1,274 matches
-
233-234. footnote>. Scrierile filocalice vorbesc despre curățirea minții prin rugăciune, citirea cărților duhovnicești și cântarea psalmilor, dar din cuprinsul lor aflăm că mai ales pocăința și lacrimile părerii de rău au trecere mai mare în fața lui Dumnezeu. Lacrimile, pocăința, sufletul zdrobit trebuie să provoace o schimbare în bine. Pe lângă acestea, sfinții recomandă un remediu împotriva patimii care la prima vedere ne miră: mânia. Dar aceasta este singura formă acceptată, nu furia otrăvită<footnote Sf. Ioan Casian, Așezăminte mănăstireștiă, p. 196. footnote
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
prefera utilizarea diverselor peruci, în locul oricărei freze, a cărei realizare ar fi necesitat timp îndelungat. Pentru femeile romane, nici un sacrificiu nu era prea mare când era vorba de a avea părul mătăsos, de aceea își frecau pielea capului cu șopârle zdrobite, după care îl tratau cu ulei de măsline. În secolul al XX-lea s-au făcut progrese considerabile, chiar dacă pentru început inventarea produselor industriale pe bază de substanțe toxice a deteriorat părul multor femei cochete care doreau să devină blonde
Agenda2004-9-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282117_a_283446]
-
lotri, oameni în vârstă, prin gealat cu roata să zdrobiră, iară recruților lor amândoo mâinile tăindu-le, cu var neastâmpărat legându-le, arzându-le carnea pingă os. Așa, vii, peste graniță în țară a să duce le deateră, iară celor zdrobiți capetele și trupurile în patru părți le făcură și de-acolo, de la hotar, păn cătră Mehadia, pingă drum, roate cu țape era pusă; în țapă un cap, pre roată un cerec și o mână tăiată, pironită. Tot N.S. de Hațeg
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
transfigurare. Bărbatul e un teritoriu sălbatec pe care femeia îl defrișează și îl transformă într-o grădină a desfătărilor, dar nu a desfătării ei, ci a lui. Puteți crede sau nu", mărturisește personajul, "aceste ceasuri petrecute în a fi jupuit, zdrobit, malaxat, palpat au devenit voluptatea mea favorită. Era sublim. Torceam de plăcere. Nimeni nu mă alintase vreodată așa. Brațele Hélènei erau un paradis din care n-aș fi vrut să ies niciodată." Alungarea din paradis se consumă după convenția cunoscută
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
-și găsește inspirația în haosul new-yorkez de după 11 septembrie, fie, pur și simplu, în teroarea societății de consum, artista creează colaje tridimensionale - „Actori” - care te duc cu gândul la Duchamp dar și la elucubrațiile fanteziste ale Barocului. Combinând deșeuri - păpuși zdrobite, umbrele rupte, scaune pe rotile - și lumini de neon, Genzken creează o artă, amestec de misterios și perceptibil, comentând despre vulnerabilitatea lumii în care trăim. Dacă retrospectiva Genzken reprezintă o conexiune spre aici și acum, „Gauguin - metamorfoze” reprezintă o punte
Evenimente la MoMA by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2508_a_3833]
-
s-a dovedit, cu tot patetismul său explicabil, un prost exemplu de solidarizare. Și asta pentru că accentul a căzut pe sentiment și nu pe rațiune. De la primul-ministru la ultimul comentator sportiv, toată lumea vorbea de "sufletul rănit al Andreei", de "inima zdrobită" a marii campione. Așa este. însă a transforma incidentul de la olimpiadă într-un prilej de manifestare a naționalismului fără perdea, a da frâu liber clasicei, bolnăvicioasei tendințe de-a ne victimiza e nu doar inutil, ci și rușinos. Lasă că
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
străjuiesc biroul, rămîne indiferent la strădania surorii sale de a-i aduce pe tavă femei și, mai presus de toate, visează că într-o zi, își va lua zborul într-un jilț "înaripat" pentru ca, patruzeci de ani mai tîrziu, "aparatul" zdrobit să fie găsit în deșertul african... Dar poate că cel mai interesant "film" al celei de-a șaptea ediții a Festivalului "Capalbio Cinema" a fost cel al întîlnirii cu regizorii prezenți și cu organizatorii: întîi pentru acel dublu travelling circular
Cinematograful în Evul Mediu by Mihai Chirilov () [Corola-journal/Journalistic/16881_a_18206]
-
aici (oricît dorești) lipsit de-nsemnătate;/ pot trece zile, săptămîni, chiar ani întregi - pe ape./ pentru că timpul nu-i prezent și nici primit nu este/ cum nici holera printre sfinți sau orbul peste creste./ un tavan negru prăbușit pe suflete zdrobite/ plutind haotic în alcool și luciri de pirite;/ un teasc (ai zice) șiroind de băuturi alese: /muscat de inimi sîngerii și nadă la mirese" (hruba noastră cea de toate zilele șde sub muzeul literaturii de cearăț). Sînt filele unui jurnal
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
în apa Moldovei. Apoi zgomotul se repetă și un alt monstru căzu în zăvoi cu zgomot de vreascuri strivite. Uluit, Adrian se îndrepta către locul unde căzuse. Cu aripile frânte ceva ce arătase cândva ca o muscă, își târa trupul zdrobit culcând ca o căruță-ncărcată, tulpinile tufarilor. Apoi de parcă ar fi prins noi puteri, monstrul zburător se răsuci ca turbat într-un loc, cu o viteză din ce în ce mai mare, strivind totul în jur. Apoi de parc-ar fi așteptat o poruncă
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
răsuci ca turbat într-un loc, cu o viteză din ce în ce mai mare, strivind totul în jur. Apoi de parc-ar fi așteptat o poruncă, se oprea privind către înalt. O ultimă zvâcnire și se prăbuși pe spate cu picioarele și abdomenul zdrobit, încremenind. Lui Adrian îi venea să urle. Din când în când alte zgomote s-auzeau, ca niște aeroplane, și dispăreau fie zburând mai departe, fie zdrobindu-se. Adrian o luă la goană. Cu cât s-apropia de oraș, cu-atât
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_237]
-
această țară atât de mândră și cu un trecut războinic și revoluționar atât de patetic, nu putu să facă față confruntărilor militare. În 1939, exaltați cum sunt, polonezii atacau călare blindatele germane, ca pe vremea lui Pan Tadeusz. Ei sfârșiră zdrobiți. Cu viclenia lor scită, îi ocupară și rușii, după masacrul odios al ofițerimii poloneze de la Katin. Știu din copilărie cum arată niște soldați polonezi. Acasă, la Urziceni, ni se repartizaseră câțiva. Ședeau toată ziua închiși și fumau și vorbeau bând
Varșovia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15954_a_17279]
-
-mi curge-n vene. Voi duce-n alte vremuri, cugetul de-naintași, din spirit de credință cu iz de-nțelepciune, ce ar putea să facă destinele mai bune. Exemplu de trăire de-a fi-n timp, pentru urmași. Cu inima zdrobită ce-o înceta să bată, când moartea nemiloasă, tribut, viața-mi va cere, las sufletul să-mi fie călăuzit de astre. S-ajungă-n lume nouă, pentru o altă soartă. Voi rătăci stingheră prin lumea nevăzută și-oi căuta măicuță, veșnic ocrotitoare
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
a înghițit un morcov de-a curmezișul. Vă imaginați ce a urmat. - 7 pui de pinguin, pe care i-a tăiat maică-sa, i-a jumulit și i-a fript pentru un părăstas: Pe scurt, Râul este astăzi un om zdrobit, pe care viața l-a călcat în picioare și pe care numai cei 120.000 de euro îl mai pot salva. Dacă ar fi să vă descriu cum arata sufletul lui în acest moment, vi l-aș descrie cam așa
Salvați-l pe Raul! Drama sfâșietoare a concurentului de la “Românii au talent” by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18439_a_19764]
-
și bine făcut ca Batman, când își pune costumul ăla de plastic negru, cu sixpack și sfârcuri. A, era să uit, era și foarte puternic. Tot ca Batman, când, deși bătut șnițel de dușmanul lui, cu șase coaste rupte, capul zdrobit și un topor înfipt în el, se ridică din propriile bale și-l face p-ăla pilaf. Ei, și cum trăia tipul ăsta perfect o viață perfectă și exemplară, compusă numai din beții și mahmureli, într-o zi a întâlnit
Cine ești tu oare și de unde ai venit? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18433_a_19758]
-
hoinar o vreme pășind, Spre zile mai luminoase veghind Printre nopți amare și nesfârșite Pe chip lăsate-n timp a fi citite, Vor fi încă multe lupte grele, Iar printre lacrimi, de învins rele... De-ți va fi inima prea zdrobită, Iar ființa-ți, prin trădări, lovită, Viața de neliniști bântuită, Iar puterea de-a trăi negăsită, Poposește și gândește-un moment, Nimic pe pământ nu e permanent! Orice fapt își va primi răsplata, Totul își va găsi-n drum lent
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Prin lume hoinar o vreme pășind,Spre zile mai luminoase veghindPrintre nopți amare și nesfârșitePe chip lăsate-n timp a fi citite,Vor fi încă multe lupte grele,Iar printre lacrimi, de învins rele...De-ți va fi inima prea zdrobită,Iar ființa-ți, prin trădări, lovită,Viața de neliniști bântuită, Iar puterea de-a trăi negăsită,Poposește și gândește-un moment,Nimic pe pământ nu e permanent!Orice fapt își va primi răsplata,Totul își va găsi-n drum lent
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
apostolic. De acea avem Sărbătoarea Sfântului Andrei, nu ca să ne invite cineva la sarmale!, ci ca să ne aducă la Lumină pe noi, să ne înnoim mintea. Preoții noștri au restaurat vechile biserici, au zidit altele, mai ales, au restaurat suflete zdrobite. În ultimii ani au construit și așezăminte sociale în toate eparhiile Patriarhiei Ortodoxe Române. Cu Evanghelia în mână, preoții noștri au ținut conștiința trează de români creștini. În veci, oricâte comentarii comandate sau nu vor face unii nu vor schimba
Biserica – între Evanghelie şi secularizare [Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048]
-
avem Sărbătoarea Sfântului Andrei, nu ca să ne invite cineva la sarmale!, ci ca să ne aducă la lumină pe noi. În ultimii 20 de ani, preoții noștri - „doctori ai sufletului românesc” - au restaurat vechile biserici, au zidit altele, au restaurat suflete zdrobite, au construit și așezăminte sociale... Ca să nu spunem că la Galați, de exemplu, de peste zece ani funcționează chiar o policlinică fără plată sub aripa Bisericii, și, de doi ani, un centru de tratament (gratuit, pentru creștinii din Brăila) la Lacu
Biserica – între Evanghelie şi secularizare [Corola-blog/BlogPost/93756_a_95048]
-
pierite în incendiu. Multe pasaje ale reportajului devoalează identitatea artistică a autorului, talentul poetic al lui Eminescu: ” Strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți și călcați”; Era icoana morții ce se prezenta privirei îngrozite”; ” O compătimire profundă se manifestă când fu pusă între morți o fată frumoasă nici de șaisprezece ani. Copila avea ciorapi albaștri de mătase și pantofi eleganți; hainele erau înnegrite și
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
grămădea spre ieșire. În acest moment de groază se stinseră becurile cu gaz și, după puține minute, strălucitul teatru este un câmp de întristare, o casă de morți, unde pe coridoare și pe scări zac femei și bărbați asfixiați, oameni zdrobiți și călcați. S-au scos peste 120 cadavre; majoritatea pare a fi dintre cei din galerie, căci publicul din loje și din parter a putut ieși mai curând afară. Se cunoaște numărul victimelor ce s-au adus în curtea poliției
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului. Spăimântător era aspectul acelora cărora limba umflată, le ieșise pe jumătate din gură. Dinții le erau adânc intrați în limbă. Mulți aveau osul nasului zdrobit, sau că au căzut pe scară, sau că au fost călcați de alții. În primul etaj al casei am aflat 14 femei tot în așa poziție și cu părul desfăcut. Un cadavru era ars de nu se mai cunoaștea nimic
Un reportaj ocazional: Eminescu descrie incendiul unui faimos teatru din Viena [Corola-blog/BlogPost/93225_a_94517]
-
pe cât de respingător, pe atât de elegant, despre care Buffon spunea că "știe să se apere fără să lupte și să rănească fără să atace". Un critic francez nota că în Electra de Girodoux, un personaj observă că aricii mor zdrobiți fiindcă își caută iubirea de cealaltă parte a drumului. Iar pentru arici iubirea înseamnă traversarea unui drum. Portăreasa observase un vagabond care încerca împleticindu-se să traverseze strada și a alergat să îl ajute, fără să fie atentă la mașina
Fals tratat de eleganță by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/8250_a_9575]
-
înfrîngere, a ajuns senin la punctul cel mai dureros al exilului, la moartea în Sicilia, "singur și necunoscut", cum stă scris astăzi pe placa memorială de pe fațada Hotelului Alla Trinacria din Palermo. Era la finele anului 1852. Revoluția fusese, aparent, zdrobită definitiv în toată Europa. Stingîndu-se de ftizie în Italia, Bălcescu nu și-a închipuit probabil nici în cele mai aprinse visuri ale sale că, peste doar cîțiva ani, Principatele Române aveau să ajungă la starea pe care el le-o
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
Indignarea lui nu mai cunoaște margini: "Simt că mă înăbuș moralmente, când văd cum alții - germani, italieni, unguri etc. își bat joc de poporul român prin tot felul de uneltiri și cozi de topor". După "cedare", diaristul e cu sufletul zdrobit: "Trupul României a fost sfârtecat de hiena străină într-un mod crunt și mișelesc." După abdicarea lui Carol II, la 6 septembrie 1940 diaristul e de părere că "România a scăpat de un escroc." O vreme ca și Rebreanu are
Anii 1940 în pagini de jurnal by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8427_a_9752]
-
face cu o tragedie, ci cu suferințe drepte și nedrepte, ca în parabole sau în povestiri cu tîlc. Dincolo de tragic, nu se află un Ťsfîrșit fericitť situat în altă dimensiune a spațiului sau timpului. Rănile nu se vindecă, iar sufletul zdrobit nu se reface. În norma tragediei nu poate exista compensație." (p. 110) Măreția omului, dacă există vreuna, vine din îndîrjirea cu care caută să-și schimbe destinul, deși știe foarte bine că nu va putea. E măreția celui care se
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]