466 matches
-
Liviu Dănceanu Acum două decenii l-am întîlnit pe Alexandru Matei, un ardelean mic la stat, mare la sfat, pe cît de mignon, pe atît de greu de desferecat, pe cît de zgîrcit în efortul de a risipi, pe atît de mărinimos în risipa de efort și hotărîre. în plus, mi s-a părut a fi posesorul artei de a disciplina apetiturile colaboratorilor pentru a face posibilă munca în echipă. (Să recunoaștem, una
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
XXVIII). Ecaterina }arălungă alcătuiește o foarte bună și detaliată cronologie a vieții (1924-2002) și a operei, însoțită de note foarte riguroase (p. XXIX-CXI) și urmată de nota asupra ediției, cu toate explicațiile necesare. O secțiune de publicistică (p. 5-189) selectează zgârcit din cele două volume, Despre viață și cărți (1954) și Noi și neobarbarii (1957), completate de recuperarea a patru articole din periodice. Urmează o secțiune foarte înșelător intitulată Dosare de Securitate (p. 193-349), pentru că sunt documente din arhiva scriitorului (cele mai multe
Petru Dumitriu într-o ediție testamentară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11977_a_13302]
-
și de umbră/ Moartea sub ele adăpostită./ Morții, de partea cărora vom trece”...”Și mai târziu mi s-a părut că trece un frig./ Părerea mea greșită a fost că trece.../ Din frigul ăsta limpede și rece/ Ne tragem toți, zgârciți covrig”, zice în finalul poeziei “Comă”...”Și te-ai dus și m-ai lăsat/ Singură pe-o cracă,/Pasăre fără pereche/ Lăcrimând posacă.// Și de când te-ai izbăvit/ Mi-am uitat și ghersul/ Și pădurea s-a-negrit,/ Doru-i greu, fără sfârșit
Puterea de a fi fiind. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Traian Bădulescu-Şuţanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_108]
-
mai bine, începu să aibă gusturi pentru localuri elegante. Uite, și acum, o invită pe Elvira la restaurantul cel mai bun din oraș. Când auzi propunerea lui Mihai, Elvira se ridică urgent de pe scaun. Îi trecuse oboseala. Mihai era destul de zgârcit cu cheltuitul banilor. - Să avem grijă să nu ne dăm în spectacol! Dar chiar el era cel ce cheltuia mult. Elvira tăcea și-și aștepta mașina. Apoi văd eu, își zicea ea. Au ajuns acasă destul de târziu . - Eu nu mai
NOROC NESPERAT NUVELĂ CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384239_a_385568]
-
lui - pe Tine, cel ce ești singurul adevăr»”. IPS Părinte Mitropolit Dr. Andrei Andreicuț amintește de condiția efemerității omului, un simplu călător cu o durată a călătoriei care „se împuținează de la an la an. De aceea, trebuie să fim foarte zgârciți cu timpul. Ne spune Sfântul Pavel: «Luați seamă cu grijă cum umblați, nu ca niște neînțelepți, ci ca cei înțelepți, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt» (Efeseni 5, 15-16). Și nu numai că trebuie să fim zgârciți cu vremea, ci
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
să fim foarte zgârciți cu timpul. Ne spune Sfântul Pavel: «Luați seamă cu grijă cum umblați, nu ca niște neînțelepți, ci ca cei înțelepți, răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt» (Efeseni 5, 15-16). Și nu numai că trebuie să fim zgârciți cu vremea, ci trebuie să fim atenți la direcția călătoriei noastre. Ea trebuie să fie neapărat înspre Iisus Hristos”. Astfel, ierarhul îi îndeamnă pe credincioși să se apropie de Iisus Hristos, iar prin aceasta, „tristețea lăsată de trecerea timpului dispare
DUHOVNICESC AL PĂRINTELUI ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT DR. ANDREI ANDREICUŢ AL CLUJULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383635_a_384964]
-
sticlele din mână, le destupă și îi întinse una. - Hai să bem și mai slăbește-mă cu teoria, - își regăsi el aplombul - ce mai încolo și-ncoace, m-ai prins, nu mai am ce să spun. Așa e, mă mai zgârcesc și eu câteodată și țin ce am, numai pentru mine. Da’ ce, nu merit și eu ceva mai bun de la viața asta care, numai darnică n-a fost până acum cu mine? Hai, mai bine ciocnește sticla și când o
SUB CERUL MUT de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380112_a_381441]
-
ce se nimerea, trei mere, trei gutui, șase nuci, trei eugenii, o pungă de bomboane acrișoare. La începutul școlii, prin septembrie, mai adăugam și trei pere sau struguri din grădină. Dimineața, când o verificam pe băbuța dacă nu s-a zgârcit la ceva, ea se mira cum rămân tot mică și jigărită, când mănânc atâta. Era sigură că am limbrici și seară de seară mă punea să beau lapte călduț cu usturoi pisat. Îl înghițeam greu, cu gândul la eroii copii
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
samiții ăștia care vin. Trebuia să o facem de Paști, da' acu', deh, dacă se hotărîră să vie și la noi samiții, vopsim, ce să facem." Fiecare cu regretele lui. Am și eu unul. M-am întrebat de ce s-au zgîrcit jurnaliștii să transmită, să scrie, să vorbească despre seara petrecută de marii oameni politici la Ateneul Român. Patruzeci de minute. A fost un accent bine plasat în program. Fantastic! Acolo, Bush, Putin, Băsescu, Merkel au ascultat muzică de calitate, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8594_a_9919]
-
remarcat de asemeni că acest bărbat care știa atât de bine să asculte, care avea o relație specială cu cuvintele nu era, nici pe departe, un mare vorbitor. Nu avea nimic dintr-un palavragiu. Ba chiar era considerat un ins zgârcit la vorbă. Fapt este că-i plăceau mai mult cuvintele decât frazele, cuvintele singure, izolate, cu forța lor proprie. Socotea că aranjarea în fraze, întotdeauna artificială și chiar, adesea, destul de arbitrară, lipsea cuvintele de frumusețea lor elementară, individuală, și le
Jean-Claude Carrière - Povestiri filosofice by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6981_a_8306]
-
pe care regina îl cunoscuse. Cele cinci scrisori adresate doamnelor, din finalul cărții, respectă aceeași evoluție - de la treburi gospodărești, hotărâte între soț și soție, la finețuri politice, schimbate între Marin Serghiescu și Catinca Kogălniceanu. Cu notele explicative, Iorga e destul de zgârcit. Nu aflăm foarte bine nici cine sunt personajele acestei istorii pe sărite, scoasă din cutiile cu scrisori, de bună seamă fragmentară, nici oarece despre schimbarea contextelor în care oamenii își scriu. Vedem că temele, tonul, intensitatea legăturilor epistolare se schimbă
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
bună trupă a vremii, ai cărei membri vor ajunge să constituie gloria scenei franceze, de la Maria Casarès la Jeanne Moreau, de la Philippe Noiret și Daniel Sorano la Michel Bouquet și la atâția alții. Vilar îi descoperea și îi dirija discret, zgârcit cu indicațiile, căci, spunea el, „dacă autorul se pricepe la vorbe, actorul se pricepe la tăceri”. Deasupra trupei plana umbra mitică a lui Gérard Philipe, căruia, prin 1950, în cabina în care se demachia, Vilar îi propusese rolurile Prințului de
Jean Vilar, o legendă by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/4342_a_5667]
-
cinstită și iubitoare? Clocitoare de iad e-n sufletul ei, dar respiră parc-ar da-o îngerii-n leagăn. Dacă-o îngăduia și-o îngăduia în felul ei nepăsător, când o răzbea prea mult singurătatea și deznădejdea -, dragostea ei era zgârcită și aspră, amenințată mereu de teamă, simțind cum, pe zi ce trece și nu mai vine Toma, nora-i scapă din mână, râzându-și de ea și de el, de ei toți, cum, poate, și-a râs de la începutul începutului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
faci curioasă. Dă-mi un indiciu, măcar să știu cum mă îmbrac. - Nu-ți fă probleme. Nimic oficial sau care să impună o ținută obligatorie. Pune-ți ceva în care să te simți comod. Plecăm într-o scurtă călătorie. Maria fusese zgârcită în detalii, la telefon. Nu mi-a rămas decât să mă conformez și a doua zi de dimineață, ne întâlneam la Universitate. Mă aștepta, în blugi și cu o geacă scurtă, neagră. Nu mi-o închipuisem niciodată îmbrăcată astfel, dar
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
cu sentimentul că este sărbătoare. Privirea lui hămesită și cu pupilele mărite nu se mai sătura să alunece peste cazanul cenușiu și încins. Mâna grăsuță a unui bucătar fără cap, căci ghișeul prin care li se pasa mâncarea era foarte zgârcit cu priveliștea de dincolo de tejghea, se metamorfozase, fără ca ea măcar să știe, într una a unui destin prietenos. Plictiseală mâncase ciorba în picioare, înmuind bucățile de pâine în zeama incoloră, și lăsase la final zgârciul de care atârna și o minunăție
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
întorsese din misiune fără a fi primit darurile de uzanță, blamându-l pentru aceasta. În Anglia, regina Elisabeta, care era foarte mândră, făcea la rându-i daruri foarte scumpe, în timp ce un vechi autor spunea despre Papă "că nu era niciodată zgârcit cu binecuvântările, cu medaliile și cu indulgențele, care sunt fructele pământului". În acea epocă, nimeni nu putea să conceapă că aceste daruri ar fi putut -oricare ar fi fost natura sau numărul lor să arunce vreo bănuială asupra interesului și
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
considerat un instrument de marketing și un factor economic. Dacă, la început, rolul ambalajului a constat în protejarea mărfii, cu timpul a mai căpătat și rol de depozitare și rol de reclamă. Dacă realizezi produse ce impun ambalarea, nu fi zgârcit, cumpără și fă tot posibilul să le personalizezi cu firma ta. Dacă vei comercializa produsele altora, fă-ți o pungă proprie. Ambalajul te va ajuta, îți va face reclamă. > Mașinile și echipamentele. Personalizează-le, întreține-le! Sunt agenți de publicitate
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
la întrebări specifice și dacă găsesc motivele pentru acțiune, atunci chiar trec la acțiune. CUM ALEGI UN SUPORT De regulă, ca suporturi utilizate avem: * fluturași; * radio; * presa scrisă; * internetul; * tv; * alte acțiuni, evenimente; * afișajul; * baza de date. > Fluturașii Nu te zgârci la bani și nu fă fluturași alb-negru trași la xerox. E sigur faptul că mesajul tău nu o să fie citit, ci aruncat la coș. Du-te la o tipografie, fă fluturași în minim 2 culori, introdu o imagine în interior
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
din umeri, într-un final, acceptând ideea că nu orice întrebare trebuie să aibă, neapărat, un răspuns... Pur și simplu, vă invit să credeți că atunci când treci dintr-un timp în altul este mult mai bine să fii singur... Moș Zgârci Poarta de lemn rămăsese legată cu o sârmă groasă, broasca se stricase de multă vreme și moș Zgârci nu se chinuise să o mai repare. Poate că uitase cum se face asta, fiindcă vremurile în care fusese bărbat în toată
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
lulea, sub streașina ușor aplecată într-o parte prin care se strecurau câteva raze de soare, nu fusese acord: Lasă, Gheorghe... Cu sau fără sârmă, cu sau fără broască, viața merge înainte. Băiatul nu spusese nimic, fiindcă ținea la moș Zgârci încă din copilărie. Nu putea să uite că bărbatul venise exact la momentul potrivit, ca un personaj de poveste, și îl scăpase de la moarte. Se duseseră la pădure, el și mai mulți copii, pentru a se juca de-a haiducii
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
toți roată în jurul său și le spusese cu blândețe să nu mai ia pădurea în derâdere. Le mai povestise el și altele, atunci, făcuseră și un foc, fusese altfel decât în celelalte zile. Se speriaseră rău, însă atunci când povestea moș Zgârci uitai repede și de mistreți, și de spaimă, și de seara care se apropia pe aripi de lilieci. Când plecaseră spre casele lor, moș Zgârci le făcuse cu mâna, de lângă mistrețul cu ochi lipsiți de viață. Se spuneau multe prin
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de spaimă, și de seara care se apropia pe aripi de lilieci. Când plecaseră spre casele lor, moș Zgârci le făcuse cu mâna, de lângă mistrețul cu ochi lipsiți de viață. Se spuneau multe prin sat despre fostul pădurar. Că era zgârcit din naștere și de-aia îi ziseseră oamenii Zgârci. Că-i plăcuseră femeile și odată trăsese cu arma după unul care-i făcea curte aceleiași codane cu pieptul plin și ochi adânci ca iazul din marginea satului. Nu-l nimerise
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și lumea uitase întâmplarea. Moș Zgârci fusese chemat la post și dăduse o declarație din care reieșea că s-a descărcat arma accidental, cum se mai întâmplă uneori. Sătenii murmuraseră pe la colțuri sau pe lângă o cinzeacă, mai ales că Moș Zgârci și celălalt bărbat nu-și mai dăduseră binețe niciodată și se ocoleau atunci când li se intersectau pașii. Dar timpul care trece astupă toate găurile și de fiecare dată apar alte evenimente pentru a capta atenția tuturor, chiar și într-o
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
care îi făcuse un copil și pe urmă se grăbise să moară de plămâni. La un an jumate după ce jucaseră la nuntă - venise satul pentru a-l vedea pe pădurar la casa lui, iar unele muieri oftaseră pe ascuns -, moș Zgârci o dusese cu căruța la cimitir, urmat de câțiva săteni și de popă. Nu vrusese să lase groparii să sape. Săpase el groapa aia în care o așezase pe nevastă-sa, înfipsese lopata cu ură în pământul tare ca piatra
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
și trebuie să crești singur un copil. Zamfir, copilul lui moș Zgârci, se dovedise a fi soi rău. Semeni cu tac-tu, Zamfire, striga câte unul atunci când îl vedea umblând hai-hui pe uliță. Ceea ce era, totuși, o exagerare, fiindcă moș Zgârci fusese mulți ani pădurar și, dacă eliminăm băutura și țigările, trebuie să spunem că își văzuse de meseria lui. Că era taciturn, da. Că avea momente în care se enerva prea repede și atunci nu te mai înțelegeai cu el
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]