335 matches
-
răzbunător. Flower-Power se alarmă din ochi, dar gestul i se termină în țipătul lui Papa: -Ce e asta?! M-ai otrăvit?! Nu era destul atacul vizual? -La cât ești tu de veninos în grai, nu te teme, nu mori! îl zgândări Babacul, care-și mutase pisica portocalie pe farfuria proprie, admirându-i codița îmbârligată. În vacarmul iscat de Papa, Flower-Power izbuti doar să arunce către Miramoț: A zdrobit în dinți piperul! Ca să liniștească atmosfera, Americanul îi propuse lui Flower-Power să le
CAP.6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377157_a_378486]
-
Două ouă-ncondeiete/Pune-o bine pe perete/ Una mie, una ție/Una de tovărășie”. Eu și Mărin ne-am uitat ca proștii unul la altul. Nu pricepeam nimic. Dacă a văzut că nu eram convinși, nea Mitică iar ne-a zgândărit la coarda sensibilă: -Bine, mă, nu ziserăți că vreți să umpleți coșul? -Ba, vrem! am răspuns noi, bosumflați. -Păi, atunci, ia ziceți după mine: „Câțu-Mâțu-ntoarce pârțu...” -Hă, hă, hă! râd eu. Da’...de ce „întoarce pârțu?” -E, nu vreți, nu vreți
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
Mozaic, un mic portret sentimental intitulat Mîinile, prin care voia într-un fel, să-și omagieze mama, fiindcă nici ea, nici el nu erau firi extrovertite, ci mai degrabă invers. Am relatat la persoana a treia anume pentru a nu zgîndări firea modestă a autorului, dar precizez că e vorba de un citat, ușor rearanjat, care dă măsura înaltei valori stilistice și de conținut a acestei cărți neobișnuite. Spre surpriza sa, textul a apărut pe prima pagină. Se pare că noul
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
temperamentul, bagajul ori năravul aferent. Important este ca undeva să rămână ceea ce le nutrește personalitatea. Și deprinderile. Sau rânduielile. Dar, mai ales, comunicarea, a cărei miracol nu constă doar în faptul că le găzduiește ori le focalizează, nici că le zgândăre emoțiile, sentimentele, ideile, ci că în dialog se cuibăresc treptat atâtea și atâtea provizii de duioșie. Sebastian Crăciun a cules 51 de buchete de păreri, pe care le-a pus parțial în unde, transmițându-le ascultătorilor fideli ai canalului România
Undele diasporei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8501_a_9826]
-
Editura Ion Creangă, între aceleași coperți, cu ilustrațiile lui Dan Stanciu. Un indicator turistic, din acelea ivite pe cine știe ce potecă, te îndeamnă spre Prima carte cu Apolodor. Întîiele ei versuri au făcut istorie, ca un do-re-mi din cuvinte, refren care zgîndăre, involuntar (suprarealismul, deh!), cine știe ce muzici interioare: "La circ, în Tîrgul Moșilor,/ Pe gheața unui răcitor,/ Trăia voios și zîmbitor/ Un pinguin din Labrador./ - Cum se numea? - Apolodor/ - Și ce făcea? - Cînta la cor." Un pinguin mulțumit, "grăsuț, curat, atrăgător/ În
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
pasiunea arde la cote mult mai ponderate pe altarul unei vieți cotidiene destul de serios afectate de rutină. Experiențele limită pe care le trăiesc personajele produc însă mutații în tectonica sentimentelor (nu este foarte clar dacă ele vizează resuscitarea iubirii sau zgândăre doar orgoliul, sentimentul posesiei), agită brusc destine ce păreau intrate în amorțire. Una dintre cele mai solide proze ale volumului este Cu mai mulți kilometri în urmă. Aterizat de la Londra, eroul face autostopul pentru a ajunge la Iași. Este luat
Vremea îndoielilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6929_a_8254]
-
unde dădea peste ea, proptită în ziduri pînă și de șchiopul de Mangiurea, dacă și ăla era bărbat! Cum era să recunoască Virginia că se obișnuise cu nebunelile Floricăi, chit că nu-i picau bine? Răbufnise și ea, că o zgîndărise Musica în pretențiile ei despre restaurant. Ce să-i spună că dacă era un singur rus tot era bine și că nu din cauza uniformei se ducea cu el? Dar la gîndul că ar putea nădi Florica și rușii după ceferiștii
Prasceai, prasceai ! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7052_a_8377]
-
Mihăilescu evadează, din vreme-n vreme, într-o veritabilă lună de miere plină de promisiuni faste: "Adun de-a valma într-o mapă, cale de trei săptămâni, tot ce mi se lipește de suflet și de vedere, tot ce-mi zgândăre nervii, mă revoltă sau mă bucură, mă întristează sau mă exaltează, după care, în cele câteva zile dinaintea predării articolului, intru Ťîn transăť, torn totul ca-ntr-o centrifugă și încerc să ghemuiesc forfotirea culturală a lunii precedente în 25
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
acele ale zborului", ca nu cumva să tulbure întunericul care, odată trezit, ,,s-ar fi revărsat și ar fi acoperit soarele de pe cealaltă parte a pământului". De aceea, cei doi hotărăsc să își lepede cămășile pentru ca foșnirea lor să nu zgândărească noaptea și să o trezească din somn. Copiii dovedesc nu doar o voință de nezdruncinat (izbutind să-și învingă somnul și oboseala), ci și o ingeniozitate nemaipomenită, căci - în ciuda opreliștilor - ei își continuă netulburați urcușul ,,lunecos" printre ramurile năpădite de
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
foarte curând) încearcă s-o cucerească pe copilă prin toate mijloacele cunoscute. În cele din urmă, își amintește că strămoșii lui obișnuiau să-și ducă miresele în orașe invadate de portocali, unde mireasma grea funcționa ca un drog, unul care zgândărea simțurile și anula pudibonderiile. Cadoul nunții păgâne a lui Rodrigo pentru victima lui e o grădină de portocali replantați noaptea, pe neștiute, în jurul iatacului unei mirese forțate să-l accepte. Și a funcționat? Asta mă depășește cu desăvârșire. Ce știu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
au înconjurat și l-au mirosit lupoaicele, îngrijorate că solitarul ar putea reprezenta o amenințare pentru puii lor gata să se nască; pe rînd, l-au studiat apoi toți ceilalți membri ai haitei. L-au împins cu boturile, să-l zgîndăre și să-l facă să scoată la lumină orice intenție dușmănoasă; l-au luat apoi la întrebări. Dar el abia dacă-i înțelegea. Era un pui al nimănui, rătăcit prin pădure, și ăsta s-a dovedit a fi norocul lui
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nimic să răscolească istorii vechi. Singur, Lupino continua să se frămînte. Poate că, în timp, ar fi îngropat și el trecutul, dacă lupii tineri, amenințați de poziția pe care și-o consolida străinul în ierarhia haitei, nu l-ar fi zgîndărit ori de cîte ori prindeau prilejul. Voiai să mergi și tu la vînătoare, Lupino? Ai vrea să-ți perfecționezi tehnica împreună cu noi? Hait, asta nu, vere! Vînătoarea e o treabă de familie; înțelegi, dar, că nu putem împărtăși secretele strămoșilor
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
te sfâșie pe interior bucată cu bucată, cu fiecare zi tot mai mult. Te devorează ca un animal sălbatic mereu înfometat și nu dă semne că ar intenționa să se oprească. Trebuia să lase în urmă toate amintirile care-i zgândăreau rănile, trebuia să ierte pentru a putea iubi din nou, pentru a se vindeca de iubirea aceea bolnavă care aproape o ucisese. Dar cum să te vindeci când totul se repetă? Cum să se vindece când simțise brusc o vagă
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
eficienta mitocănie a concurenței occidentale. De-abia după ce-l întîlnești în micul lui palat, îți dai seama că Devis e totuși un om cumsecade, chiar și în desenele lui cele mai afurisite. Să nu uit, chiar dacă îmi place să-l zgîndăresc, îmi place să mă laud cu prietenia mea cu Devis, care din cînd în cînd e genial.
Căpăţănosul şi genialul Grebu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9859_a_11184]
-
exprimată la început de noi sau opinia celuilalt, iar Ťcine are dreptateť n-ar fi decît un aspect irelevant sau, în tot cazul, secundar. Dar așa, este o chestiune de viață și de moarte. Vanitatea înnăscută a omului - ușor de zgîndărit, mai ales cînd se implică în exercițiile intelectului - nu vrea să accepte cu nici nu chip faptul că ceea ce am exprimat la început s-a dovedit a fi fals, iar opinia adversarului s-a dovedit a fi corectă. În mod
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
chiar modificată, rămânea importantă; de asemenea epicul, oricât de împins spre reflexivitate. În Zmeura de câmpie, personalitatea romancierului se vede în destructurarea unei ficțiuni încă nestructurate. La nivelul metaliterar, intervențiile, replicile, comentariile sunt abundente. Mircea Nedelciu scrie note de subsol; zgândăre curiozitatea cititorului și apoi o "satisface" dând informații în avans și în exces; introduce extrase din diferite cărți și își face personajele să se refere la el, Autorele care trage sforile. Autoreferențialitatea, intertextualitatea, lectura în doi timpi și în dublu
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
prinde în funcție pe Mihail Hărdău, reprezentantul PD la învățămînt, nu să aibă aerul că a așteptat venirea penelistului Adomniței ca să dea drumul la critici. E adevărat că noul ministru parcă îi invită pe raportor și pe jurnaliști să-l zgîndărească. De la exprimarea cu greșeli, sistematic repetate, de acord între subiect și predicat, plus diverse alte bazaconii de maistru constructor școlit pe șantier și încheind cu număratul stelelor de pe steagul Uniunii Europene, care pentru tizul meu Adomniței sînt 15, iar pentru
Și ce dacă împăratul e gol? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9460_a_10785]
-
unui imbold al neseriozității spontane. Cauza unei asemenea superficialități strategice este de găsit în impulsul de a ne proteja liniștea lăuntrică și, mai ales, în dorința de a nu ne compromite viitorul. Căci ce poate fi mai nerentabil decît să zgîndărești rănile unei psihologii colective căreia oricum nu poți să-i modifici direcția? Nu ai face decît să aduci o undă de perturbare locală într-un ocean de fluctuații cu neputință de influențat. Și cum una din trăsăturile speciei umane este
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
găzduia în pântecul său pe cei doi delirați deliranți/ care puteau fi în același timp niște îmblânzitori de elefanți/ sau pitici sacerdoți ori ochioși hierofanți/ dar mai bine să ne întoarcem măcar o clipă la suprafața mării/ și să o zgândărim puțin cât să nu uităm/ că suntem vii și morți la un loc/ că suntem năuciți de tăișul lumii/cu caschetă și ochelari de aviator." 5 Procedeele le cam știm de la Dimov, iar inventivi-ta-tea săltăreață de la avangardiști, vor spune scepticii
Decret de grațiere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9538_a_10863]
-
sau altul, atenția personalității intervievate. Cu toate că eleganța și curtoazia lui Octavian Paler l-au făcut, în mai multe rânduri, să-mi adreseze cuvinte măgulitoare, accentul e pus tot mai mult - cum e și firesc - pe universul lăuntric al scriitorului faimos, zgândărit de un critic ce se eclipsează. Fac această observație și pe o notă polemică. De prea multe ori criticii literari se cred niște autorități infailibile, valori fără de care scriitorii mari nu există. Ei bine, nu. Lucrurile stau chiar pe dos
Convorbiri cu Octavian Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9653_a_10978]
-
toate coclaurile...Aveam o pușcă cu o singură țeavă, dar sculă bună! Ușoară ca fulgul. Si bătea strașnic! Nu-mi scăpa nimic!... Așa spun toți vânătorii...Eu cred că tu nu poți păli iepurele nici la patru pași - l-a zgândărit moș Dumitru. Eu nu știu ce vânători ai văzut tu la viața ta, dar nu l-ai văzut pe Pâcu cum ochea, trăgea și iepurele se ducea de-a berbeleacul de zece ori! In seara asta, însă, am să vă spun o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ceva - a vorbit moș Dumitru. Ii ia ca din oală pe bieții chitici, veniți să tragă o gură de aer. Dar voi nu știți că asta îmi aduce aminte de bunicul meu...Ii o poveste întreagă cu el - le-a zgândărit Pâcu curiozitatea. Dacă-i așa, las-o pe diseară, Pâcule. Poate până atunci chiticii mai cresc olecuță și ne prindem și noi pofta - l-a sfătuit moș Dumitru.. Printre nămeții cu spinările cocoșate, Crâșma din drum apărea ca o arătare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
măcar să-ncerc... (simulează zădărârea viespii) MAVRICHIE: Ce tot spui acolo, Sisoe? Ce nădejde tragi? SISOE: Păi n-ar trebui să aibă și asta ac și venin în coadă, precum se cuvine? Poate s-o supăra până la urmă c-o tot zgândăr, să-și vâre măcar vârful acului... Că n-am mai simțit urmă de durere sau de usturime de când am ajuns în Rai, ca să mă pot bucura pe urmă cu adevărat că nu mă mai doare și nu mă mai ustură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
care nu le putem înțelege sau supune. În așa fel purtându se, Eugen a fost curând părăsit și renegat de propria sa familie, în legătură cu care doar pâlpâirile amintirilor au continuat să mai existe, amintiri care, ce i drept, chiar îi zgândăreau sufletul din timp în timp, dându-i triste remușcări. Cât de mult ar fi vrut el, totuși, să vorbească cu cineva, să se lepede de poverile ce apăsau, cu toată greutatea lor, peste inima sa, numai pentru a-și ușura
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
lui Vișinel când ea voia să-l convingă că mama lui adevărată este ea. Nu, nu, mama mea este Rafira, eu din șatră nu plec! Alungă acest gând ca pe o gâză care i se strecurase până în inimă și o zgândărea năbădăioasă, dar își continuă drumul către spital. O obseda această fantasmagorie iscodită de mintea ei îmbolnăvită de întâmplările prin care trecea, când întâlnind în cale un vânzător de covrigi, își aminti că nu pusese nimic în gură și-și cumpără
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]