360 matches
-
împăienjeniți cum soarele de veacuri alunecă implacabil pe cer și-și scarpină cu o nervoasă înverșunare blana încâlcită de praf și scaieți până când vântul apucă și duce spre zări smocurile de păr ca semn al schimbării de look pe sub antica zgardă și pentru că puricii tot îi rămân adânc înfipți sub coaste adulmecă nehotărâtă osul demult sleit gata să îl mai lingă încă-o dată. Referință Bibliografică: NEW LOOK / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2053, Anul VI, 14 august
NEW LOOK de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1471193811.html [Corola-blog/BlogPost/365199_a_366528]
-
bucuria întârzie e o lecție grea când în tine hărțile rădăcini cresc graficianul orb întărește liniile pe spirale aluneci în neștire sunt noduri multe noduri unele atârnă de gardurile grădinii valorilor și tu speri și speri... lași mâinile prinse în zgarda principiilor false și te strigi printre nodurile lemnoase odată îți vor redezvălui glasul toacei când clopotele își termină uguitul prelung în diminețile duminicilor orbului care a învățat demult sculptura în piatra iubirii 2 februarie 2014 Referință Bibliografică: sculptură în piatra
SCULPTURĂ ÎN PIATRA IUBIRII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sculptura_in_piatra_iubirii_anne_marie_bejliu_1391354013.html [Corola-blog/BlogPost/353782_a_355111]
-
mare ca și cum nemții ne-ar fi luat urma, icneli și plânsete înfundate ori văitături de moarte, mai ales de femei, bătrâni și copii. O harababură de care nu mai avusesem parte niciodată, oameni, hârburi, animale priponite de vreo funie sau zgardă legate de cingătoare pentru că mâinile le aveau ocupate, ne târam greu, unii aveau 2-3 capre, alții 3-4 oițe, câte un purcel ori vacă, alții slobozi ca și noi, nimic. Voi cei mici sau mai măricei dintre copii erați șii alinare
AMINTIRILE MAMEI, DE GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 by http://confluente.ro/Amintirile_mamei_de_gheorghe_parnuta.html [Corola-blog/BlogPost/367368_a_368697]
-
frumos împodobit și înalt, era o singură cutie, de culoare albastră, cu o fundă mare și cu găuri în partea stângă a acesteia. Alice se întreba ce putea fi în cutie? Acolo se afla un câine de pluș, iar la zgarda lui era atârnat un săculeț, cu un fluier și o hârtiuță pe care scria: ,, Ai grijă de el !’’ Ce nu știa Alice era că acel câine chiar era unul magic! Ea avea să descopere că, la un fluierat, câinele prindea
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1420527078.html [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
un fluierat, câinele prindea viață, ca prin minune, iar la două fluierături, acesta se făcea, la loc, un simplu cățel de pluș. Aceasta suflă o dată din fluier și câinele se transformă într-un cățeluș superb, de culoarea zăpezii, cu o zgardă din piele albastră, cu pietricele strălucitoare. Alice îl numi Rony, iar, ca prin farmec, pe medalionul de la zgardă, apăru numele lui. Din păcate pentru Alice, nu putea să aibă nici un câine sau vreun animal de companie, din cauza regulilor stricte ale
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1420527078.html [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
simplu cățel de pluș. Aceasta suflă o dată din fluier și câinele se transformă într-un cățeluș superb, de culoarea zăpezii, cu o zgardă din piele albastră, cu pietricele strălucitoare. Alice îl numi Rony, iar, ca prin farmec, pe medalionul de la zgardă, apăru numele lui. Din păcate pentru Alice, nu putea să aibă nici un câine sau vreun animal de companie, din cauza regulilor stricte ale mătușii Petunia. Dar norocul ei era tocmai faptul că avea fluierul fermecat, altfel, nu știu ce s-ar fi făcut
O POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1420527078.html [Corola-blog/BlogPost/352214_a_353543]
-
Cățel pribeag, ce n-ai un rost, Ești prigonit de soartă... Și nu-ți dă nimeni adăpost, Când scheuni lângă poartă. Te bucuri când ești mângâiat Și dai timid din coadă, Iar sufletul ți-e împăcat Când ai stăpân și zgardă. Tu-i ești prieten devotat Cu viața ta îl aperi. Și îl iubești cu-adevărat, De la el,dragoste ceri. Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: PRIBEAGUL / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1364, Anul IV, 25 septembrie 2014. Drepturi de
PRIBEAGUL de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1411647230.html [Corola-blog/BlogPost/353130_a_354459]
-
nu-s; doar nisip, de vânt adus, la umbră unui țăruș. din al iernii lunecuș m-am trezit sărind în sus; dintr-un smoc de vise, dus, mă întind că un arcuș. și așa fără motiv, ca un câine fără zgarda, vreau să mă alint pe-o coardă, într-un veșnic portativ. mă-ncălzesc într-un arpegiu; amețit, în piruete, alte corzi vin să mă-mbete și mă-nec într-un solfegiu. și iar mă trezesc că-s dus, să mă
NICI POET, NICI CANTEC NU-S de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Intre_pana_si_arcus_george_safir_1365554038.html [Corola-blog/BlogPost/345731_a_347060]
-
strălucești suava pe ceruri că o stea Eu îți admir splendoarea și-n fața ta mă-nclin Mai trece o secundă, o, timpul tot s-a scurs Pe albia secata a vietii mele triste Pe mine azi mă plimba de zgarda că pe-un urs Și-mi șterge amintirea cu jad și ametiste Hai, încă o secundă, imperiile pier A ruginit de-acuma și balamaua porții Mai scîrțîie-ntr-o doară buimaca și de fier Eu îmi mai pun speranța în zarurile sorții
POEME BILINGVE (1) / POÉMES BILINGUES (1) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_lila_poeme_bilingve_1_ioan_lila_1371461855.html [Corola-blog/BlogPost/346086_a_347415]
-
pe mama ta, pe Nina: " Uite ce fiică frumoasă are mama mea!" Apoi tu mi-ai arătat-o pe Mayera și mi-ai zis: "De ce nu ne iubești?" și pentru că eu nu puteam să-ți mai răspund, Mayera cea cu zgardă și patru picioare, a scheunat de gelozie. Apoi am văzut un film împreună și tu mi-ai arătat o îmbrățișare Am mai văzut după aceea o băutură și tu mi-ai arătat un sărut. Mi-ai arătat Dunărea cu Mayera
Poezie by Daniel Culea [Corola-website/Imaginative/14623_a_15948]
-
hoțește vă bateți precum chiorii Noi suntem pui plăpânzi, iar voi sunteți dihorii. Voi până ieri atei, azi vă-nchinați la cruci Și-i lingeți pe dușmani de bale și de muci. Metodic și precis ne-ați pus căluș și zgardă, Iar țara ați lăsato să-nece și să ardă. Voi vreți sa fiți „ elita”, potop de parveniți, Tot dijmuind din pâinea, celor cei jecmăniți. Din visteria țării, o pungă fără baieri, Voi dați, acum, la șmecheri și-o umpleți de la
PAMFLETE DIN VREMEA MARII MITUIRI de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1454 din 24 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1419412588.html [Corola-blog/BlogPost/365980_a_367309]
-
baza contractelor de gestiune, pe riscul și răspunderea lor, pentru perioada stabilită prin contractele de gestiune; ... s) jujeu - piesă de formă cilindrică, confecționată din lemn de esență tare, cu diametrul de 3 cm și lungime de 30 cm, prinsă de zgardă la mijloc cu un lanț astfel încât poziția acesteia să se situeze sub genunchii membrelor anterioare ale câinelui, pe care o poartă permanent; ... ș) licență - împuternicirea dată de către administrator unei persoane juridice de a gestiona fauna de interes cinegetic, atestată printr-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267704_a_269033]
-
moment dat, un cerb speriat, cu coarnele lăsate pe spate, spintecă ca o săgeată desișul. Pe drumul stâncos, turme nenumărate de oi urcă la munte conduse de măgarii încărcați cu greutatea desagilor, turme încercuite de câini ciobănești mioritici, lățoși, cu zgardă de tablă în jurul gâtului, țintuită cu cuie ascuțite, să le fie de folos în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii își aleg loc de tabără și de distracție. Freamătul
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
câte alte bucate! Nici nu le răzbesc pe toate! Vino și tu, dacă vrei, Să stai la stăpânii mei! -Da! Da! Da! Pricep și eu! Dar parc-am văzut ceva Strălucind la gâtul tău? -A! E o nimica toată: O zgardă de oțel lată. -Ce frumoasă! Ce lucește! Dar la ce îți folosește? -Stăpânii mă țin legat Să n-alerg hoinar prin sat. -Hoinar!? Hoinar!? Nu cunosc și n-am habar! -Uite-așa, cum stau acum De vorbă cu tine-n drum
LUPUL ȘI CÂINELE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1486110385.html [Corola-blog/BlogPost/375506_a_376835]
-
Tu strălucești suavăpe ceruri ca o stea Eu îți admir splendoarea și-n fața ta mă-nclin Mai trece o secundă, o, timpul tot s-a scurs Pe albia secată a vieții mele triste Pe mine azi mă plimbă de zgardă ca pe-un urs Și-mi șterge amintirea cu jad și ametiste Hai, încă o secundă, imperiile pier A ruginit de-acuma și balamaua porții Mai scîrțîie-ntr-o doară buimacă și de fier Eu îmi mai pun speranța în zarurile sorții
POEME DE DRAGOSTE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_de_dragoste.html [Corola-blog/BlogPost/349003_a_350332]
-
la începutul istoriei”. Veți vedea o ipostază a Păsării Phoenix astfel... În timp ce scena se luminează povestitorul dispare. Un individ de vreo patruzeci de ani se află sub un umbrar, în spatele este o cabană, iar în stânga un pom.) EL (privind o zgardă): Te-ai dus și tu, Bob. Adio, bătrâne amic! Cu tine, singurătatea îmi părea mai blândă. Acum împărăția umbrelor este mai bogată, iar prezentul mai anodin. (Cu mâna la frunte): Dar, ce zi toridă! Dumnezeule mare! (Ștergându-și fața): Mă
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Partea_mea_de_cer_drama_de_c_al_florin_tene_1393568617.html [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
lume care nu mai există decât prin visul meu. ELA: Nu mai fi trist, pentru că sunt cu tine și pot rămâne oricât de mult dorești. EL: Oh, Doamne! Cât aș vrea să te pot uita! Dar, ce mai contează? (Privind zgarda lui Bob): Important este ca acum umbrele îmi cer socoteală. ELA: Pentru Bob a încetat suferința, dar nu are dreptul la neuitare. Se aude un scheunat.) EL: Oh, ființe care ați fost cândva sub imperiul rațiunii, oare voi nu vă
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Partea_mea_de_cer_drama_de_c_al_florin_tene_1393568617.html [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
voi uita, surioară, deoarece roua de pe florile dimineții îmi va aminti de ochii tăi catifelați. (Îi dau lacrimile; scheunatul devine tot mai puternic; din spate apare câinele). ELA: Nu mai plânge, iubitule, pentru că ți-a sosit prietenul favorit. EL (lasă zgarda jos și-l mângâie fictiv pe Bob, care se bucură): Mai știi bătrâne, alaltăieri, când am ajuns la acel pământ pustiu și ars, unde ai început să scheauni atât de tare încât a trebuit să ne întoarcem? (Câinele se bucură
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Partea_mea_de_cer_drama_de_c_al_florin_tene_1393568617.html [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
Îl mângâie fictiv). SORA: Bob, vino aici! (Câinele se bucură, scheaună, dă din coadă și, privind cu durere la fostul stăpân se îndepărtează. Sora îl mângâie, îi spune ceva, după care dispare). NIKY :Iată-te din nou singur! EL: (luând zgarda în mână, cu emfază): Sunt ultimul reprezentant al lui Homo Sapiens Sapiens, cel care până mai ieri hoinărea prin cosmos, clădea piramide, înălța Capela Sextină, compunea Simfonia a IX-a, picta - vesel sau trist - Guernica, pentru ca, apoi, obosit la Masa
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Partea_mea_de_cer_drama_de_c_al_florin_tene_1393568617.html [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
să plec pentru a mă regăsi și a dobândi liniștea după despărțirea de Ela. Nu aveai de unde să știi că holocaustul nuclear ne va proiecta pe paliere diferite, iar balanța existenței va înclina tot mai mult înspre lumea umbrelor. (Privind zgarda) Unde ești, Bob? Nu te mai zăresc nici lângă izvor, nici lângă cabană. Zaci la rădăcina copacului nostru, copacul la care de multe ori ne opream înainte de a ne cufunda în apele somnului pentru a păși înspre tărâmul viselor, priveam
PARTEA MEA DE CER, DRAMĂ DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 by http://confluente.ro/Partea_mea_de_cer_drama_de_c_al_florin_tene_1393568617.html [Corola-blog/BlogPost/362830_a_364159]
-
caldă. Femeia mea are pasul ușor, De o strâng în palme se preface în fum, Lasă în urmă doar miros de parfum Și se-adună toată într-un nor. Nu mușcă, nu latră, nu zgârâie De-ncerci să-i pui zgardă, mârâie, S-o-nfurii să nu te pună ispita Se preface-n scânteie dând cu copita. Femeia mea miroase a vară, În fiece zi în alt fel înflorește, Ba chiar într-o zi eu cred c-am zărit Femeia mea
FEMEIA MEA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Femeia_mea.html [Corola-blog/BlogPost/361453_a_362782]
-
dacă știa să conducă în așa fel lucrurile, ca acestea să fie în favoarea sa? Mircea se dovedise a fi o fire maleabilă. Trebuia doar să se arate afectuoasă față de el și devenea animăluțul său de companie. Apoi îl strunea din zgardă cum dorea, doar se pricepea la așa ceva. Proverbul românesc că atunci când „semeni vânt, culegi furtună”,începea să se adeverească.. Oare nu se mai învață minte să nu-și mai creeze singură necazuri? Ce-i mai trebuia acum și încurcătura cu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VIII NORI NEGRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391673234.html [Corola-blog/BlogPost/360299_a_361628]
-
socru mic el are. vin șmenarii țării, plini de aroganță, ca din vârful scării, să ne-o dea la clanță. descalecă și bossul, al marmorei șeic, să verse la miri grosul în danțuri din buric. în haită vin coioții, cu zgardă de căței, pupând, ca mafioții, pe șeful de pedei. e nuntă la palat, dar mirii nu au vină, că proștii au votat un rege de bășină. dezmăț e în saloane, miros de caviar și zeci de milioane miresei cad în
E NUNTĂ LA PALAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/E_nunta_la_palat_george_safir_1346476116.html [Corola-blog/BlogPost/359068_a_360397]
-
unii au plecat, mai norocoși în soartă, la câte un om bogat cu vilă și cu poartă... Dar sfânta libertate a lor, a celor mulți ce nu cuvântă, rămase amintire ce-n lunga noapte, cu jale, o mai cântă... În zgardă, gâtul strâns legat, sugrumă lătrătura, de nici nu știe omul când altul rău îi calcă bătătura. Grăbiți, mulți oameni toarnă case, ce-s una peste alta, iar bieții câini lipsiți de curți, își blestemă și soarta. Se-adună greu și
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Supararea_lui_boschito_marian_malciu_1379857856.html [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
latră către om, îl recunosc și nu-l confundă-n drum cu trunchi uscat de pom... Ei legea lor o fac și-o apără cu vehemență, că-n lumea lor, câinoasă, nici nu primesc clemență... Ei lesă n-au, nici zgardă, nu recunosc pe cei ce-s slugă la stăpân și stau ca prințișorii pe perne, nu pe fân... Ei sunt blamații zilei, sunt neam de boschetari și n-au statut ori lege, nu-s câini comunitari... Dar vor o viață
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Supararea_lui_boschito_marian_malciu_1379857856.html [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]