37 matches
-
ăia mari...! Iar aici, numai să audă strigătele de încurajare și ar lua-o de la capăt.) Dar iată ca le și aude, „Haide! Haide!“... se apropie de clipa în care trebuie să călărească ca vântul și scheletul patului suportă o zgâlțâială feroce, și ce ar fi dacă tovarășii lui de arme și-ar băga capul pe ușă cum fac uneori, gândindu-se că altceva, complet diferit se petrece acolo, și-ar lua-o rău de tot pe coajă cu PC în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
sigur că nu se schimbă. Vremea asta împuțită. (Ea se uită la un cadran.) Turbulențe, drept în față. Apoi ea le vorbi celor din blindat. ― Aici Ferro. Puteți admira cu toții această bilă prăfoasă. Nu-i de bine. Fiți gata de zgâlțâială. Ripley se uită la însoțitorii ei, strânși unii într-alții în interiorul micului vehicol. Hicks se prăbușise și dormea, susținut de hamuri. Tresăririle nu-l deranjau câtuși de puțin. Ceilalți infanteriști stăteau calmi, privind drept în față, îngândurați. Hudson monologa tăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
un bărbat, de prin Ploiești. Este căutat prahoveanul și verificat. Rezultatul: persoană onorabilă, bun familist, fără antecedente penale sau abateri de la morala creștină, cu prezență în Focșaniștemeinic justificată,etc,etc. Deșigur că biografia ireproșabilă nu l-a scutit de oarece ,,zgâlțâieli’’. Omul era însă de bună credință; dormea când i-a venit colegul ocazional și l-a lăsat dormind, când la părăsit. Și în ,,adormire’’ se părea că va intra și cazul ,,Ciudatul’’, cum îl botezase căpitanul Irimia Alexandru, un împătimit
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
se hurducau cu camioneta bătrână pe drumul spre oraș. Suspensiile erau de mult făcute praf și nu puteau fi înlocuite decât cu mare dificultate, fiindcă fabricanții intraseră de-acum în istoria automobilismului, dar motorul încă funcționa, iar călătoria plină de zgâlțâieli era un prilej de distracție pentru fetiță și băiețel. Spre marea surpriză a domnului J.L.B. Matekoni, fetița fu cea care se interesă de mașină, întrebând cât de veche este și dacă consumă mult ulei. — Am auzit că motoarele vechi au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
-i centrii nervoși și arzând sinapsele unui creier care nu se putea adapta noilor realități ce-l năpădeau, a dovedit contrariul. Peckenpaw l-a văzut păbușindu-se în față, i-a văzut capul lovindu-se de podea și nici strigătele, nici zgâlțâielile nu l-au putut ajuta cu nimic. Sfârșitul Vânătorului a fost cel mai rapid dintre toate. Cale-Bătută Peckenpaw își ieșise din fire, pradă unei emoții puternice. Nu-l va lăsa pe Vânător să moară. Nu-l va lăsa. Haide, ticălos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
fie și ia și te culcă mai repede, copchil! Dar Într-o seară târzie „copchilu’” a fost trezit din somn cu: Hai, trezește-te că o venit tătic’tu’! Va, care credea că iar visează frumos, a fost trezit de zgâlțâiala Anetei, care spuse cât putea ea de frumos În momentul acela, când dragostea de soră mai mică Îi scutura cămașa de emoții: Hai, nestematule că a venit tac-tu! Hai! Hai! Va deschisese ochii bine, când Victor Olaru, purtând un
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
ori, se zgâlțâi dintr-o parte într-alta și amuți. Ochii i se umplură de bucurie când înțelese că era pe drumul cel bun. Răsuci cheia cu o mână, în timp ce cu cealaltă învârtea volanul înnebunit, dar cu același rezultat: tuse, zgâlțâială și tăcere. încercă cu cheia și cu maneta în același timp. Nimic. Cheia și pedala. Nimic. Cheia și pedala din dreapta, și motorul urlă accelerat peste măsură, dar continuă așa, și când, foarte încet, slăbi apăsarea piciorului, constată satisfăcut că mergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Ei, bine. De cum îi zărește glandul roșu și ascuțit, Anna se gândește, nu, mai bine nu, e dezgustător, dacă suport așa ceva - aceasta‑i întrebarea (care se pune foarte serios), la care răspund însă curând cu da, fiindcă în urma frecării și zgâlțâielilor disperate ale acestui incapabil se înalță ceva care aduce a penis erect și se uită în jur, nu vede însă decât o cabină împuțită spoită cu vopsea verde care s‑a coșcovit. O iubire nu se manifestă niciodată într‑un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
făcut trimitere mai devreme. Am admirat scrisul foarte lizibil, cu litera deloc tremurată, a nonagenarului autor și patriot basarabean. Acum am în mâini altă scriere a sa, mult mai consistentă, în a cărei lectură mă adâncesc din nou, cu toată zgâlțâiala ostilă a trenului. Domnul R. „combină” în continuare pe tema „idilei” sale cu Teodora. („Dar nu este o simplă idilă!” - avertizează P.H.L.). Selectează gesturi și cuvinte „semnificative”. Se lansează uneori în analize, cu voce tare, în prezența ei. Ea zâmbește
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
timpanul. Eu i-am răspuns: „Ba da !” și am sărit pe draperie ca să-i arăt că vreau și pot. Ea: „Nu!” Eu: „Ba da!” Ea: „Nu!” Eu: „Ba da!” - cu sărituri din ce în ce mai înalte eu, cu zgâlțâieli tot mai rele, de timpan, ea. Firește că după o asemenea încăierare nu mai puteam colabora cu PAM, dar nici eu nu m-am purtat ca un bun reporter. Cine se încaieră arată că n-are sânge rece și cine
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
izbutiră decât să zgâlțâie nițel cabina. Chisăliță privi neajutorat către Pârnaie, însă nu primi decât încurajări, nefolositoare de altminteri. Iadeș se cocoță pe botul mașinii, care, prin tablele ei clăpăuge, lăsa să se vadă țevăria ruginită. Săltând amândoi cu înverșunare, zgâlțâielile fură mai zdravene, dar mașina, cu șasiul prins sub morman și lipsită de roți care s-o facă să alunece, nu se urni nici c-un milimetru. În schimb, dinăuntru se auziră zgomote. Iadeș sări ca ars, crezând că sub
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
refuză hrana la acea oră târzie. Ca să evităm problemele gastrice ne hidratăm cu apă și sucuri naturale de portocale sau kiwi, apoi ne așezăm confortabil pe scaunul care În curând devine „patul” nostru pentru lunga noapte. Sufletul neliniștit tresare la zgâlțâielile repetate ale aeronavei În golurile de aer, asemenea unui bidiviu În galop. Privesc În jur, unii deja au adormit și nu mai simt nimic În dulce lume a viselor, alții murmură În gând o rugăciune adresată Atotputernicului ceresc. Mă trezesc
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]