1,073 matches
-
suferințele celorlalți frați. Și mulți din ei au ajuns să închidă ochii după ce dăduseră îngrijire bolnavilor și după cei îi scăpaseră din boală, sfârșindu-se astfel prin aceea că au atras asupra lor moartea altora și împlinind de-a binelea zicala binecunoscută în popor, când se spune despre cineva că moare «ca un gunoi și ca o măturătură fraților» (I Cor. 4, 13)”35. În felul acesta au ieșit din viață cei mai buni dintre ei, fie că erau unii preoți
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
stridențe despre apropieri și "răciri" pe care n-ar fi pariat nimeni sau despre cum, cu anii, o tatonare de la distanță ajunge o mereu înnoită, caldă prietenie. Amănunte de istorie literară trăită... Gîndești ca mine, sînt om cu tine?! E zicala de lume nouă (și subțire...) pe care-o întorc pe toate părțile "invitații" Dilemei vechi (ai Simonei Sora) din numărul 69, la tema Ideologia strică omenia? Răspund, în fel și chip, Paul Cernat, Sanda Cordoș, Andrei Cornea, Caius Dobrescu, Alina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11711_a_13036]
-
care l-a propulsat pe puritan în cariera militară, în arta strategiei pentru care e acum cunoscut. Până atunci, Fairfax era generalul adorat de soldați. Oricum, filmul beneficiază de o exactitate istorică cum nu prea vezi la Hollywood. Iar acea zicală care spune că, dacă tot e să minți, măcar minte cât mai aproape de realitate, se aplică și în producția de filme. Exactitatea istorică nu e atât de importantă în sine - doar nu e vorba de un documentar - cât pentru că ajută
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
materialismul-dialectic face din criminalistică o disciplină științific riguroasă. Oare ce jurist român a putut emite o asemenea maximă? Nu știți? Vă spunem noi: doamna de astăzi și tovarășa de ieri Rodica Stănoiu. Nu știm dacă pentru asemenea lucruri, rahatul din zicală n-ar trebui preparat după o rețetă specială. * Nu e prima oară cînd uzurpatorul Aristarc dovedește tupeu. În JURNALUL LITERAR (nr.1-6, 2004), titlu uzurpat și el, ca și, în bună măsură formatul (a pune pe copertă pe G. Călinescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
În sintagme memorabile, ori În formulări aforistice. Acestea au darul de a proveni dintro experiență bogată de viață, uneori de secole, sau dintr-o cultură universală asimilată creator, În timp. Deloc În paranteză, la spiritualitatea milenară a românilor, proverbul și zicala au ținut loc de Îndreptar moral, psihologic și filosofic. Ca indicatori nominali, la origine, verbe, cele două cuvinte Își definesc substanța și datorită Întrebuințării lor tot mai accentuate și flexibile. Ele Încorporează o stare, o acțiune, un proces care - sedimentate
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
și “dușmanii” sunt din lumea reală, cea care are încă, îmi place mie să sper, nenumărate nuanțe. Și totuși, de 20 de ani, în România văd cum oamenii se radicalizează, se împart în tabere și judeca în termenii simpliști ai zicalei de mai înainte. Nu mă număr printre admiratorii Președintelui. Și, de fapt, mă interesează foarte putin împotriva cui sau pentru ce au protestat vineri cei peste 6000 de polițiști. Dar am fost siderat să aflu că: Ce avem aici? O
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
metamorfoză: mai ieri îi jurau credință lui Voronin, dragoste până la moarte fraților lor ruși, iar peste noapte s-au transformat în cei mai proeuropeni. Sfânta naivitate dacă nu este ceva mai serios la mijloc. Să fi uitat dl Ghimpu vechea zicală românească „Lupul părul și-l schimbă, iar năravul ba”. Mă umpleam de năduf privind la tandemul atât de armonios „Munteanu-Sârbu” împotriva pldm-istului Iu. Țap. Grangurul comunist S. Sârbu sărit (mai corect delegat de Voronin, că și acesta se vorbește că
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
dăm dovadă de înțelepciune la nivel statal. Să ne lumineze domnul să nu votăm nici într-un caz necuratul (pe socialiștii comuniști Dodon și Lupu, care sunt urmași ai lui Ilici în pofida recolorării în alte culori). Să nu uităm minunata zicală populară: „Lupul părul își schimbă, dar năravul ba”. ----------------------------- Valeriu DULGHERU Chișinău, 20 septembrie 2016 Referință Bibliografică: Valeriu DULGHERU - PERICOLUL CARE NE PÂNDEȘTE / Valeriu Dulgheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2091, Anul VI, 21 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
Vă rog din suflet ca mai întâi să căpătați informația necesară pentru a face alegerea corectă în cunoștință de cauză. Nu vă aruncați să faceți o terapie indiferent care ar fi ea, fără ca mai înainte să nu vă informați. Știți zicala aceea: „Dumnezeu ne dă, în sân nu ne bagă”, depinde de noi ce alegem. Referință Bibliografică: Inforenergetica din suflet pentru suflete - Cum sa-ți vindeci trupul, emoțiile și relatiile / Neluța Stăicuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1899, Anul VI
CUM SA-ȚI VINDECI TRUPUL, EMOȚIILE ȘI RELATIILE de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380730_a_382059]
-
sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it doesn’ț, it never was.” Ultima parte a zicalei era cu totul nedreaptă în cazul meu, pentru că nu încetasem să țin foarte mult la ea. După o perioadă dureroasă pentru toți, ne-am adaptat la noua situație: că gest suprem de înțelegere, a rămas prietena bună cu Netty și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pene, avea o gravitate de ministru. Nevasta lui, urâtă foc, nu știu cum făcea, cum dregea, dar îi punea coarne. Cu totul altul era Iliescu-Brânceni. Vesel, rotofei, avea o chelie mereu parfumată cu vervena lui Roget-Gallet. Știa să umble cu bani. Repeta zicala unui bancher evreu: "România e foarte bună ca să câștigi un ban, dar nu ca să-l păstrezi."
File de istorie (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10599_a_11924]
-
sentimente care m-au făcut să o amărăsc pe Jenny care mi-a răspuns: ”If you love something, set it free. If it comes back to you, it’s yours. If it doesn’ț, it never was.” Ultima parte a zicalei era cu totul nedreaptă în cazul meu, pentru că nu încetasem să țin foarte mult la ea. După o perioadă dureroasă pentru toți, ne-am adaptat la noua situație: că gest suprem de înțelegere, a rămas prietena bună cu Netty și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
astfel de împrejurări? Cum arată, în atari situații, iarba verde de acasă?” Îmi povestea un muncitor de la Uzina de utilaj petrolier din Ploiești, aflat odată în Argentina, în chiar pustiul Patagoniei: „Patagonia există, domnule - îmi preciza el - nu doar în zicale; am fost acolo. În mai multe locuri de pe glob am fost, cu instalațiile noastre de foraj, dar ca acolo, în Patagonia, nicăieri n-am simțit mai dulce și mai chinuitor chemarea ierbii verzi de acasă. Bătea un vânt cu peste
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Comună a Oțelului și Cărbunelui, deci, o pragmatică a politicilor economice integrate. și nu o „integrare politică”, adică o aliniere servilă ca la Internaționalele comuniste, pentru a asigura dominația uneia dintre doctrine în defavoarea altora. Poate că unii buni creștini, conform zicalei cu „de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere”, îi vor scuza infantilismul amestecării termenilor și incultura politică. Eu, însă suspectez că această supralicitare, această plusare cu promisiuni de integrare la care cultura democratică pluralistă nu se poate gândi, vine din
DORUL DE FĂNUŞ sau DESPRE MICIMEA ÎNALTEI PORŢI. In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_382]
-
lupte crunte și trădări dureroase, iar prințul Eugeniu de Savoya intră în 18 octombrie 1716 pe poarta Fosforos/Luceafărul, alungând pe veci Semiluna și pașalâcul. Orașul dinspre Răsărit „Vreme de mai bine de două sute de ani a circulat prin Timișoara zicala: toate cele bune vin din Fabric - apa de băut, pâinea, berea și caii frumoși. Mai apoi se spunea la fel despre tramvai, despre curentul electric și, câteodată, despre femei. Până în 1744, când numele Fabrique a fost oficializat, pe malurile râului
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
Moșii își făceau din vreme urnele și vasele, dovadă că multe aveau aceleași ornamente și fuseseră arse în același cuptor. În Fratelia am descoperit chiar un mormânt dublu, soț-soție: aveau strachină și cană fiecare, dar o singură solniță, semn că zicala privind câtă sare mâncăm împreună e milenară...“ La marginea mai multor necropole de incinerație s-au descoperit platforme de lut pe care se ridica rugul funerar. Combustibilul necesar incinerării defunctului a fost, probabil, lemnul de esență moale sau chiar stuful
Agenda2003-46-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281703_a_283032]
-
de vioară, susținut de Daniel Podlovski. La pian, Liana Podlovski. În program, lucrări de Bach, Beethoven, Mozart, Wienawski. „Timișoara. Povestea orașelor sale“ l Album în trei ediții bilingve „Vreme de mai bine de două sute de ani a circulat prin Timișoara zicala: Toate cele bune vin din Fabric - apa de băut, pâinea, berea și caii frumoși. Mai apoi se spunea la fel despre tramvai, despre curentul electric și, câteodată, despre femei“: așa începe preafrumoasa poveste a Orașului de la răsărit - Fabric, istorisită cu
Agenda2004-43-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282988_a_284317]
-
o incursiune teoretică asupra personajului devenit... speță, fiindcă în afara existenței sale (reale, fictive, imaginare, intuite, revelate ș.c.l.), mișcat pe o canava (de viață, de spirit) nu se poate vorbi de proză. Fie și atunci când aceasta este... poetică. O zicală românească spune că moara nu macină niciodată în gol. Ei bine, scriitorul polonez (n. în 1938, într-un orășel din estul țării) apelează la forma clasică a devenirii personajului său, care a răsărit din propria-i persoană. Era să scriu
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
s-au voalat". Cu un an înainte doar, în 1990, individul îngîmfat se avusese bine cu simpaticul în plover, premierul de pe-atunci, dl. Petre Român, răsfățatul, feciorul trufaș al internaționalei a treia, ceea ce mi-a adus repede în gînd zicală: Ce naște din pisică, șoareci mănîncă. Văzîndu-l eu pe Cosma mergînd între ai lui prin capitala, l-am auzit zicîndu-le ălora, clar de tot: "...și să-l dăm jos pe jidan". Carevasăzică, se certaseră... Nu se mai avea bine cu
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
acest trist eveniment, cronică pregătită să-l bucure la apariție. Acum își propune să exprime întristarea. Ajuns la vîrsta senectuții, poetul Vlaicu Barna (născut în 1913 într-un sat din Apuseni) a socotit - înțelept - că a sosit vremea amintirilor. O zicală hazlie ne încredințează că își scriu memoriile de obicei cei ce nu mai au memorie. Zicală nu se verifică aici, memorialistul avînd, dimpotrivă, o memorie prodigioasa, reînviind, în paginile cărții recent publicate, o lume și o epocă literară. Sigur că
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Ajuns la vîrsta senectuții, poetul Vlaicu Barna (născut în 1913 într-un sat din Apuseni) a socotit - înțelept - că a sosit vremea amintirilor. O zicală hazlie ne încredințează că își scriu memoriile de obicei cei ce nu mai au memorie. Zicală nu se verifică aici, memorialistul avînd, dimpotrivă, o memorie prodigioasa, reînviind, în paginile cărții recent publicate, o lume și o epocă literară. Sigur că autorul e poet prin structura, debutînd, încă în 1936, cu placheta Coloane albe (dintre multele sale
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
valori, care există cât de cât. "Valori"- dar ce mai este "valoare"? Răsturnare a lor (un exemplu: an iarnă 1990, ultimele departamente care au primit miniștri au fost ănvătământul și Sănătatea - iar acum, Cultura "beneficiază" de tratamentul "anteriului lui Arvinte", zicală aproape uitată, despre care aș vrea să scriu o dată). Ierarhizare a "valorilor"? Valori economice, financiare, politice - apoi sociale, culturale, morale. Obscurantism instalat parcă iremediabil, probabil sí voit - chiar an cadrul fiecărei categorii. Valori economice, financiare? Mari fabrici, programate sí mărturisit
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
de la sine în aceste pagini.” Într-adevăr, cartea, poliedrică, e doldora de povești cuceritoare. Iată aici un singur exemplu - începutul istorisirii semnate de Antoaneta Ralian: „Omul face casa, sau casa îl face pe om? La care aș răspunde parafrazând o zicală din înțelepciunea populară: «Spunemi cum locuiești ca să-ți spun cine ești». Da, e limpede că între casă și om există o interdependență, o simbioză, ba, chiar, de la o vreme, asemenea împătimiților proprietari de câini care, se spune, ajung la un
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2480_a_3805]
-
divorț păgubos! Asta aud tot mai des tinerii care se pregătesc să-și unească destinele. Pe lângă verighete, invitații, rochie și pantofi, viitorii miri caută și cele mai avantajoase contracte prenupțiale. Totul ca să-și păzească averile. Paza bună trece primejdia rea! Zicala e tot mai actuală de când noul Cod Civil a reintrodus contractul prenupțial. În goana după rochia sau verigheta perfectă, viitorii miri caută să-și păzească bunurile personale, informează . Contractul prenupțial se încheie la notar și costă cel mult 600 de
Contractele prenupţiale te salvează de la un divorţ păgubos. Vezi aici detalii () [Corola-journal/Journalistic/24633_a_25958]
-
a părea, apărea, cădea, plăcea, a tăcea, a zăcea sunt de conj. a II a; a succeda, a preceda - sunt de conj. I; să aibă, nu să aibe;greșeli în flexiunea unor substantive. Autorul dedică un capitol special expresiilor și zicalelor românești: a da bir cu fugiții, a fi la aman, a o lua la sănătoasa, a umbla teleleu, beat criță, și multe altele pe care le explică cu lux de amănunte. La capitolul 9 vorbește despre folosirea greșită a unor
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]