1,020,164 matches
-
și cea audio-vizuală. ŤDe cînd am ieșit din pușcărie am fost tot timpul un om fericitť, spusese el odată, fără să omită să-și rotunjească afirmația cu o alta și mai spectaculoasă: ŤDar nici în pușcărie nu pot spune că zilele au fost foarte întunecate. Cînd am încasat prima bătaie zdravănă, am înțeles că nu trăiesc de pomană.ť" (p. 16) Alexandru Pascal, nepotul lui Teofil, este un fost dizident, arestat la începutul anilor '80 pentru că a introdus în cutiile poștale
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
lui Salazar, care în destule privințe (cenzură, arestări și deportări politice, torturi și asasinate) nu era cu mult mai prejos de cea ,de stânga" din țările comuniste (cu, totuși, unele notabile diferențe, ușor sesizabile chiar din textul care urmează). Câteva zile mai târziu am primit din Brazilia, din partea lui M.R., un bilet însoțit de o decupură din ,Curierul Poporului" din Porto Alegre, conținând o scurtă știre difuzată de United Press International și care informa că ,romancierul brazilian" se afla la Lisabona
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
pe un hipodrom, dar spectatorii sunt cai. Având în vedere ultima probă, sicrie și nu câștigători ocupă podiumul de premiere. Alt exemplu (mi-e greu să mă abțin) îl constituie bandele de bunicuțe infractoare și motocicliste care terorizează un oraș. "Ziua de pensie e un chin. Cum pun mâna pe bani, îi sparg nebunește pe lapte, cornuri, ceai, mâncare de pisică", se plânge un polițist timorat. Hell's grannies se mai ocupă și cu grafitti și preferă inscripțiile Make tea, not
Mai comic decât Python nu se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11261_a_12586]
-
de-a fi, oriunde mergi, văzut, chiar dacă nimeni nu poate face acea imagine să stea. Au, oglinzile lui Petru Creția, întunecate, incandescente, limpezi, zaharisite, ceva de stele căzătoare. De stele care cad în apă. ,Și să rămînă din noi, în zilele și în nopțile timpului, o urmă cît de ape albe în ape, cît de goale oglinzi în oglinzi." Adică nimic. Dar un nimic fistichiu, pe care să-l poți, oricînd, privi fără vane dezamăgiri. Nimicul aparenței, care nu se prescrie
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
în scrisoare: ,L-am văzut și auzit la televizor că n-a fost premiant... Păi, ziceți cu răutate, dacă sărea gardul..." Ei, Doamne, că dur mai sunteți! Iosub Chicibicu, pensionar, Craiova. Nu, nu ați avut halucinații: s-a transmis în ziua de 3 octombrie la televiziune un reportaj despre căminul de lux pentru bătrâni de la Brașov care a costat în jur de 150 de miliarde de lei. Încă mai trebuie niște miliarde, însă va fi gata în curând. Dar, dacă în urma
Pontul Euxin - mâna lungă a lacului Aral... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11266_a_12591]
-
care, fie că au crezut în el, fie că nu, au colaborat cu regimul, ducînd adesea existențe paralele. Ei preferă să uite acest lucru și acele vremuri. În sfîrșit, merită subliniată participarea sufletească a autoarei la problematica și suferințele de zi cu zi ale Israelului și cetățenilor săi, analizate lucid și afectiv în același timp; de asemenea, paginile dedicate alialei române și activităților sale literar-artistice, inclusiv aceea a unor publicații de prestigiu precum ,Minimum".
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
că au crezut în el, fie că nu, au colaborat cu regimul, ducînd adesea existențe paralele. Ei preferă să uite acest lucru și acele vremuri. În sfîrșit, merită subliniată participarea sufletească a autoarei la problematica și suferințele de zi cu zi ale Israelului și cetățenilor săi, analizate lucid și afectiv în același timp; de asemenea, paginile dedicate alialei române și activităților sale literar-artistice, inclusiv aceea a unor publicații de prestigiu precum ,Minimum".
Inadaptarea emigrantului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11251_a_12576]
-
vulgar". ,Scriu exclusiv pentru mine și în mine", , Cînd scriu îmi anulez orice dependență exterioară". Numai în scris îmi aparțin total". Se pare că toți poeții au un fel de dispreț față de ceea ce numim ,în aer liber" sau ,la lumina zilei". Cred că nici oamenii nu le plac prea mult pentru că fiecare om e un potențial cititor și ei nu vor să recunoască nici în ruptul capului că de fapt scriu pentru un cititor, că nici nu pot exista fără el
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
obișnuia pe vremuri în celulele care funcționează ilegal: Citește și dă mai departe", de parcă un text ar putea fi citi la fel de toată lumea, dacă toți vorbim englezește. Dar, vai, nu-i așa domnilor, confraților, am făcut o experiență tristă. într-o zi mi s-a făcut dor de bărbatul meu care a murit acum 10 ani. Era poet. Și am întins mîna și am luat din raft cartea lui crezînd că o să-l găsesc acolo întreg cu gîndurile, cu amintirile, cu emoțiile
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
care nu are, pînă la urmă, nevoie decît de revelații aparente, plăcute sau în cel mai bun caz, moarte (lectura ca vizită la cimitir) aceasta fiindu-i de fapt, cum spunea Pascal, partea de înțelepciune. (Cuvînt rostit în cadrul Festivalului Internațional ,Zile și Nopți de Literatură", Neptun, sept. 2005).
Dacă inspiri numai ce expiri, mori by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11268_a_12593]
-
proiect romanesc, Cei o sută. Acesta se dorește a fi o istorie inedită a umanității, din perspectiva succesiunii a o sută de generații aparținînd aceleiași ramuri genealogice. Aceasta urmează să acopere intervalul de timp din Antichitate (căderea Babilonului), pînă în zilele noastre. Este inutil să vorbesc despre miza uriașă a unui asemenea pariu literar. O astfel de carte presupune o familiarizare deplină cu istoria civilizației, cu modul de viață al oamenilor dintr-o anumită perioadă cu nivelul tehnologic, cu formele organizării
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
trecerea timpului și prevestește întîmplările viitoare, Nivalis (1001-1054), înțeleptul care sub masca umilinței dezvoltă o adevărată artă a supraviețuirii în vremuri tulburi, Memorialistul (1026-1089), anonim cum îi stă bine unui om cu asemenea preocupări, Caesar (1054-1098), un fel de Zorro, ziua înger, noaptea demon, aventurier și corsar; Schwartz von Schwartz (1088-1160), genealogul, omul care pune bazele științei pe care se întemeiază tot sistemului de putere în Evul Mediu; Richard le Noir (1118-1149), cavalerul, personajul curajos, veșnic îndrăgostit, oricînd dispus să sară
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
o fac, cred c-ar putea să mă întrebe multe lucruri despre text, despre ideile mele. Aștept din partea lor emailuri, chiar telefoane. LVR: Un ultim cuvânt, de astă dată despre această întâlnire cu scriitori din diferite țări aici la Festivalul Zile și nopți de literatură din Neptun. MP: Pentru mine, ca scriitor, această întâlnire e extraordinară, o experiență fericită. E grozav să comunici cu oameni care trăiesc ca și tine: citesc și scriu! Doar mâncarea de la hotel nu-mi place, în
Cu Martin Page by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11263_a_12588]
-
2002) o conturau într-un mod expresiv. Periferia geografică și socială era dublată de o subterană morală, din care o închipuire infernală avansa în prim-plan, smulgând hălci și devorându-le cu o înfrigurată ferocitate: ,după ce ucid nu mănânc câteva zile sau mănânc/ cu ochii. o mare scârbă îmi încrețește pielea/ și atunci m-aș jupui de viu. caut un pumn de pământ/ mâinile merg în jos nu ating zgura sunt zile și nopți/ când mănânc lumea care este o plantă
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
cu o înfrigurată ferocitate: ,după ce ucid nu mănânc câteva zile sau mănânc/ cu ochii. o mare scârbă îmi încrețește pielea/ și atunci m-aș jupui de viu. caut un pumn de pământ/ mâinile merg în jos nu ating zgura sunt zile și nopți/ când mănânc lumea care este o plantă amară și atunci/ unde e carnea? unde este pielea cu care mă învelesc/ când soarele e bolnav?/ mi-e frig degetele s-au acoperit cu blăniță - în fața pragului/ îmi smulg coronița
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
ecranizare). Kiki și Alex nu prea merg la facultate, hoinăresc ore în șir pe străduțele vechi și pustii ale Lipscanilor, se înfundă în vreo bodegă retrasă unde bea și fumează, iau trenul cu destinații întîmplătoare sau, pur și simplu, petrec zile întregi în ,vizuina caldă a patului" dormind și lenevind sau, dimpotrivă, sporovăind nimicuri, privind la trecători, răsfoind cărți, bînd și fumînd mult, mîncînd puțin pentru că banii nu prea ajung. Amîndouă sînt la vîrsta cînd începe ,dezrădăcinarea", înstrăinarea de familie, cînd
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
lector cu bursă Fulbright la Haceteppe University din Ankara și la Universitatea din Istanbul. Este codirector al programului de schimburi culturale ruso-american, obținând diverse premii și distincții acordate de Columbia University. A participat la Ediția a IV-a a Festivalului Zile și nopți de literatură de la Neptun. Bibliografia lui Edward Foster include: Volume de poezie: The Space Between her Bed and Clock (Spațiul dintre patul ei și ceas), The Understanding (Înțelegerea), All Acts are Simply Acts (Toate actele sunt simple acte
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
Aesthetes in America, Poetry and Poetics in a New Millennium. Luminița Voina-Răuț - Domnule Edward Foster, sunteți editor, poet, eseist, critic și profesor universitar în America, dar ați trăit mult timp și în Europa. Sunteți pentru prima oară invitat al Festivalului Zile și nopți de literatură de la Neptun? Edward Foster - Sunt pentru prima oară în România, dar de mulți ani am o relație specială cu Ambasada Română de la New York, iar pe Carmen Firan o cunosc foarte bine. LVR - Am înțeles că editura
Cu Edward Foster by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/11264_a_12589]
-
este o relaxare în sensul curent al termenului.Este un fel de a mă juca pentru că știu că este un lucru singular, îl fac doar o dată, îmi ,fac damblaua" cum se zice... Dar cînd lucrez la text-colaj, îmi trebuie două-trei zile la fel ca și atunci cînd scriu cu mîna sau la laptop. Deci mă obsedează trei zile cel puțin pînă toate ,se asortează" cum trebuie, pînă , sună", pînă am ,ritmul", pînă am rimele acelea care ,sunt și nu sunt" și
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
că este un lucru singular, îl fac doar o dată, îmi ,fac damblaua" cum se zice... Dar cînd lucrez la text-colaj, îmi trebuie două-trei zile la fel ca și atunci cînd scriu cu mîna sau la laptop. Deci mă obsedează trei zile cel puțin pînă toate ,se asortează" cum trebuie, pînă , sună", pînă am ,ritmul", pînă am rimele acelea care ,sunt și nu sunt" și nu vreau să fie convenționale dar totuși trebuie să rimeze. De multe ori sunt mici povești, trebuie
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
e o chestie de instinct, de moment: fac ,poza" (și pe ea o decupez); de obicei o fac după ce am textul și atunci se potrivește ceva, sunt niște întîmplări, mă uit ce aș putea să iau, încerc să combin, am zile că nu reușesc nici un fel de poză, în alte zile fac numai poze. Și nu știu nici ,de ce" se potrivește.Cîteodată imaginea se dublează, este ca un fel de oglindire a textului, alteori nu are nici o legătură...dar mă gîndesc
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
pe ea o decupez); de obicei o fac după ce am textul și atunci se potrivește ceva, sunt niște întîmplări, mă uit ce aș putea să iau, încerc să combin, am zile că nu reușesc nici un fel de poză, în alte zile fac numai poze. Și nu știu nici ,de ce" se potrivește.Cîteodată imaginea se dublează, este ca un fel de oglindire a textului, alteori nu are nici o legătură...dar mă gîndesc: cred că acum este bine și rămîne așa. După un
Cu Herta Müller despre colaje by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11289_a_12614]
-
ci pentru că-și exprimase cu multă vreme înainte dorința de a-și reduce prezența publică la momentul decernării premiului. Dacă țineau atât de mult să interacționeze cu Mario Vargas Llosa, aceiași scriitori ar fi avut prilejul s-o facă, în zilele următoare, în două momente destinate tocmai acestui scop: la Romexpo, în cadrul ,Conferințelor Microsoft", și la Institutul Cultural Român, la conferința de presă. E drept că nici una, nici cealaltă n-au prea semănat cu niște șuete. Ca moderator al ambelor întâlniri
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
este destul de bine reprezentat. De la indicațiile generale de tipul celor din manuale și ghiduri - ,Romanian (informal): Salut, ce faci? - Bine, și tu?" (home.unilang.org); preluate de străini - ,Ce faci? Bine?", întreabă Simone, care este încîntat de frumusețea româncelor" (evenimentul zilei.ro) - pînă la bancuri - ,Servus, Ioane, ce faci? - Bine, mi-am luat sconcs..." (funonline.ro) - și la schimburile reale de saluturi: ,Ce faci?", ,Bine. Aștept vacanța!" (jurnal.md). Formula, cum se vede și în exemplele deja citate, presupune un răspuns
Ce (mai) faci? by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11302_a_12627]
-
e scris de Ronald Harwood, un scenarist al cărui input a fost esențial pentru Pianistul! La ce să te mai aștepți de la întâlnirea dintre un best-seller scris de Brian Moore și dintre un scenarist de success, plus o distribuție de zile mari...
Istoria se repetă... by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11306_a_12631]