Nu se mai vedea acum nici urmă de veri , de pupături, de mașini, totul era un fel de ceață nisipoasă care cădea peste noi ca o pâlcă cernută
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474310355.html [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
sârbe. Un iepuraș isteț sări în fața Primăverii, care râse și-l întrebă: - Tu ce vrei, mă? - Vleau și eu mălsisoale! - Ce să faci cu ele? - Să le duc la pădule! Primăvara îi umplu lăbuțele și urechile cu mărțișoare. Iepurașul o zbughi, strigând: - Ia mălsisoale! Ia mălsisoale! Ia Noloșelu’! Ia Ghioselu’! Se îmbulzeau iepurașii, căprioarele, mieii. Toți voiau mărțișoare: - Dă-mi și mie!... Dă-mi și mie!... Dă-mi și mie!... Dar iepurașul le-a spus: -Nu vă dau dezeaba. Mălsisolul costă
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1427009185.html [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
din cale Era al ursului cel mare, Care era plecat, se pare, Prin codrul verde, la plimbare. Atuncea, iepurașul nost` Îi spuse vulpii: „N-are rost Să intri și tu-n vizuină, Mai bine-așteaptă-i, or să vină!”. Și iepurașul o zbughi, La urs acasă se piti. Cumătra aștepta zâmbind Să iasă iepuri, rând pe rând. Fiind acum flămândă tare, Ea și-a pierdut orice răbdare, Dar, totuși, se gândi așa: „Pesemne rămas-bun își ia!“. Blănosul însă nu apare. Șireata-n mare
VISUL VULPII de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1485513863.html [Corola-blog/BlogPost/375399_a_376728]
-
facă singură cumpărăturile, chiar dacă nu știa cum va putea căra ea, toată greutatea aceea. Ba chiar consimți să-i dea și ceva bani din economiile ei, numai să scape de tortura insistențelor lui. Nici că-și dorise altceva, pezevenghiul! O zbughi cu promisiunea că va fi la autogară la ora potrivită pentru a prinde autobuzul de seară. Alexandra ajunse la întâlnire extenuată și cu nervii făcuți praf de cât trăsese de bagaje de una singură, dar de frățiorul ei, nici urmă
CAPCANA DESTINULUI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1481805378.html [Corola-blog/BlogPost/375651_a_376980]
-
a ieșit și el la iei de i-a ajutat să liniștească animalul, să-l poată prinde de funie. Am ieșit și noi. Eu mă tot țineam în spatele tovarășilor mei cu gândul să prind un moment prielnic și să o zbughesc spre casă. Dar norocul mi-a jucat mereu feste așa că am fost reperat rapid de tata. - Tu ce cauți , tata, pe aici? Îmi zice mie iar apoi mamei. - Ia uite muiere cine te speria, fiu - to! - Discutăm noi acasă, pe
FANTOMELE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1621 din 09 iunie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1433839919.html [Corola-blog/BlogPost/369485_a_370814]