292 matches
-
Au ciocnit api s-au sărutat înainte de al da pe gât. Un sărut languros de s-a topit toată gheața din pahare. - „Cred că mi vene bine această dușcă” și o dădu pe gât dintr-un foc după care se zgribuli toată. „Gata! Te suport cum ești. Căpitan sau simplu prieten. Parcă așa se zice la oraș când o fată se înhăitează cu un băiețel. Hai la treabă!” Ionel a rămas stupefiat cu păhărelul plin în mână. Până să ia o
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1435761982.html [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > SĂ DAI AFARĂ DIN CASĂ UN CÂINE Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului singurul gest important în dimineața aceasta zgribulită de noiembrie este să-ți prinzi umbra din urmă să-o calci pe coadă să-njuri printre dinți sfinții cu atribuții în cuantica norilor să-ți bagi picioarele-n ea viață în el serviciu unde trebuie să semnezi neapărat condica
SĂ DAI AFARĂ DIN CASĂ UN CÂINE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1479124010.html [Corola-blog/BlogPost/367615_a_368944]
-
oamenilor dar, atunci când tăcerea era profundă, auzea cântările îngerilor slavei, auzea cerurile foșnind de aripile heruvimilor, simțea că Păzitorii sunt ... aproape. În dimineața aceea, cerul era ca de lapte. Pe marginea drumului, copacii cu vârfurile legănate de vântul răcoros, se zgribuleau, încercând să-și ascundă goliciunea. Gerul era puternic, până și fumul care ieșea pe hornurile caselor tremura de frig. Bătrânul, îmbrăcat cu o haină peticită, cu blănița de la mâneci roasă, purta pe cap o căciulă de miel, cu marginile îndoite
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_poveste_de_iarna_ce_ti_ai_dori_de_ziua_ta_mos_nicolae_.html [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
Iarăși au îngălbenit de rușine jumătate din frunzele verii și de dor jumătate din inima mea; o frunză galbenă, o frunză verde și fluierul ciobanului împletind o notă de pe pământ cu o notă din Rai. E iarăși octombrie! Iarăși se zgribulesc stelele pe cer și luna e mai strălucitoare, iarăși ploile îmi răcoresc pașii pierduți prin mirosul copilăriilor de fum de crengi și frunze lepădate și mistuite în ochii-mi umezi. O zi caldă, alta rece și iar curge must în
OCTOMBRIE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1444052285.html [Corola-blog/BlogPost/347154_a_348483]
-
de nebiruit... Când auzea ambulanța gemea într-una cuprins de o durere ne-înțeleasă, în seara asta parcă e tristă și luna, câinele meu nu o mai latră de-acasă... I-au rămas atâtea oase de ros și atâtea așteptări zgribulite în poartă, el întotdeauna lătra cu folos, știa că lătrătura în plus e deșartă! Murmură vântul peste lacrima noastră- „ Ai grijă Charly pe unde treci!” Plânge lumânarea în fereastră uitându-se în calea lui de veci... Referință Bibliografică: La moartea
LA MOARTEA UNUI PRIETEN DRAG... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/La_moartea_unui_prieten_drag_.html [Corola-blog/BlogPost/361421_a_362750]
-
m-am prăbușit adânc în hău Am adormit un timp atât de rău Nici n-am simțit cum trupul îmi asudă. Visam cum îngeri negri mă ridică Cu aripi jumulite se-opinteau De rădăcini pierdute mă loveau Iar stelele se zgribuleau de frică. Reci șerpi se unduiau din vizuină Târându-se pe trupu-mi ud și rece Pământul crapă -adânc la doisprezece Și râuri sapă șanțuri de ruină. Mă zvârcoleam, și ale mele brațe O rugă către lună înălțau Iar ochii mei
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1480265902.html [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > IUBIRE Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2110 din 10 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului IUBIRE Iubire, scurge-te pe geam ca ploaia, Nu vreau să te ating, vreau doar să te privesc, Să-mi zgribulesc făptura după droaia De amintiri, ce încă mă mai copleșesc, Lumină-n vârful degetelor care Șuvița răzlețită-n vânt o alintau, Apus înlănțuit la mal de mare, Trăiri profunde care uneori dureau De-atât frumos, precum o mântuire A unui
IUBIRE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1476049735.html [Corola-blog/BlogPost/381488_a_382817]
-
celor mari care acum în ajun de sărbători fac repetiții la colinzile pe care le vor cânta în seara și noaptea de Crăciun. In dimineața aceea............., cerul era senin. Pe marginea drumului, copacii cu vârfurile legănate de vântul răcoros, se zgribuleau, încercând să-și ascundă goliciunea. Frigul era puternic, până și fumul care ieșea pe hornurile caselor tremura. De frig bătrînul Ion era îmbrăcat cu o haină de fâș îmblănită, purta pe cap o căciulă din lână tricotată de mâinile soției
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
legate de trezirea naturii la viață odată cu topirea ultimelor urme de zăpadă. Dacă în timpul iernii vântul era stăpânul câmpului și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi strigă tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și ... Citește mai mult CAPITOLUL VBERZELE NOASTREPrimăvara a fost dintotdeauna anotimpul meu preferat. Singurele senzații de ireal pe care le păstrez până acum bine ascunse în sufletul meu și din care imi hrănesc dorurile născute din copilărie
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
legate de trezirea naturii la viață odată cu topirea ultimelor urme de zăpadă.Dacă în timpul iernii vântul era stăpânul câmpului și al ulițelor, vâjiind agitat pe la ferestre, viscolind zăpadă în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea că un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții.-Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții.-Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi strigă tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și ... XII. GLORIE COPILĂRIEI ÎI, de Mihaela Arbid Stoica, publicat în Ediția nr. 478 din 22 aprilie 2012. Capitolul III TATAIE ÎMI POVESTEȘTE Una dintre distracțiile mele preferate la vârsta de șase ani erau de complicitate cu
MIHAELA ARBID STOICA by http://confluente.ro/articole/mihaela_arbid_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/357169_a_358498]
-
1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului pe unde merg uit câte ceva, zilele trecute mi-am uitat inima pe o bancă într-un parc dintr-o țară îndepărtată, vizitată pentru prima oară în această vară. semăna cu o pasăre zgribulită a iarbă cosită și-a sulfină mirosea. dacă a găsit-o cineva să mi-o trimită prin curier rapid. ușile de la casă le las adeseori larg deschise să intre diminețile de vară cu flori, albine și miros de iarbă grasă
MERG CONTRA APEI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1465835678.html [Corola-blog/BlogPost/378780_a_380109]
-
DEȘERTĂCIUNE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului ziua trezită din somn se spală pe ochi cu soarele clopotele strigă prin aer pesemne a murit un om moartea a prins aripi zgribulite de corb și-și îngroapă cerul în pământ la îndemnul sorții o primim în casă mâinile ei se așază pe inimă și-i fură misterul deasupra cerul deschide uși în pereți sufletul nu moare niciodată ne părăsește definitiv nu-și
DEŞERTĂCIUNE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Desertaciune.html [Corola-blog/BlogPost/356406_a_357735]
-
S-AU RUPT IAR PERNELE ÎN CERURI Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1501 din 09 februarie 2015 Toate Articolele Autorului S-au rupt iar pernele în ceruri, De parcă îngerii deodată, Au hotărât ca să se bată În joacă, zgribuliți de geruri. Și curg a lumii stele iară, În tușe grele, apăsate, Ca niște draperii lăsate Peste luminile de-afară. Iar în copacii prinși în scenă, Se-așează fulgii ca-n fotolii, Țesându-și albele lințolii, Pe goliciunea lor obscenă
S-AU RUPT IAR PERNELE ÎN CERURI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1423461027.html [Corola-blog/BlogPost/340170_a_341499]
-
Autorului NUMĂRĂTOARE La marginea ceții Se ivesc sticleții Veseli, plini de viață, Dis-de-dimineață. UNUL pe o creangă cântă; DOI, în drum, se iau la trântă; TREI se ceartă-ntr-un arțar; PATRU-n iarbă veseli sar; CINCI pe-o sârmă zgribulesc; ȘASE-n praf se tăvălesc; ȘAPTE țipă pe-un butuc; OPT rup frunze dintr-un nuc; NOUĂ plâng că n-au mâncare; ZECE strigă: - Nu e soare! Nu! Greșesc! Sunt numai nouă! Unul soarbe-un strop de rouă! Referință Bibliografică
NUMĂRĂTOARE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1434518009.html [Corola-blog/BlogPost/352887_a_354216]
-
sec observând cum apa acoperea trupul Daliei până la șolduri. Când o văzu ieșind, simți boabe de mercur cum i se plimbă pe șira spinării. Imaginea acelei fete, voluptatea formelor acoperite doar de voalul bluzei ude, lipită de trup, rozetele sânilor zgribuliți de vântul rece al nopții, îl făcură să-și dorească pe loc acea făptură. Se lipi de spatele ei rece și ud și îi încercui umerii cu brațele, sărutându-i gâtul. - Mmmm! Dalia se întoarse lasciv către el și îl
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
El îi acoperi gura cu un sărut pătimaș. Înlănțuiți într-o îmbrățișare tandră de îndrăgostiți, răcoriți de adierea vântului ce încrețea valurile mării, pășeau pe dig ca doi soldăței în timpul defilării. Având pașii mai mici, la un moment dat Dalia zgribulită de frig, îl călcă pe Ștefan pe picior. - Scuză-mă. Nu a fost cu intenție. Te-a durut? - Au, ce mă doare... Cred că mi l-ai învinețit, glumi el mimând durerea. - Nu mai râde de mine. Bine, uite, dacă
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496339780.html [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
legate de trezirea naturii la viață odată cu topirea ultimelor urme de zăpadă. Dacă în timpul iernii vântul era stăpânul câmpului și al ulițelor, vâjîind agitat pe la ferestre, viscolind zăpada în nămeți, o dată cu primii ghiocei se potolea ca un copil cuminte. Țăranii, zgribuliți în cojoace, cu căciulile înfundate pe frunte, cu ciorapii din lână până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
până la genunchi, pe care se vedeau nojițele opincilor, ieșeau în drum și strigau unii la alții. -Ce, mă Gheorghe, nu ți-au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi striga tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și unsuros. -Da ce, bre, nea Gogule, eu le-am lăsat neudate toată iarna?! Am terminat bre, butoiul! Vezi să-mi păstrezi vin la Paște! și, bucuros de isprava lui, scuipa printre dinți și se grăbea spre
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilarie_continuare_mihaela_arbid_stoica_1335122524.html [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
în Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016. pe unde merg uit câte ceva, zilele trecute mi-am uitat inima pe o bancă într-un parc dintr-o țară îndepărtată, vizitată pentru prima oară în această vară. semăna cu o pasăre zgribulită a iarbă cosită și-a sulfină mirosea. dacă a găsit-o cineva să mi-o trimită prin curier rapid. ușile de la casă le las adeseori larg deschise să intre diminețile de vară cu flori, albine și miros de iarbă grasă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dorina_stoica/canal [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
ne aducea câte o veste știută și cei fără vreo treabă se adunau la vorbă-n vânt. - Știți c-a murit gherlanu ? - S-a dus bietul, cu zile ... - Vorbește lumea că tu ai luat haina de pe mort ... - Așa-i, că zgribuleam de frig și mortul nu știa ce-i geru ... - Dar nu prea se făcea s-o iei fără să ceri voie ... - I-am cerut-o-n gând și-a zis s-o iau ! - Dar rudele ce-au zis ? - Am zis
CIUBUCICĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ciubucica_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/357177_a_358506]
-
Fiica visului erotic, Și-a metaforei copilă... Îmbrăcată toată-n stele Rătăcea pe străzi, febrilă... Căuta, ca o nălucă Îndemnată de iubire... Unde să se odihnească... Pe cine oare să inspire? Am zărit-o din greșală Sub pala unui felinar... Zgribulită de un vânt, Cu sufletul hoinar... O comoară avea in poală Versuri, rime și povești Curcubee și steluțe... Și minunile cerești... Feți Frumoși și zmei și îngeri.... Cosânzene și fecioare, Și poveștile eterne În care dragostea nu moare... Am deschis
GÂNDURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/ada_segal_1438846386.html [Corola-blog/BlogPost/366130_a_367459]
-
punțile nucilor au căzut Cu hlamidele lor muiate în lumină Și nu s-au pierdut, Au rămas inimi pe vechea tulpină. Păsările odihnindu-și zborul înalță un tril Pe crengile nucilor la concert au venit și cucii E sfârșitul nopților zgribulite de april... ...Era noaptea Sfântului Gheorghe și înfloriseră nucii. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Au înflorit nucii de Sfântu Gheorghe / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 301, Anul I, 28 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
AU ÎNFLORIT NUCII DE SFÂNTU GHEORGHE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Au_inflorit_nucii_de_sfantu_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/356455_a_357784]
-
atunci când tăcerea este profundă, seara târziu și noaptea, aude de pe terasa casei sale cum se distrează tineretul în Băile Felix și 1 Mai. In dimineața aceea............., cerul era senin. Pe marginea drumului, copacii cu vârfurile legănate de vântul răcoros, se zgribuleau, încercând să-și ascundă goliciunea. Vântul puternic care sufla la început de aprilie făcea ca și fumul care ieșea pe hornurile caselor să tremure. De frig bătrînul Ion era îmbrăcat cu o haină de fâș îmblănită, purta pe cap o
IN AJUN DE SĂRBĂTORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori_ionel_cadar_1333541326.html [Corola-blog/BlogPost/358868_a_360197]