151 matches
-
se arătau amândoi tare mândri: cele două praștii. Așa cum se cuvenea, arma Blondului, pentru că era molatec și mai prostănac, era de tot oarecare: patul, făcut din limba unor Încălțări ale lui tată-său, era legat cu o ață prăpădită de zgârciul tăiat tremurat, când mai gros, când mai subțire, dintr-o cameră de tractor. Pentru ghetele schilodite ale tatălui avea să mănânce bătaie tocmai la iarnă, când nu mai putea fi ascunsă lipsa limbilor. Ucigașă și fioroasă era arma celuilalt. Zgârciul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
zgârciul tăiat tremurat, când mai gros, când mai subțire, dintr-o cameră de tractor. Pentru ghetele schilodite ale tatălui avea să mănânce bătaie tocmai la iarnă, când nu mai putea fi ascunsă lipsa limbilor. Ucigașă și fioroasă era arma celuilalt. Zgârciul galben era tăiat dintr-o mănușă de crep furată de la un electrician; patul era centrat ca lumea și ața care-l ținea - zdravănă. Tare se mai bucurase când văzuse pe nevolnicul de văru-său cu ce gioarsă venise. Întâi că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
chefuiască, scăldat În vin nou și aprig, cu ăi din satul vecin. Și tocmai părerea de rău din sufletul lui Îl Împiedicase să-i ceară lui Mihai Enin bani pentru lucrarea cea războinică. Era un soi de praștie uriașă, cu zgârciul făcut dintr-o cameră de tractor montată pe un afet cu roți de la o șaretă a fostei Colective. Enin Își aminti că pe armăsarul care trăsese În ultimii ani la acea șaretă Îl chema Canafas și că, chiar dacă fusese lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În ultimii ani la acea șaretă Îl chema Canafas și că, chiar dacă fusese lăsat cu bărbăția neatinsă de cuțitașul jugănarului, animalul se arăta de o blândețe fără seamăn și uneori chiar le zâmbea cu bunătate celor pe care Îi Îndrăgea. Zgârciul imensei praștii se Încorda cu ajutorul unui mecanism format din câteva roți dințate, un lanț de motocicletă și o manivelă, iar Încărcătura - pietroaie de trei sau chiar patru chile - era azvârlită cu nemaivăzută iuțeală când schimbătorul de viteze al unui camion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Ia chiombește-te și colea!” Odraslă se descheie la guler și arătă o tăietură adâncă, până dincolo de jumătatea gâtului. Părea că sub bărbie mai avea o gură, fără buze, cu marginile pline de sânge roșu ori Închegat și, În loc de limbă, cu zgârciul alb al beregății. Pe gaura aceea fioroasă ieșea, leneș, fumul țigării. Enin Înghiți cu greu nodul dureros din gât. „Lasă, bă, hai la doctor, că am auzit că ăștia pot coase acuma orice, nu mai e ca-n vremurile vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În copilăria sa de argat o văzuse el În casa mare a boierului -, purtând pe ea, țintuită, o singură aripă ce părea Îngerească. Era smulsă cu tot cu osul lat al umărului, din care atârnau zdrențe uscate și Înnegrite de mușchi și zgârciuri Îngălbenite și chircite. În spatele bătrânului, prăvălit pe nisip, Iedul mesteca alene un fir de iarbă și părea plictisit de ceea ce se Întâmpla În jurul lui. Nea Mitu Împinse cu piciorul cutia neagră de gramofon care, legănându-se ușor, o luă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
picioare, un nepot care te-a supărat și, fixându-l cu fața în sus de chică, să-i retezi beregata ca la berbeci. Un negustor se dă pe lângă un bancher și-i înhață nasul cu dinții, i-l rupe din zgârci și-l scuipă, mai strivindu-l cu talpa încălțămintei, ca pe un muc de țigară, pentru ca satisfacția și răzbunarea să sporească". De fapt, pasajul, redat ansamblului, îndeplinește funcția unui raționament (în terminologia lui Angenot, raționament inductiv prin ficțiune) constatativ, referitor
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
din "craniul pur" al grădinarului înecat. Renunțînd la parabolă, în Omul cu compasul Doinaș vorbește în nume propriu, mișcat de "rotirea stelelor în spațiu: medalie de foc și magic Cerc". Sub cer proliferează însă urâtul "insecte și reptile", "ape lâncede", "zgârciuri pe nisip". Compasul, "inginer de armonii", e neputincios: "Ci-n mijlocul declinului lumesc / eu stau și-aștept..." Reacții de alt gen (în Pseudokyneghetikos) se înscriu într-un cod energizant prezumțios: Când fiarele cutează să te-nfrunte, / să nu te-ntrebi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
văzând în goana-i că inspirația îl părăsește și că nu mai găsește de ce să fugă, fugi în cele din urmă ca deochiul de descântecul Chirei ce-i veni în minte: Fugi deochi de deochi de la Rică dintre ochi din zgârciul nasului, din fața obrazului, să fugi, să te răspândești, să te duci unde popă nu toacă, unde cocoș nu cântă acolo dacă te-oi duce flăcăi și fete cu căpățâni de câine înainte ți-or ieși și tu mai rău oi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
al bunurilor și informațiilor de la o celulă la alta sau de la o clădire a închisorii la alta. Similar: tramvai. În limba franceză: yoyo Cambuză = debara, cămara cu alimente a fiecărei celule Canci = neînsemnat. Similar: apă de ploaie, baligă, vax-albina, pipică, zgîrci Candriu = nebun. Similar: dilimache, sisi, sonel, băbălău, dulău, sandilău, țaparliu, crizat Caraiman = buzunar; de origine rusească: karman. Similar: sarsana, pungă Carambol = bătaie, ciocnire, accident între deținuți Carete = hoț. Similar: coțcar, șpringar, șuț, teșcar, aspersor, cocor, julitor, piețar, tiră, hubăr, mafler
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-i dădea să mănânce. Țăranul a raportat, rugând milițianul să-l ducă la spital pe muncitor. Dar milițianul i-a trântit ușa în nas. După câteva zile mâncarea a devenit mai gustoasă. Se vedeau bucățele mici de carne, mațe și zgârciuri. Era ceva neobișnuit și speranța că moartea va fi cel puțin amânată renăștea cugetele muribunzilor. Doctorul a observat că țăranul, înainte de a-i da muncitorului porția, pescuia carnea din propria gamelă și o punea în gamela orbului, apoi îl îndemna
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mai lipești acolo nici ca om de serviciu ori hamal ca să-ncarci oase În basculele pe care le trimit la Fabrica de Clei. Era pentru prima dată când ne chemau și pe noi să le ținem companie. Salamul n-avea zgârciuri pe care să le fi dat la câini. E carne macră afumată, da, e pentru export, nu mai contenea plutonierul să-și laude marfa, și moș Victor că ținea aicea, Costele, să-mi iei și mie un sac de pulane
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Andrei, și deja Îmi dau seama cam ce are el În cap. - E enorm, zic. Poate cinci mii pentru amândoi, așa mai c-ar fi mers. Hansi se ridică și-și scutură blugii de firimituri de pâine prin farfuriile cu zgârciuri de splină și bojoc amestecate cu scrum și mucuri de țigară, răsfirate de-a lungul culoarului dintre saltele. Acuma-l văd că-i mai Înalt cu cel puțin un cap decât oricare dintre noi și de două ori mai spătos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
numai pentru că-i ținea de urât În vacarmul de trageri de noapte. Nu le prisosea sticla de vermut adusă de mine, dar pe masă mai aveau două sticle de lichior, și cozonac, și un carton de fursecuri, și farfurii cu zgârciuri și oase de antricoate prin care amușinau de zor pisicile. Revoluția le-a găsit cu de toate pe masă și au cu ce să-ntâmpine Crăciunul ăsta și bineînțeles că Laur le-a lăsat ceva bani. - Mai bine de fata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
celei pe care i-o datorăm dlor Năstase și Iliescu. Să nu vă mirați, însă, că după instalarea dlui Stolojan la Cotroceni, toate mașinile statului rulezează pe cauciucuri Tofan; aeronava prezidențială aterizeză pe cauciucuri Tofan; izmenele pifanilor români atârnă de zgârciuri Tofan; jartierele Toffanna și sutienele Toffanella cuceresc piața; guma de mestecat Tofăneascu devine molfăiala preferată a cetățeanului; mulți „temuți” gazetari își schimbă talpa de talpă a pantofilor pe pingele din Tofan-relax; ofițerii stării civile oferă noilor căsătoriți prezervative Tofănici. Tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
într-o excursie în Nordul Moldovei, altele luate tot de la colegi. De fapt, nu mai aveam așa de multe prezervative, fiindcă începusem să folosesc din ele cînd mă iubeam pe mine însumi - era o senzație faină să o faci cu zgîrciul pe puță, mai ales că te gîndeai cum trebuie să fie cînd o faci de-adevăra telea. În sacoul de elev, în căptușeală, loc la care ajungeai prin spărtura buzunarului, aveam de multă vreme un prezervativ Protex, „pentru orice eventua
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
ploaie, vier, lămâie, muiere, îngăduie, trebuie; însă idee, statue, epopee (neologisme), tocmeală, urzeală, însă învoială, îndoială. j). deziluzie, dezamăgire, însă desnădejde, desbrăca; izbucni, izvori, izmă, izmene, izbândă. k). răzbi, războiu, răzvot, izvor; însă sbor, sburda, sglăvoc, zgură; Snagov, smeură, snop, zgârci, sgribuli (s inițial). l). lesne, plesnește, trăsnet, trosnit; îndrăzneț, razna, gleznă, cizmă, beznă, bezmetic; aghiazmă, catapeteazmă; a plăsmui; basm. m). sălbatic, primăvăratic; buratec, jaratec, cântec, petec, piersec, Duminecă, judecă, suflec, farmec, purece întunerec. adecă și adică n). seară și sară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să-i facă rost de un certificat că-i copil mic! Problema laptelui mă afectează și pe mine. Mîncarea mea de dimineață se baza pe brînzeturi. Am fost obligat să-mi schimb regimul alimentar. Mă hrănesc cu un parizer numai zgîrciuri, de-mi vine să-l probozesc pe inventatorul rețetei și să-l întreb dacă nu cumva i-a avut în vedere pe cîini, nu pe oameni! *O nouă grosolănie (a cîta?) de-a lui G.: „Mai terminați cu făcutul borșului
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
murit lăsând o soție și doi copii. Și în această celulă, am avut parte de lucruri îngrozitoare. De fapt, cel mai îngrozitor lucru era foamea. Eram lihniți. Aveam dreptul la o mână de arpacaș, o zeamă cu resturi de cartofi, zgârciuri și piei, iar „carnea“ era compusă din copite sau din tot felul de resturi de organe respingătoare. După ce mâncarea era împărțită la toate celulele, rămâneau pe fundul hârdaielor niște resturi care se dădeau, pe rând, ca „porții suplimentare“ până se
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
o rugă către Sfântul Soare : Soare mic, Soare mare, Soare galben, Soare vânăt, Soare roșu, Soare de nouăzeci și nouă de feliuri, Ieși de la (aci pronunță numele pacientului) din unghi. Dintre unghii, din șele, din picioare, din creierii capului, Din zgârciul nasului, din bujorii obrazului, Că de nu ieși de voie bună, Cu cuțitu te-oi tăia, Cu mătura te-oi mătura, Cu grebla te-oi grebla, Și-n poartă te-oi lua, în drum te-oi arunca. Clocile te-or
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
unui tablou abstract... "Interesant" e pentru dumneata, care te plimbi cu mîinile băgate pînă-n cot în buzunarele hainei de piele, nu și pentru ei, care vin din uzină la ora asta și nu găsesc să cumpere decît salam făcut din zgîrciuri, arăt eu cu privirea spre cumpărători. Tipul sobru mai vrea să spună ceva, dar eu mormăi un "hai sictir!", apoi ies în stradă și-o pornesc încetișor spre Cartierul de Nord. Aș vrea să mă gîndesc la ceva anume, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
și simplu, vă invit să credeți că atunci când treci dintr-un timp în altul este mult mai bine să fii singur... Moș Zgârci Poarta de lemn rămăsese legată cu o sârmă groasă, broasca se stricase de multă vreme și moș Zgârci nu se chinuise să o mai repare. Poate că uitase cum se face asta, fiindcă vremurile în care fusese bărbat în toată puterea cuvântului se retrăseseră în alt spațiu și în alt timp, dincolo de orizontul care atrăgea ca un magnet
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
un magnet lanurile de grâu. În ziua în care văzuse că poarta se deschidea singură, scârțâind a balamale neunse, mersese agale către magazia dărăpănată, tăiase o bucată de sârmă cu cleștele și apoi făcuse cale întoarsă. După ce legase poarta, moș Zgârci aruncase încă o privire, parcă pentru a-și verifica rezultatul muncii, apoi ridicase din umeri a nepăsare și își văzuse de ale lui. Cine îl vizita, iar asta se întâmpla foarte rar, nu avea decât să ridice ușurel sârma de pe
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
nu uite să pună sârma la loc și asta era totul. Într-o zi, unul din copiii lui Stratulat, învățătorul satului, se oferise să vină cu o șurubelniță, cu vaselină și cu un arc, pentru a repara broasca. Dar moș Zgârci, pufăind din lulea, sub streașina ușor aplecată într-o parte prin care se strecurau câteva raze de soare, nu fusese acord: Lasă, Gheorghe... Cu sau fără sârmă, cu sau fără broască, viața merge înainte. Băiatul nu spusese nimic, fiindcă ținea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să tragă colții ascuțiți prin burta lui. Trecuseră anii, dar auzea și-n somn acel grohăit înspăimântător, urmat de un pocnet. Când se dezmeticise, mistrețul stătea lungit pe o parte, iar în ochi avea o sclipire de sânge. Pădurarul, moș Zgârci, îl mângâiase pe creștet, îi adunase pe toți roată în jurul său și le spusese cu blândețe să nu mai ia pădurea în derâdere. Le mai povestise el și altele, atunci, făcuseră și un foc, fusese altfel decât în celelalte zile
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]