448 matches
-
o parte din bani pe numele Otiliei. Banii proveneau din averea soției pe care o administrează pentru interese personale, făcând speculă din vânzarea și schimbarea caselor și tocmai această dorință de a păstra banii sub saltea îi va provoca moartea. Zgârcenia bătrânului, patima pentru bani îl dezumanizează într-o măsură mai pronunțată decât în cazul lui Grandet, care totuși era un tată devotat și nutrea afecțiune umană pentru bătrâna slujnică. Alt personaj care se numără printre părinții Otiliei, dar ca un
VARIANTA 3 (REZOLVATĂ). BACALAUREAT, sesiunea august, 2012. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-3-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339566_a_340895]
-
și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel: omul bogat/îndestulat, trece nepăsător pe lângă cel lipsit, ca și cum ar trece pe lângă un gard. Cum să
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Pilda_bogatului_nemilostiv_si_a_saracu_stelian_gombos_1329216455.html [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
împreună cu actorul Bob Hope, doctorul acesta, pe cât era de bogat, pe-atâta era de zgârcit. Bonusurile nu faceau parte din practicile sale stimulative sau de recunoaștere a meritelor, în relația cu angajații. Nea Mitică, indignat de atitudinea aceasta care reliefa zgârcenia și permițându-și o discuție mai lejeră, îl întreabă într-o zi, foarte curios de răspunsul ce-l va primi: “Domnule doctor, de ce nu dai și dumneata un bonus simbolic, măcar de Crăciun angajatilor pe care îi ai? Nu mie
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_un_roman_pisalog_sau_un_inginer_norocos_.html [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
Stoicoiu... Să fie acele fire invizibile care-i leagă uneori pe cei ce au anumite deprinderi oarecum asemănatoare, în speță - un zgârcit notoriu - în persoana doctorului - și un pisălog perfecționist, cum era catalogat Nicolae Stoicoiu de însuși fratele său? Sau zgârcenia doctorului să fi cedat în fața inteligenței pe care a admirat-o în atitudinea și scânteia ce a intuit-o în mintea inginerului român? Rămâne la latitudinea fiecăruia să tragă concluziile, dar adevărul nu-l va ști niciodată nimeni, decât însuși
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_un_roman_pisalog_sau_un_inginer_norocos_.html [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
mult fața trecutului. Amintirile sunt acum dantele de mătase! Imagini neprețuite care fac inima să ardă, pentru că, au trecut pentru totdeauna! Din trecut a rămas doar un evantai chinezesc, pictat cu întâmplăriri minunate, care vântură lacrimi... Dorul le ocrotește, cu zgârcenie. La păstrează cu avariție! Aduc lacrimi, dar e tot ce rămâne... Și totuși șobolanul și-ar dori uitarea! A obosit. E prea mult. E prea greu. Incisivii ascuțiți ai rozătoarei s-au tocit, s-au rupt tot mușcând din cremenea
DORUL de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 by http://confluente.ro/Dorul_lucia_secosanu_1330984640.html [Corola-blog/BlogPost/354751_a_356080]
-
gândească atunci când a fost vorba de jertfa supremă pentru mântuirea noastră. Numai noi ne oferim cu măsură, calculat, îndoit, cu precauție, cu parcimonie. Dacă El mi se oferă ÎNTREG, cu Trup și cu Sânge, de ce eu să mă ofer cu zgârcenie și să nu mă abandonez total și definitiv Lui, cu toată ființa? „Iată de ce, copilașilor, rugați-vă, rugați-vă, rugați-vă, căci rugăciunea este fundamentul păcii voastre. Deschideți-vă inimile și dați-I timp lui Dumnezeu, pentru ca El să fie
MĂREŢ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Maret_cezarina_adamescu_1354034379.html [Corola-blog/BlogPost/359403_a_360732]
-
judecătorului. Acesta parcurse câteva clipe dosarul, apoi își ridică ochii spre reclamantă. - Aveți cuvântul pe fond ! - Vă mulțumesc din suflet, domnule judecător ! se fandosi ea. Hotărârea mea este definitivă și irevocabilă. I-am acceptat beția, infidelitatea, lenea, gelozia, mitocănia, răutatea, zgârcenia, neglijența, delăsarea, bălăcărirea, dar bătaia, domnule judecător, bătaia și violența cu care mă tratează de un an încoace nu i le mai pot tolera.Cer, prin urmare, desfacerea imediată a căsătoriei ! - Mulțumesc, zise judecătorul făcând semn martorei să se apropie
AMBUSCADA de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1479664705.html [Corola-blog/BlogPost/385030_a_386359]
-
Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1310 din 02 august 2014 Toate Articolele Autorului Labiș- zidit la temelia mânăstirii poeziei românești Moto: „Nu mai cuget, cred mereu, Strâns în mine ca-ntr-un templu Însă demn în miezul meu Cu zgârcenie contemplu” "MOARTEA CĂPRIOAREI"...( din amintirile sorei lui, Margareta Labiș) În vara anului 1954, fratele meu a sosit acasă, la Mălini, pe neașteptate. Plecase din București împreună cu Fănuș Neagu, care se oprea pentru o noapte la Cornul Luncii, unde avea o
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1407004272.html [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
la Poduri ? -Mergem nea Vasile, cum să nu?!...și poimâine la Vărzoaia...că am acolo o treabă... ----------------------------------------------------------------------------------------------------------------- -Azi unde mergi Moș Toadore?, îl mai întreabă câte unul.. -Doar la Pietroșani Ioane...... --------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Parcul Emanuel. Lumină este rece și crudă, cernuta cu zgârcenie printre crengi goale. Pe jos frunze veștede, luate de-a valma de vânt . Frigul pătrunde în oase bătrâne și se cuibărește acolo că un vierme negru. Oameni puțini și grăbiți. Toamnă.... Doar ei stau. Și nu pot să se ridice
LACRIMA de MIRELA PENU în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mirela_penu_1413225555.html [Corola-blog/BlogPost/377728_a_379057]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI Autor: Ionel Cadar Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Binecuvântarea dărniciei și paguba zgârceniei Într-un sat trăia un om foarte sărac ce avea mulți copii. El a plecat să-și câștige pâinea în
BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1418478944.html [Corola-blog/BlogPost/376089_a_377418]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI Autor: Ionel Cadar Publicat în: Ediția nr. 1443 din 13 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Binecuvântarea dărniciei și paguba zgârceniei Într-un sat trăia un om foarte sărac ce avea mulți copii. El a plecat să-și câștige pâinea în alt sat din apropiere. După o săptămână de lucru, a primit drept plată pentru munca lui un sac de grâu
BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1418478944.html [Corola-blog/BlogPost/376089_a_377418]
-
nimic de dat. - Dă-mi și tu ceva! A vorbit din nou bogatul. Săracul l-a privit îngândurat. - Dă-mi și tu ceva! cerut a treia oară, străinul. Pentru a scăpa de el, nevoiașul a dezlegat sacul și luând cu zgârcenie un bob, l-a întins, zicându-i: - Iată ține o fărâmă din pâinea copiilor mei. Bogatul primi bobul și făcu semn vizitiului să meargă înainte. Porni cu povara pe umeri și săracul. Ajuns acasă, a răsturnat boabele din sac pentru
BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1418478944.html [Corola-blog/BlogPost/376089_a_377418]
-
modele demne de urmat. Ajută-ne, Doamne, să ne bucurăm alături de cei fericiți, să plângem alături de cei necăjiți, dar să ne rugăm cu lacrimi fierbinți pentru noi înșine și pentru întreaga lume rătăcită! Amin! Referință Bibliografică: BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI / Ionel Cadar : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1443, Anul IV, 13 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ionel Cadar : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BINECUVÂNTAREA DĂRNICIEI ȘI PAGUBA ZGÂRCENIEI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ionel_cadar_1418478944.html [Corola-blog/BlogPost/376089_a_377418]
-
vopsea roșie” ... După cum am spus, la Misac, fiind loc central, se aduna multă lume: învățători, preoți, funcționari la poștă, pensionari. Uneori intrau aici și industriașii satului, Costică Teodorescu și Iancu Anastase. Iancu era clănțău de gură, arogant și de o zgârcenie proverbială. Din câte îmi amintesc, deși cu buzunarele doldora de bani n-a făcut niciodată vreun gest de filotimie. Ba, greșesc! În Ajun de An Nou, l-a chemat pe preotul Spirică și i-a spus că în acea zi
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
aleasă și dozată: “Tu să vorbești de câte clase ai învățat, că nu e în capul tău decât cum să faci bani mai mulți, din munca neplătitoare pe măsură a buștenarilor. L-am mai auzit, tot atunci, reproșându-i despre zgârcenia nu numai a lui, ci a întregii familii și care era contrastantă cu starea de solidaritate și persuasiune din comunitatea locală, de felul cum tatăl acestuia, Ghică al Popii (Ansastase), săptămânal, la plata muncitorilor, era blestemat de aceștia că le
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
cutare zi i-ar fi văzut cum înfășurau tutunul în foița de hârtie, de și-au făcut țigare. Ca și cum n-ar fi avut bani, să-și cumperela la pachet. El, ca și vărul său Ghicuță Anastase erau renumiți de câtă zgârcenie erau stăpâniți. Aproape să zic, că Hagi Tudose pălea în fața lor ... Nici unul, nici altul nu intraseră vreodată în cârciumă, cum proceda de multe ori Costică Teodorescu, care comanda băutură pentru toată lumea de la mese. Asta, după ce gusta personal din pahar, pleca
JUPÂNUL NAE MOLDOVEANU ŞI CULOAREA VINULUI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Jupanul_nae_moldoveanu_si_culoarea_vinului_.html [Corola-blog/BlogPost/348105_a_349434]
-
pe cele câteva prietene ale acesteia. Prin diverse tertipuri îl atrăgeau către grupul lor fără a reuși să-l rețină decât preț de câteva secunde. Maria îndrăznise mai mult dar eșuase lamentabil, mai mult, prietenele ei erau convinse că datorită zgârceniei în a da detalii i-o descrisese lui Albert pe Frosa. Ceva trebuia făcut și aveau într-adevăr să prindă momentul propice. Frosa plecase în excursie la mânăstirile din nordul Moldovei. El, Albert a preferat să rămână cu zilele lui
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471203251.html [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
în care, inevitabil, au existat și jertfe. În opinia autorului, patriarhul ortodox a fost „acul de balanță” al relațiilor Biserică-stat, reușind o rezistență anticomunistă „construită pe logica relațiilor Biserică-stat deja existente, pe legalism, încercând să speculeze toate oportunitățile lăsate cu zgârcenie de legislația comunistă și, nu în ultimul rând, pe utilizarea relațiilor sale personale la nivelul puterii, valorificând din plin talentul său de negociator” (p. 90). Singurul aspect contestat al activității lui Justinian, în ochii autorului, ar fi acordul și sprijinul
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_george_enache_.html [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
în numai o oră... Eugen era bătut rău. Un baston de cauciuc lăsase urme adânci pe fața lui și-i spărsese nasul. De acolo curgea sângele ce parcă nu se mai oprește și-i pătase hainele ce-i acopereau cu zgârcenie rănile de pe trup. Își trăgea un picior pe care aproape nu-l mai simțea și durerea din șold îl răpunea. Nici el nu știe cum a scăpat din încleștarea aceea nebună de la baricadă unde alții erau târâți și aruncați în
DARUL DE CRĂCIUN (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Darul_de_craciun_1_.html [Corola-blog/BlogPost/351448_a_352777]
-
și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei, al lăcomiei, al lipsei de dragoste ș.a.m.d. Și în ziua de azi se întâmplă la fel: omul bogat/îndestulat, trece nepăsător pe lângă cel lipsit, ca și cum ar trece pe lângă un gard. Cum să
MEDITAŢIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479378640.html [Corola-blog/BlogPost/354148_a_355477]
-
dintre cele mai bune reviste de provincie din țară și la care sunt abonat. Deci, în nici un caz nu am cum să mă plictisesc, să vegetez... Aici, la acest strălucit popor, totul este minunat (merveilleux), grandios. Aici chiar și avarița (zgârcenia noastră proverbială, într-un anumit sens, cel de „consevare a ceea ce este al tău și valoros”) este semn de grandoare. Mereu de-a lungul veacurilor, francezii au adunat colonii, bani și mai ales Virtuți, fiindcă, prin excelență, poporul francez este
SCRISOAREC DIN CORSICA, DEL A PROF. VINTILĂ PURNICHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoarec_din_corsica_del_a_prof_vintila_purnichi.html [Corola-blog/BlogPost/354160_a_355489]
-
Agnetă, și de viață și de tine, am spart mânăstirea să fur bani, să fim împreună și iată că nu suntem...Am rătăcit în căutarea unui culcuș mai cald să ne statornicim viața și-am dat de răutatea și de zgârcenia oamenilor; să știi, dragă, că nu te-am uitat, numai că timpul a trecut așa de repede și de-abia acum îți pot da vești mai îmbucurătoare despre mine. Mi-e dor de ochii tăi ăia marii și de îmbrățișările
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1442040483.html [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
și un simț redus al paternității față de Otilia, simț ilustrat sub formă declarativă. Ca toți avarii, el se teme de lume să nu-l fure și bătrânul vede în sora lui tocmai această lume care îi dorește averea, dar în zgârcenia lui, Aglae are cel mai bun aliat. Giurgiuveanu se deosebește de Hagi Tudose, personajul din nuvela cu același nume a lui Barbu Ștefănescu-Delavrancea, prin următoarele: consultă un medic, cheamă un preot să-i sfințească locuința, angajează o menajeră care să
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU by http://revistaderecenzii.ro/referat-enigma-otiliei-de-g-calinescu/ [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
o parte din bani pe numele Otiliei. Banii proveneau din averea soției pe care o administrează pentru interese personale, făcând speculă din vânzarea și schimbarea caselor și tocmai această dorință de a păstra banii sub saltea îi va provoca moartea. Zgârcenia bătrânului, patima pentru bani îl dezumanizează într-o măsură mai pronunțată decât în cazul lui Grandet, care totuși era un tată devotat și nutrea afecțiune umană pentru bătrâna slujnică. Alt personaj care se numără printre părinții Otiliei, dar ca un
Referat: Enigma Otiliei de G. CĂLINESCU by http://revistaderecenzii.ro/referat-enigma-otiliei-de-g-calinescu/ [Corola-blog/BlogPost/339610_a_340939]
-
Sunt un om greu de dezamăgit. Asta pentru că amăgirile mele sunt din ce în ce mai puține. Am ajuns la vârsta la care îmi permit să-mi aleg cu zgârcenie oamenii care să mă dezamăgească. Cu atât mai puțin probabil să mă dezamăgească vreun politician. N-am înțeles niciodată întrebarea „Câtă încredere ai în politicianul cutare?” Orice politician trebuie primit cu o doză sănătoasă de neîncredere și de scepticism. Cinismul
Cu cine am votat by https://republica.ro/cu-cine-am-votat [Corola-blog/BlogPost/338976_a_340305]