119 matches
-
nu se datoarează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Experimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. în orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate moderat adecvate pentru exemplarele adulți și sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio
PLAN DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296681]
-
aceste dungi abia se pot distinge. Dorsalele, caudala și pectoralele cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus). Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă (nu ajunge până la inserția caudalei) și radia internă a ventralei mult mai scurtă decât jumătatea radiei vecine (Bănărescu 1964). Dimensiuni: Obișnuit 80 - 100, rar
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
cu pete cafenii dispuse în dungi longitudinale; anala și ventralele nepătate, foarte rar anala cu dungi slab evidente, formate din pete cafenii. Sub aspect morfologic zglăvoaca se poate confunda cu zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus). Diferă prin două caractere morfologice: la zglăvoaca răsăriteană linia laterală este incompletă (nu ajunge până la inserția caudalei) și radia internă a ventralei mult mai scurtă decât jumătatea radiei vecine (Bănărescu 1964). Dimensiuni: Obișnuit 80 - 100, rar 120 - 130 mm lungime totală. Variabilitate: Caracterele cele mai variabile
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
cm diametru (se pot folosi și resturi lemnoase) d)Structura corpului de apă -cel mai important este prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcina, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie-aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse -cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Structura și dinamica populației de zglăvoacă: Fischer și Kummer (2000) într-un studiu detaliează investigarea structurii populației și dinamicii speciei Cottus gobio în trei secțiuni diferite din punct de vedere hidrologic ale unui flux de apă din Austria care sunt afectate de captarea apei. În 1998
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
captarea apei. În 1998 în total 1.357 de exemplare au fost capturate și marcate în 17 stații de colectare. Datele de distribuție după recapturare arată că specia Cottus gobio nu migrează extensiv. Raza de activitate a majorității exemplarelor (87,5%) de zglăvoacă a fost limitată la 150 m. Migrația/deplasarea maximă înregistrată în aval a fost de 330 m, iar cea mai lungă migrație/deplasare în amonte era de aproximativ 250 m. Rezultatele arată că segmentele izolate temporar (din cauza captării apei) nu numai
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
nu se datoarează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. ExExperimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate moderat adecvate pentru exemplarele adulți și sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
de conservare este considerată "necunoscută". Astfel, starea de conservare a unei specii presupune evaluarea stării de conservare din punct de vedere al următorilor parametri: – mărimea populației speciei; ... – habitatul speciei; ... – perspectivele viitoare ale speciei. ... 6.1.1. Specii de pești – 1163 Cottus gobio (zglăvoacă) Au fost efectuate lunar, în perioada mai-septembrie 2018, colectări de date din apele curgătoare ale sitului Natura 2000 ROSCI0228 Șindrilița. Nu s-a reușit identificarea speciei, deși evaluările au fost repetate în vederea colectării unor date cât mai sigure în
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
pot folosi și resturi lemnoase) d. Structura corpului de apă: un rol important îl are prezența vegetației lemnoase de pe mal: rădăcina, resturi lemnoase și frunzele căzute în albie ce asigură zone de adăpost. Frunzișul asigură umbră. Fără vegetație ripariană zglăvoaca este foarte expusă la încălzirea apei. Cerințe pentru reproducere: Ajunge la maturitate sexuală la doi ani. Se reproduce primăvara, în martie - aprilie. Masculii ”sapă” sub pietre o cavitate, unde păzesc icrele depuse – cerința esențială pentru reproducere este prezența pietrelor în
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
apa/cu oscilații însemnate/au niveluri extrem de scăzute de apă și sunt bariere (habitatul este fragmentat) sunt doar habitate moderat adecvate pentru zglăvocii adulți, dar sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Structura și dinamica populației de zglăvoacă: Fischer și Kummer (2000) într-un studiu detailează investigarea structurii populației și dinamicii speciei Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae) în trei secțiuni diferite din punct de vedere hidrologic ale unui flux de apă din Austria
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
exemplare au fost capturate și marcate în 17 stații de colectare. Datele de distribuție după recapturare arată că specia Cottus gobio (specie cu cerințe ecologice asemănătoare cu Cottus transsilvaniae) nu migrează extensiv. Raza de activitate a majorității exemplarelor (87,5%) de zglăvoacă a fost limitată la 150 m. Migrația/deplasarea maximă înregistrată în aval a fost de 330 m, iar cea mai lungă migrație/deplasare în amonte era de aproximativ 250 m. Rezultatele arată că segmentele izolate temporar (din cauza captării apei) nu numai
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
nu se datorează dificultăților metodologice de colectare, pentru că în aval, în zonele cu apă permanentă s-au capturat și exemplare juvenile. Secțiunile cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
cu oscilație de apă nu conțineau populații structurate în mod natural. Când apa scade, majoritatea exemplarelor de zglăvoacă migrează/se deplasează în aval. Aceste secțiuni au resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
resurse de hrană mai săracă pentru pești, deoarece captarea apei afectează secțiunea tocmai vara (când zglăvoaca are perioada ei de creștere). Creșterea nivelului apei declanșează o migrație/deplasare în amonte și în direcțiile laterale. Când însă scade nivelul apei, exemplarele de zglăvoacă se retrag în zonele cu ape mai adânci din aval. Scăderea nivelului de apă limitează mișcarea zglăvocii. Prin urmare, sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
sectoarele cu flux temporar/cu oscilație sunt colonizate de către exemplare adulte din secțiunile din aval doar temporar și la niveluri mai ridicate ale apei. Din experimentele din teren și cele din laborator (Bless, 1981, 1983) rezultă faptul că larvele de zglăvoacă arată în mod normal comportamentul de plutire în aval și tind să migreze/deplaseze în amonte când capacitatea de înot permite mișcarea împotriva direcției fluxului. În orice caz, secțiunile de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
de unde se extrage apa, cele cu oscilații însemnate sau care au niveluri extrem de scăzute de apă sunt doar habitate moderat adecvate pentru exemplarele adulți și sunt habitate total neadecvate pentru stadiile juvenile mult mai puțin mobile. Populația de zglăvoacă este semnificativ mai mică și starea ei considerabil mai slabă în zonele izolate/cu oscilații de debit, spre deosebire de secțiunile adiacente, cu debit permanent. Acest fapt, demonstrează în mod clar importanța menținerii continuității longitudinale ale râului pentru specia Cottus gobio
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
iunie; ... b) șalăul și bibanul, în perioada 20 martie-7 iunie inclusiv; ... c) pietrarul (Zingel zingel), fusarul (Zingel strebei), ghiborțul de râu (Gymnocephalus baloni), cernușca (Petroleuciscus borysthenicus/Leucisus borysthenicus), șalăul vărgat (Sander volgense), aspretele (Romanichtyis valsanicola), pecarina (Pecarina demidoffi), guvidul (Neogobius syrman), zglăvoaca răsăriteană (Cottus poecilopus), lostrița (Hucho hucho), mihalțul (Lota lota) și caracuda (Carassius carassius), precum și alte viețuitoare acvatice incluse în anexele nr. 4A și 4B la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
ORDIN nr. 23/297/2025 () [Corola-llms4eu/Law/294196]