49 matches
-
știrbă, privirea ei se-ncruntă. - La mănăstire?, strigă cu mânie neașteptată. De ce? Ce cauți acolo înăuntru? Nu ți-e milă de tinerețea ta? Tânărul tăcea; bătrâna clătină capul ei jumulit; șuieră ca un șarpe: - Ca să găsești pe Dumnezeu?, întrebă ea zeflemisind. Glasul tânărului se auzi foarte încet: - Da. Bătrâna dădu o lovitură de picior câinelui care se împiedica în picioarele ei subțiri ca trestia, se apropie de tânăr. - Ei, sărmane, strigă ea, dar Dumnezeu nu se află în mănăstiri, se află
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
Simona Vasilache De cînd pămîntul, unii fac și alții se miră. Cască ochii și bat mătănii sau zeflemisesc pre limba lor. Chiar și prin lumea noastră răsăriteană, presărată cu ienibahar și-nsiropată ca baclavaua, prima purtare nu mai e de bon ton. Că tot prostul vede și tace. Coțcar e cine poate să zică, așa fel cît să stîrnească
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
o asemenea apreciere a lui Pirgu, încât îl plasează în sfera creatorilor: ar fi putut ajunge un mare scriitor, cu experiențele pe care le avea: "Era dat în Paște, dar dracului. A! să fi voit el, cu darul de a zeflemisi grosolan și ieftin, cu lipsa lui de carte și de ideal înalt și cu amănunțita lui cunoaștere a lumii de mardeiași, de codoși și de șmecheri, de teleleici, de târfe și de țațe, a năravurilor și a felului lor de
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
un lucru, musai de împlinit înaintea tuturor treburilor care-l apasă și care, iarăși, tipic pentru profilul țărănesc pe care-l reprezintă, sunt nenumărate. Țăranul lui Preda se naște (și moare...) ocupat, permițându-și, însă, luxul să amâne și să zeflemisească urgențele. Așadar, Florea Gheorghe se hotărăște să scoată calul din bătătură, drumul pe care o va apuca fiind destul de evident dintru început. Se și grăbește, ca să nu se răzgândească, trage și de timp, vrea și nu vrea să termine treaba
Care pe care by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4406_a_5731]
-
de propriul sine, devine un observator sagace al celor ce se petrec în jur: Când suntem la un loc, rar se întâmplă să comunicăm într-o atmosferă de sacră (de ce sacră, mă rog?) prietenie. De cele mai multe ori ne înghiontim, ne zeflemisim, bârfim, ne certăm, ne suspectăm, ne măsurăm. La sfârșit suntem veseli că am consumat din timp sau triști că l-am pierdut." Sau: Cu Cioran și Costică Floru la Herdan și apoi, vorbind despre moarte, depresiuni și de-ale vieții
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
ea zămislise această vrajă... Doream atunci s-aud glasul necuvântătoarelor și mormăitul scorburilor din sălcii. Deodată mi-au ieșit în cale doi moșnegi. Glasurile lor domoale se auzeau de departe. În miezul umbrei felinarul lor pâlpâia un cerc cretos. Bătrânii zeflemiseau pe-un leneș. - Pesemne a strâns mìșună de parale, ca șoarecii grâu, toamna. - Cât s-audă cucul ! Unul din ei purta o căciulă „acră”, ceea ce vrea să însemne ascuțită. Sub ea se zbârlea o barbă aspră. Cu chip lemnos și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
și abile, saltimbancii scoteau panglici multicolore pe nas și flăcări pe gură. Pitici cu zurgălăi la încheieturi și tichie conică pe cap suflau congestionați de efort în trompete disproporționat de mari. Se scălămbăiau în fel și chip, spuneau măscări și zeflemiseau cu vorbe nerușinate privitorii, trăgându-i de mânecă sau vârându-se pe sub poalele muierilor. Se făcură nevăzuți, pentru a reapărea într-o clipă, unul trăgând de un lanț și altul călărind un porc înnebunit de spaimă, pe care-l înțepau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
învățămînt profund, care zice multe despre natura curajului. Barbarii abia dacă se mai zăreau la orizont când lângă Rim ajunseră aproape două sute de călugări înarmați. Spre marea surpriză a quintului, erau conduși de Abate. ― Sfinția Ta! Te expui inutil, îl zeflemisi Rim. În fuga lor, barbarii ar putea lansa vreun blestem care să îți tulbure digestia în noaptea asta! Bătrânul coborî sprinten de pe cal și fără să dea vreo atenție spuselor lui Rim îl bătu ușor pe umăr. ― Ai făcut o
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
acum avem cu toții un pașaport de ieșire. Cine mai face un copil... ― Să dea Sfântul Augustin cel Nou să avem cu toții un asemenea permis de trecere, strigă Stin. ― Păi, Augustin ăla de care zici tu, a și dat unul! îl zeflemisi Murrelius. Sfinte Augustine, ai în grijă pe bietul Stin, căci încercarea asta e peste puterile unui Abate, darămite peste aceea a unui tânăr care abia învață ce e politica! ― Folosești cuvinte care parcă ar dori să ascundă ceva, viclene Murellius
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
politica! ― Folosești cuvinte care parcă ar dori să ascundă ceva, viclene Murellius, se răsti Stin. ― Teamă îmi e, conducătorule, că ascunziș pentru cuvintele mele nu pot fi decât limitele unor minți înguste. Ce e de neînțeles în vorbele mele? îl zeflemisi din nou Murellius. ― Să spună ceilalți atunci dacă au înțeles ceva, zise Stin făcând un gest larg. ― E simplu, strigă și Benedict. De vreme ce până și noi știm că e nevoie de doi oameni pentru a concepe un copil, e clar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și pe tatăl lui, pe Kasser, dar în trufia voastră ignorați și învățăturile pe care le-ați fi putut desprinde din destinul lor! - Și care ar fi alea? Cum să stai șaptesprezece ani pe o i planetă cultivând rădăcini? o zeflemisi Bârna. - Nu! Ci înțelegînd că, atâta vreme cât ne veți lăsa în pace, noi ne vom face treaba și vom fi cea mai importantă unealtă pe care o aveți la dispoziție. Oksana dădu să spună ceva, dar mâna lui Durdrin, așezată pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ne măsura forțele și a ne determina o poziție. Superficialitatea noastră derivă din a nu fi putut depăși această primă formă, din a ne fixa în spectatori comozi ai inerției noastre, din a ne fi gustat ironic agonia. Românul își zeflemisește propria lui condiție și se risipește într-o autoironie facilă și sterilă. M-a revoltat totdeuna absența dramatismului în trăirea destinului nostru, m-a durut această indiferență spectaculară, acest perspectivism exterior. Dacă toți împreună am fi suferit intens de dezastrul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Amory s-au pierdut În trecut. După mulți ani, când s-a Întors la St. Regis’, parcă uitase cu desăvârșire succesele din clasa a șasea, reușind să se imagineze doar ca un băiețel neadaptat, care se strecura iute pe coridoare, zeflemisit de colegii săi Înverșunați, nebuni de prea mult bun-simț. Capitolul 2 GARGUIE ȘI TURLE La Început Amory n-a observat decât bogata lumină solară ce luneca peste lungile peluze verzi, dansând pe geamurile vitraliilor și unduind În jurul turnulețelor și fleșelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și abile, saltimbancii scoteau panglici multicolore pe nas și flăcări pe gură. Pitici cu zurgălăi la încheieturi și tichie conică pe cap suflau congestionați de efort în trompete disproporționat de mari. Se scălămbăiau în fel și chip, spuneau măscări și zeflemiseau cu vorbe nerușinate privitorii, trăgându-i de mânecă sau vârându-se pe sub poalele muierilor. Se făcură nevăzuți, pentru a reapărea într-o clipă, unul trăgând de un lanț și altul călărind un porc înnebunit de spaimă, pe care-l înțepau
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
informare vor fi prezente, altfel ar fi făcut-o! Marie se simți Înciudată că el exprimase În cuvinte ceea ce simțea și ea În sinea ei. - Oricum, legătura dintre noi doi era sortită eșecului, replică ea desprinzîndu-se. - Dă-mi asigurări, o zeflemisi el. Doar n-ai crezut că am te cer În căsătorie? - Îți dau toate asigurările. Cu atît mai mult cu cît n-avem nimic În comun. - În afară de sex. Se făcu roșie de mînie și grăbi pasul. - E adevărat, admise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de povara corpului mult prea greu și Îndesat, are o insațiabilă poftă de a trăi, e neglijent, chiar neîngrijit, dar visează În taină la eleganța dandy-lor. Îi admiră și, deopotrivă, Îi disprețuiește pe acești filfizoni, când copiindu-le stilul, când zeflemisindu-i. Vor fi făcut senzație În epocă mănușile lui, nasturii auriți, cravatele, accesorii Îndeobște elegante, dar nu Împopoțonând un trup transpirat, În veșminte slinoase. Să fie atunci Tratatul de viață elegantă o revanșă? Tot ce se poate. Pentru că deslușim În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cred! Zi și noapte repeta, cu glas tare, mâhnirea asta și nu lăsa să doarmă pe nimeni. A fost nevoie să fie adus la conducerea carcerii, târât cu forța dinaintea directorului. I-au vârât în mână bula papală, l-au zeflemisit amenințându-l să înceteze: erau sau nu ordine de sus? Biserica se teme de un biet om ca mine? Oare ce se întâmplă dacă un papă se amestecă în lucrurile pământești și în cele ale unui pârlit ca mine? Oh
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
materialitatea corporală, fizică, e trăită în romanele lui de-a dreptul, deloc abstractă, nici măcar «povestită»” (N. Manolescu). Binomul pândă-seducție e prezent nu numai în spațiul ficțiunii, ci și la nivelul lecturii: naratorul caută să-și seducă cititorul, să-l domine, zeflemisindu-l, agresându-l, păcălindu-l. Unul dintre principalii factori ai impactului romanelor asupra publicului rezidă în contrazicerea necomplezentă a orizontului de așteptare anterior constituit. Operație săvârșită nu fără „viclenii”, motivate prin intenționalitate artistică: iluzia realistă e instituită pe ample porțiuni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
se recomandă singur "M-am făcut codoș de câini" și pentru ca cititorul să nu mai aibă nici o îndoială cu privire la "referent" se introduc în discurs concepte operaționale precum maestru și schiță: "A! să fi voit el, cu darul lui de a zeflemisi grosolan și ieftin, cu lipsa lui de carte și de ideal înalt și cu amănunțita lui cunoaștere a lumii de mardeiași, de codoși și de șmecheri, de teleleici, de târfe și de țațe, a năravurilor și a felului lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Dej nu apar pe vreun perete ! În schimb, regizorul Jean Georgescu și fabuloșii actori Alexandru Giugaru și Grigore Vasiliu Birlic iau destule din tre cele mai pregnante automatisme ale „vieții de partid”, ale ștabului comunist înconjurat de trepăduși și le zeflemisesc cu un umor nebun. Din start, naratorul Radu Beligan își râde de însuși zeul Plan, Molochul comunist pe altarul căruia, cum scria Berdiaev, se jertfește totul, și care e o blasfemie să fie îndeplinit - Planul nu poate fi decât depășit
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
primii noștri arheologi, era aceea de a explora fondul străvechi dacic, pentru a reconstitui o mitologie românească. Înainte de B. P. Hasdeu, formulează, în articole (dar și în unele poezii), teza dacismului. Propunând însă ipoteze riscante, se expune ironiilor, A. I. Odobescu zeflemisindu-l în maniera lui spirituală, ca întotdeauna. Însemnările de călătorie ale lui B. dezvăluie bune însușiri de prozator. Dar el obține performanța scriitoricească în gazetărie. După întoarcerea din exil, se dezlănțuie în adevărate campanii de presă (de exemplu, în problema
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
lui de normă la facultatea din Rummidge devine normă întreagă, iar Yolande se pregătește să-l viziteze de Crăciun. Ursula moare de cancer, celelalte vieți merg pe făgașul lor. Hawaii e total lipsit de farmec. Puzderie de personaje minore sunt zeflemisite până la saturație. Micile lor istorii nu contează. Importantă e viața interioară a lui Bernard, la care (surpriză) avem acces, deși nu total, și nădejdea lui că se va însura cu Yolande într-o bună zi. Narațiunea folosește câteva procedee: prezentarea
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
scrie, instrumentul tragic este pregătit, de aceea nu se preocupă de explicarea regulilor de compoziție ale tragediei, fiindcă s-a ocupat Corneille de asta înaintea lui. Cât despre Molière, el rezolvă, pe platou, problemele care îi apar de rezolvat, și, zeflemisind regulile, el ironizează deseori pe seama teoreticienilor. În Avertismentul la Pisălogii, în 1661, fără îndoială că de Corneille, care tocmai își publicase cele Trei Discursuri, își bate el joc astfel: "Scopul meu nu este de a examina acum dacă toate astea
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
franțuzescul "personnage" [rom. "personaj"], ci numai participiul prezent al verbului "agir" ["a acționa"]: prattontes=agissant (acționând, cel care acționează). 12 Agathon a scris tragedii din care nu ne-a mai rămas decât titlul. Aristofan în Thesmophoriile, Platon în Banchetul, îl zeflemisesc, unul pentru aspectul său efeminat, celălalt pentru stilul său afectat. 13 Să reamintim că Pisălogii este o comedie-balet și că muzica și dansul stabilesc o legătură între diferitele scene. 14 În Le Mystère de la Passion (Misterul Patimii) de Arnoul Gréban
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]