616 matches
-
231, din care extrag un fragment, unde este descrisă, prin comparație, ascensiunea celor care aveau, așa-zisa, origine sănătoasă, racolați din rândurile proletariatului: Recrutat din producție, Eugen Florescu a devenit, grație „originii sănătoase”, student al Facultății de Filosofie, Secția de ziaristică, în perioada celor mai cumplite persecuții antiintelectuale (între colegii arestați, Florin Constantin Pavlovici, Mihai Stere Derdena). I se spunea „tractoristul”, se bătea cu pumnul în piept, când venea vorba de originea sa muncitorească. După absolvire, a aterizat direct în presa
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
populare, dans modern, gimnastică ritmică, orientare, karate, karting, judo, balet, instrumente cu corzi, creație literară, desen, artă decorativă, cultură și civilizație română, engleză, franceză, germană, spaniolă, instrumente de suflat, design vestimentar, muzică vocal-instrumentală, creație plastică, grafică, orchestră - muzică populară, pian, ziaristică, orgă electronică, creație confecții, acvaristică, electrotehnică, electronică, navomodele, aeromodele, atelierul fanteziei, informatică, educație pentru sănătate, calculatoare, matematică aplicată, chimie aplicată, fizică aplicată, aranjamente florale, ecologie, foto-cineclub, tehnoredactare computerizată, origami. L. R. Operele europene l Difuzate în țara noastră În conformitate cu Decizia
Agenda2003-40-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281534_a_282863]
-
protejat... Da, l-am căutat să-i cer un interviu, să mă primească. Nu m-a primit niciodată. Îi era teamă? Nu știu. De fapt eu mergeam pe-acolo, la Băneasa, să fac prezență. Ca ziarist? Nu. Mă lăsasem de ziaristică. Când am venit din China, am făcut un reportaj sau două, apoi, la sfârșitul lui decembrie le-am spus, într-o ședință de partid, că pe 1 ianuarie plec în concediu și pe urmă nu mă mai întorc. Au rămas
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
sunt incluse o cafea și o țuică din partea casei). ( C. B.) l Cercul de presă al Casei Studenților din Timișoara își va relua activitatea luni, 13 octombrie, de la ora 19, în sala 7, cu o ofertă complementară programei facultăților de ziaristică, sub îndrumarea lect. univ. Gheorghe Crișan și cu sprijinul Asociației Presei Timișorene. ( S. P.) l Luni, 13 octombrie, la ora 22, la Disco Laser din Arad începe un program de dance music (intrarea e liberă). ( N. I.) l Cercul de antropologie
Agenda2003-41-03-14-15 () [Corola-journal/Journalistic/281568_a_282897]
-
stabilirea agresorului și pentru aflarea motivului acestei agresiuni. Suntem alături de Ino Ardelean și îl asigurăm de înalta noastră considerație, îi dorim însănătoșire grabnică și suntem convinși că incidentul din seara de 3 decembrie nu îi va schimba caracterul și incisivitatea ziaristică. Partidul Democrat Timiș *** Asociația Presei Timișorene (APT) își exprimă indignarea față de agresarea fizică a colegului Ino Ardelean, jurnalist la cotidianul „Evenimentul zilei“, Ediția de Vest. Faptul că, din primele constatări, atacul asupra sa nu a avut ca scop jaful ne
Agenda2003-49-03-lege () [Corola-journal/Journalistic/281803_a_283132]
-
mai poate întîmpla nimic deosebit. Nici n-o să murim, nici n-o să trăim. Mofluzul Francis Fukuyama poate veni oricînd în țară eclipsei, ca să-și vadă teoria confirmată experimental." Și așa mai departe. * Din nefericire, aceeași tendința de a face și ziaristica și literatura macină și editorialele altor ziariști. În Evenimentul zilei, Cornel Nistorescu lasă și el, adesea, instrumentele analistului pentru a face din editorialele sale un fel de tablete, foarte bine scrise, despre o problemă în discuție la zi. * În ziarele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
fiind înlocuit cu un semnatar fad, cu nume predestinat: I. Golea!... În dreptul anilor '49-'50 citim, din nou, o constatare care se potrivește, perfect, și zilei de azi: "Absența oricărei publicații de profil (...) reduce cu atît mai drastic critica la ziaristica de serviciu"... În anii '50, cînd lupta de clasă "se ascute din ce în ce", rubrica de cinema de la "Contemporanul", a lui Eugen Schileru, va fi uzurpată de un semnatar vigilent și corespunzător, numit Emil Suter (și care, aflăm din
Istoria șanselor pierdute by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17339_a_18664]
-
este un centru de interes care să suscite o dezbatere publică, așa cum se întîmplă pe vremea lui Roland Barthes și a celorlalți... - Credeți că se orientează mai degrabă spre publicitate, spre articole de prezentare pe jumătate publicitare... - Există, desigur, critică ziaristica, dar care în Franța nu este de un nivel foarte bun, fiind foarte legată de promoțiunea mutuala... - În România, acest fenomen e deja vizibil, și aș spune că din păcate, deoarece la noi a existat o tradiție foarte importantă a
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
de la cronicile scrise pe marginea filmului cu care ai debutat, fiindcă la noi neexistînd nici o revistă de cinema - vorba ceea compromisă: în timp ce la bulgari, la albanezi etc... - critica de specialitate riscă să se confunde pe ici pe colo cu nobila ziaristică. Dacă nu mă înșel, în cutare cotidian de maxim tiraj, ea s-a redus la corespondențele reportericești de la Cannes, unde filmul Marfa și banii a rulat cu succes. Ești - culmea, ca autor! - singurul publicist care și-a asumat misia de
Manifest împotriva operei inventate din nimic by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15990_a_17315]
-
ziariști fără pregătire teoretică (mă refer la toți, căci, să ne înțelegem, cu rare excepții, nici foștii semnatari ai reportajelor de șantier din Scînteia nu aveau tangențe cu ceea ce este azi presa românească, cu atît mai puțin cu ceea ce este ziaristica occidentală) au învățat din mers, au mai citit o lucrare de specialitate, au mai tras cu ochiul prin publicațiile străine și au devenit jurnaliști adevărați. În al doilea rînd, mulți dintre cei tineri s-au apucat - cu mari eforturi financiare
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
vreau să minimalizez eforturile nici unei categorii profesionale, știu foarte bine cu ce situații penibile se confruntă medicii, profesorii sau - cu unele excepții - chiar polițiștii. Dar, pe ansamblu, randamentul presei este superior celui din oricare altă profesie. Fața nevăzută a presei Ziaristica este una dintre meseriile cele mai aprig supuse sistemului ,,la vedere". Un manager are cîteva zeci de parteneri de afaceri, un actor are cîteva sute de spectatori, un medic are, uneori, cîteva mii de pacienți, dar un editorialist are zeci
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
rău, firește). Cum ajungi ziarist? În România postdecembristă, 90% dintre ziariști au ajuns să practice această meserie datorită relațiilor personale. Această afirmație, aparent dură, nu minimalizează cu nimic meritul talentelor (acolo unde acestea există). Dar trăim în România și, în ziaristică la fel ca în oricare alt domeniu, valoarea singură nu este suficientă. Absolvirea unei facultăți de profil este un atu, calitățile profesionale sunt foarte importante, dar relația este suverană, fără ea nu ajungi nicăieri. Relația nu înseamnă neapărat rudenie sau
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
30), articolele publicate în Timpul trasează o zonă largă a dreptei tradiționale, de la clasicul Burke la reacționarul Joseph de Maistre, trecînd eventual, cum o demonstra Carp, prin Disraeli, dar evitînd conservatorismul de tip american, neorganicist și mult prea apropiat de liberalism. Ziaristica lui Eminescu îi dă lui Stanomir ocazia să facă o istorie a conservatorismului românesc - în primul rînd ca ideologie, supraviețuind pînă la cel de-al doilea război mondial. Reacțiune și conservatorism are însă multe de pierdut, în ciuda interesantei analize a
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
brusc și lumea circulă prin beznă, instinctele trezindu-se. Numitul Caravia care observa: pe întuneric totdeauna devenim puțin infractori... * Somnul este singura afacere privată. Hitler. Citat scos din L'Express, 12-18 noiembrie 1973. Pentru un dictator, așa trebuie să fie. Ziaristica tembela. Exemple de stil neghiob în presă, ocolirea faptului nud, real, totul stropit cu un fel de sos ironic. Semi-doctia... Ironizarea accidentelor... gen "așa că i-a pierit pofta să mai depășească, - veșnică pomenire!" Bran, 13 Oct. 1975, din Scînteia, Faptul
Fise de roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16453_a_17778]
-
Desigur, nu amintim aici decât cele mai importante reviste literare, fără a menționa revistele de avangardă, revistele democratice și progresiste din perioada interbelică, presa literară de după cel de-Al Doilea Război Mondial. O concluzie, totuși, se impune: legătura permanentă a ziaristicii cu literatura, faptul că toți marii noștri scriitori, începând cu M. Eminescu, I. L. Caragiale, Ioan Slavici, au fost și mari gazetari. În toate perioadele de dezvoltare a culturii și literaturii române, se poate constata participarea directă a scriitorilor la viața
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
perioadele de dezvoltare a culturii și literaturii române, se poate constata participarea directă a scriitorilor la viața presei, ceea ce a marcat schimbări profunde care s-au produs în definirea specificității fenomenului literar al epocii, ca și în definirea conceptului de ziaristică, a trăsăturilor generale ale genurilor și speciilor ei, a stilului publicistic. Totodată, putem observa influența imensă a ziaristicii în fixarea direcțiilor mari ale dezvoltării literaturii. În presă s-au dus mari bătălii de clarificare ideologică și stilistică, de selecție a
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
ceea ce a marcat schimbări profunde care s-au produs în definirea specificității fenomenului literar al epocii, ca și în definirea conceptului de ziaristică, a trăsăturilor generale ale genurilor și speciilor ei, a stilului publicistic. Totodată, putem observa influența imensă a ziaristicii în fixarea direcțiilor mari ale dezvoltării literaturii. În presă s-au dus mari bătălii de clarificare ideologică și stilistică, de selecție a celor mai valoroase opere, de formare a unui statut al criticii literare. În faza ei eroică, de pionierat
Raportul dintre jurnalistică şi literatură [Corola-blog/BlogPost/92600_a_93892]
-
Victoria, s-au născut în aceeași localitate. Străbunicul din partea mamei, pe nume Munteanu, s-a stabilit în Lunca Ialomiței, unde venea în transhumanță, fiind oier din zona Făgărașului. A absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității de Drept și Facultatea de Ziaristică; a avut o bursă la Fundația cotidianului „The Guardian” din Londra; este absolvent al cursului postuniversitar de științe juridice și al Colegiului Național de Apărare. Doctor în ordine publică și siguranță națională cu teza “Ordinea constituțională și siguranța națională în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92615_a_93907]
-
este maestrul din umbră al sacrificării Poetului; Eminescu nu a suferit de nici o maladie gravă, fiind ucis la ordin, din interese de stat superioare; Eminescu a fost atacat de un dement, în stabilimentul dr. Soutzu; Eminescu a fost scos din ziaristică fiind incomod sau, pe de altă parte, Eminescu a suferit sigur de lues și a decedat din acest motiv; toată familia lui a sucombat din cauza unor maladii rușinoase, etc etc). Aceste procedee sunt total greșite. În conformitate cu regulile de bază ale
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
interpret de romanțe. A urmat cursurile primare în satul natal, în perioada 1959-1967. S-a înscris la Școala Normală din Cluj și a absolvit cursurile prestigioasei școli de învățători în anul 1972. Studiile superioare le-a urmat la Facultatea de Ziaristică din București, pe care le-a absolvit în anul 1985. După absolvirea liceului a fost învățătoare în satul natal, iar din 1985 a lucrat ca redactor la ziarele Năzuința, Graiul Sălajului, Sălajul Orizont. 8 Treznea, localitate martir a neamului românesc
O CARTE DE SUFLET PENTRU MARTIRII DIN TREZNEA [Corola-blog/BlogPost/93613_a_94905]
-
a nedreptățirilor, ne este dragă profesia, considerând-o într-adevăr neasemuită podoabă, ornată cu noblețea aurului. De dragul ei nici un sacrificiu nu e prea mare, zorii de după nopțile albe găsindu-ne în fagurele satisfacției sufletești neîncadrate în beneficii materiale. Pentru noi, ziaristica este stihia oamenilor curajoși, iubitori de libertate, care nu pot trăi cu gura închisă, primind datul vieții, ca o nesfârșită călătorie spre țărmurile binelui. Asumându-ne benevol, impuși doar de propria vocație și conștiință, această profesie încununată cu pasiunea, suntem
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
vindecă o durere sufletească, seamănă speranță sau, pur și simplu, bucură o inimă de român. Atât recunoștința, cât și obiecțiile cititorilor noștri (drepte sau neîntemeiate) - toate sunt binevenite, căci aceasta ni-i soarta, dacă ne-am ales drumul spinos al ziaristicii aservite intereselor neamului. Și deoarece nu putem fi rupți de societatea și realitatea în care ni-i dat să ne împlinim destinul în profesie, ziua de 6 iunie o considerăm a noastră, sărbătorind-o, de obicei, cu modestia nativă a
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
cultură etc.) a asistat de această dată la un Regal literar-gazetăresc, în care momentele de literatură s-au împletit, iar uneori s-au suprapus cu cele ziaristice. Ziua de 28 iunie trebuie scrisă cu litere negre în calendarul literaturii și ziaristicii românești. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a făcut un prim și mare pas pe această cale, instituind premiul „Eminescu, ziaristul”. Doru Dinu Glăvan, președintele Uniunii, a avut buna inspirație de a acorda primele premii Eminescu, împreună cu prezentarea cărții O zi
SUB SEMNUL LUI EMINESCU, ZIARISTUL [Corola-blog/BlogPost/93669_a_94961]
-
scriitor, traducător, Ithaca, New York Epigonismul ca metodă de creație Theodor Damian, Scriitor, profesor, Președinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Știință din România și al Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York Sentimentul religos la Eminescu: Persoană și ziaristica Alină Feld, Profesor de teologie la General Theological Seminary, New York Epigonism sau ontologie reactiva: Eminescu și Nietzsche Doru Tsaganea, P rofesor de Matematică la Metropolitan College of New York Fascinația infinitului în Luceafărul și La steaua Valentina Ciaprazi, Profesor de limbă
Al XXIII-lea Simpozion anual “Mihai Eminescu” (166 de ani de la nasterea poetului) [Corola-blog/BlogPost/93750_a_95042]
-
să începem reconstrucția țării. Și nu în ultimul rând, articolele pe care le vom scrie pe parcursul derulării acestui concurs, pe care le vom aduna într-o carte, ne dorim să fie un Curs de presă, pentru studenții de la Facultățile de ziaristică. Curs care îi va ajuta și pe jurnaliștii care lucrează în presă, nu să scrie frumos, ci să vadă și să înțeleagă mai limpede lucrurile, să devină în sfârșit oameni liberi, conștiințe puse în slujba țării lor ! Fie ca Domnul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93771_a_95063]