1,654 matches
-
șaga! Semeția rănește, ‘nălțarea-trufia doboară Înălțimile Golan, cu crestele neprimitoare Noi nu le-am uract... Cine urcă, oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare! Aruncătorii de pietre din Gaza rânjesc... Contigente de tineri! De-ar fi cioplitori, ori zidari, Că piatra-i tezaur în mâinile celor care muncesc, Dar aici îi nemuncă și vrajbă, filisteni covrigari! În Gaza doar praful de pușcă-i odor* urâcios... Grenade și-AG-uri ; celebrul AKM la spinare ( !) Când mai venim, în pace să vă găsim
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
cu Plâns, Iar prin biserici?! Doar igrasie, scorojeli și păianjeni și larmă ai strâns! Tu nu vei renaște de mână de om ; nu-ți vor da strălucire artiști iconari, Nici împărații nu te-or înălța, oștiri fără număr, ori meșteri zidari... Prin minune divină vei fi rezidit, oraș ce o vreme, ai fost lepădat, Ieșua-ți ridică ocara ; nu te mai semeți, recunoaște c-ai cerut să fii blestemat Mai vine o dată la tine Mesia, călare, înconjorat de gărzi îngerești ; Ai plânge
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
amulete, posturi etc. Umbra este o energie, dublură ascunsă a celui în viață însă plină de forțe care pot distruge viul. Umbra poate să rămână blocată pe Pământ în momentul detașării sufletului de trup. Se spune că dacă un meșter zidar măsoară cu o trestie sau cu un băț umbra unui om și, apoi îngroapă în fundația unei case obiectul, care a servit la măsurat, omul a cărui umbrăa fost furată moare după patruzeci de zile de la acest ritual, transformându-se
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Spiritul_continua_existenta_nefiinda_stefan_lucian_muresanu_1337331582.html [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
19 martie 1895) din părinți, tatăl, Constantin Barbilian, magistrat, și mama, Smaranda, din familia Șoiculescu, poetul Ion Barbu a avut o traiectorie aparte. „Numele de Ion Barbu nu este un pseudonim întâmplător. Așa l-a chemat pe bunicul meu, maistru zidar și mahalagiu bucureștean din „Omul de piatră”. Lui îi datoresc atmosfera balcanică din ultimele mele poezii. I-am luat numele, deci eram dator să las ca glasul lui să fie auzit” ( Scrisori-Ion Barbu). Și s-a ținut de cuvânt. Școlit
ION BARBU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1458286617.html [Corola-blog/BlogPost/368981_a_370310]
-
virtuală nu mai este o utopie, dar există evoluții majore și în planul realității fizice. „Printarea 3D este una dintre ele, sunt din ce în ce mai multe experimente în cadrul cărora poți printa o casă 3D. Au apărut roboți programați să facă munca unui zidar și o fac foarte bine și precis, este de-a dreptul spectaculos. Există niște brațe robotice care pun cărămizi. Poți să realizezi un zid care arată ca o curbă pe două direcții sau pe trei direcții și este totul pus
„Prețul pentru prezentarea unui apartament mai mare în realitatea virtuală poate ajunge la 5.000 de euro, însă acesta va scădea în timp” by https://republica.ro/arhitectii-care-proiecteaza-viitorul-in-romania-zpretul-pentru-prezentarea-unui-apartament-mai-mare-in [Corola-blog/BlogPost/338948_a_340277]
-
Eram deci în ianuarie 1958 și aveam 17 ani. Pe lângă orele de curs normale unde învățam diverse materii, aveam și ore de practică. Atelierele școlii erau diverse, datorită faptului ca școala pregătea mecanici și electricieni, chimiști și mineri, dulgheri și zidari. Eram peste 400 elevi ucenici. Cei din clasele mai mari mergeau la practică în exploatările miniere, de fapt minele unde aveau să lucreze după absolvire. Pentru noi cei din anul întâi, practica o făceam în atelierele școlii unde executam diverse
1958 UCENIC LA ŞCOALA PROFESIONALĂ ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/1958_ucenic_la_scoala_profesionala_zla_mihai_leonte_1339427912.html [Corola-blog/BlogPost/341971_a_343300]
-
de multiple simboluri evanescente: În Jaipur la bijutieri/ având privire/ de faur vinovat/ n-am terminat zidirea// astăzi ard/ în scafele cu zmoală/ o boare de hazard/ ieri tencuiam zadarnic în palat/ dovezi că sufletele sunt safire// rebut de bard/ zidar uitat/ la moartea mea/ acest poem ar trebui să se răsfire (India mea). Aici vorbim despre edificare, migălos demers al ideilor scăldate în sânge (Construind). Pentru artist, solitudinea are rol esențial, astfel arătându-i-se lumea lumilor (Disonanța) cu toate
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1456081114.html [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ca un Manole m-ai închis în zid. Ce gest impertinent, ce ironie! Eram claustrofobă, chiar și-n vid simțeam că sunt doar o legendă vie. Ai aruncat în mine cu mortar iar în zidari cu false anateme. Ți-ai construit aripa și-n zadar te-ai aruncat, că ți s-au pus atele. Nu am dorit să mori inopinat și-am invocat toți zeii dimpreună, Să te mai cruțe și denominat, Să bântuim prin
LEGENDĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1473864989.html [Corola-blog/BlogPost/384251_a_385580]
-
la începutul seriipe când mă apropiam încetde finalul romanuluimi s-a aplecat de la prea multă cafeași a trebuit să cobor la cramăde unde m-am aprovizionatcu trei sticle de vinpentru a face față restului de lecturăși ce mai rămăsese din zidar e prima carte adevărată... XII. ÎN ORAȘUL DE PROVINCIE COPLEȘIT SUB SOARELE NEMILOS DE IUNIE, de Adrian Crețu , publicat în Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016. în orașul de provincie cu două catedrale falnice erectate nemilos chiar în inima
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/adrian_cre%C8%9Bu/canal [Corola-blog/BlogPost/376428_a_377757]
-
al discursului politic se prăbușește cam la fiecare sfârșit de mandat, dar construcția este reluată - cu o tenacitate sisifică - odată cu fiecare nouă campanie electorală. Iar titlul ne sugerează două posibile cauze ale prăbușirilor: și consistența cărămizilor, dar și (ne)priceperea zidarilor. Pentru toate aceste lucruri, „Temeliile Turnului Babel” este o carte a cărei publicare la Editura Academiei este un demers important atât pentru comunitatea științifică din țara noastră, cât și pentru societatea românească, în general. Radu ENACHE aprilie 2014 București Referință
O PERSPECTIVĂ MODERNĂ ASUPRA UNUI FENOMEN VECHI DE CÂND LUMEA de RADU ENACHE în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Radu_enache_1398301598.html [Corola-blog/BlogPost/347941_a_349270]
-
făcut comisie de bacalaureat, iar școala nu avea autorizația să emită niciun document oficial. Getta NEUMANN: Câte ceva despre anii 1943-1944, despre munca forțată și bombardamente...? Tomi LASZLO: 1943-1944 au fost anii detașamentului de muncă, muncă grea, muncă de hamal, de zidar... În iarnă am lucrat în calitate de fochist la centrala de încălzire a prefecturii, unde aduceam cărbune din curte și scoteam zgura din cazan. Îți dai seama ce muncă era, dar am făcut-o bucuros, că am rămas acasă, chiar dacă trebuia să
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/getta_neumann_1493962103.html [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
mai importantă a unei națiuni: tânăra generație! Ce a ajuns tineretul din ziua de azi? Mână ieftină de lucru în țări ale Europei pe care România le depășește din toate punctele de vedere ca bagaj nativ. Tinerii au ajuns căpșunari, zidari și șoferi, tinerele au devenit marfă în labirintul prostituției, dădace sau îngrijitoare de bătrâni pe meleaguri străine. Ne trăim, umiliți, rușinea de a fi ajutați de părinți, în loc să-i ajutam noi pe ei. Ne dorim să le facem bătrânețea decentă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1383640418.html [Corola-blog/BlogPost/357465_a_358794]
-
sorb? cum e posibil să-ți repeți în roate și fericit chiar - un calvar banal? cum e posibil - hoț de cruci în rate să fii și răstignit - și canibal? ...prostie și sfinție - calvar ca har treci viețile prin iarnă - sărman zidar! *** MI-AM HOINĂRIT O VIAȚĂ neajutat decât de Dumnezeu mi-am hoinărit o viață - mână-spartă; mi-a fost și greu - mi-a fost și mult mai greu tot scotocind - degeaba - după-o hartă... n-am cui să fac cu degetu-a
ROST ASCUNS de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Rost_ascuns.html [Corola-blog/BlogPost/342999_a_344328]
-
dintr-o dată triști și plini de panică. Haide treci acasă, vreau să te trimit până la alimentară să-mi cumperi ceva,” spuse tatăl său, pe care îl chema Toader. De fapt toți de pe șantier îi spuneau nea Toader. Era un bun zidar și era foarte respectat de colegii de muncă și de șefi. Virgil se desprinse dintre băieți și porni spre tatăl său. Auzi în spatele lui râsetele unor băieți și pe unul spunând: ,,Pe ăsta iar nu-l lasă taicăsu să joace
POVESTEA UNUI ÎNVINS (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1472982006.html [Corola-blog/BlogPost/341185_a_342514]
-
mai lua case de tencuit prin vecini sau cunoscuți pentru a mai face un ban în plus, și Virgil era salahorul lui. Îl punea la tot ce era mai greu, de asemenea căuta pe cât posibil să îl învețe meseria de zidar. Ești bărbat în viață nu trebuie să depinzi de altcineva pentru a trăi, așa că muncește și învață o meserie. Ba mai mult de atât a sosit timpul să aduci și tu bani în casă,” îi spunea Toader în timp ce lucrau împreună
POVESTEA UNUI ÎNVINS (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1472982006.html [Corola-blog/BlogPost/341185_a_342514]
-
Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 361 din 27 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Făcut-am castelul acesta Fărâmă legând de fărâmă Și-acum când e gata, prieteni Priviți-l ce trist se dărâmă Adrian Păunescu ------------------------------- Își rupe din suflet zidarul Punându-și ades temelie Din nopțile albe, tiparul Pe care singur îl știe Poate că n-are de sus alte daruri Și sapă de-o viață-n cuvinte Mânat de himere, coșmaruri Și-și vede de treabă-nainte Își face
CASTELUL de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Castelul_.html [Corola-blog/BlogPost/351138_a_352467]
-
și Karel Liman, fac din acest edificiu un ,,sediu’’al noii dinastii. Au lucrat la construcția lui, circa 300 de muncitori, fiind supravegheați de aproape, de chiar domnitorul Carol. Acești muncitori erau de toate neamurile: români salahori și căruțași, italieni zidari, albanezi și greci săpători în stâncă, germani arhitecți, maghiari dulgheri, turci arzând cărămidă, polonezi săpători în piatră, cehi fierari, francezi grădinari. Nu au existat ziduri, domnitorul considerând că acest castel este al tuturor, singura poartă fiind aceea a cetății Vidin
REŞEDINŢA REGALĂ, A REGILOR ROMÂNIEI de CARMEN MARIN în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Resedinta_regala_a_regilor_romaniei.html [Corola-blog/BlogPost/350643_a_351972]
-
universul urechea ți-ai desprins - s-asculte versul care cutremură-n extaze aștri tineri ...iscat altar de sori care trudesc îți mulțumesc - Van Gogh - îți mulțumesc! HRISTOS POETUL n-a dulgherit și n-a mâncat slănină ci-i vizionar Poet - zidar al rănii: a-nchipuit cu truda Lui senină pe Omul-Munte - viscolind dihănii izbânda Lui - mutând zări și istorii smulgând din pântec - mirul de lumină preschimbă crima în arcada florii: schilodu-acum e flutur fără vină! cultura leprei - cumpăna orbirii prin cuvântare
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (2) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_botez_1424754006.html [Corola-blog/BlogPost/380521_a_381850]
-
peste maluri cuminți tornada cu voce de sare, împletisem o viață la ea, îmi ieșisem din minți și-o credeam mai degrabă o stea urcătoare! Păstrez trena ei într-un gram de cuvânt mă știe pe nume, mă știe izvor, zidar pe ruine în pagini de vânt și-n haină de dor. Referință Bibliografică: Tornadă și foc / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate
TORNADĂ ŞI FOC de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Tornada_si_foc.html [Corola-blog/BlogPost/369408_a_370737]
-
am auzit cuvinte demne de pus într-o legendă asemenea celei despre mănăstirea Curtea de Argeș. Meșterul Manole care a făcut să apară această mănăstre, meșterul faptelor și al stărilor de spirit, este părintele Prodromos, iar cei „Nouă meșteri mari/ Calfe și zidari” care au pus umărul la ridicarea mănăstirii și a împrejurimilor ei, făcute după buna tradiție strămoșească, merită și ei un loc deosebit în baladă pentru a li se păstra numele pentru vecie: familia inginer Florinel Andrei, ca sponsor principal, familia
PĂRINTELE IEROSCHIMONAH PRODROMOS BELE ŞI CREAŢIILE SALE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1448461083.html [Corola-blog/BlogPost/367957_a_369286]
-
ce facem în prezent și cine vrem să devenim și ce vrem să facem în viitor. Numai privind înainte putem evolua. Pentru a atinge acest deziderat avem nevoie să ne creștem elitele din nou. Să dăm avionul pilotului și mistria zidarului, și nu invers. Altfel nu vom ajunge niciodată la destinație. Societatea românească trebuie reașezată pe făgașul normalității. Excelența și meritocrația trebuie să devină norma și nu excepția în societatea românească. Voi merge la vot. Pentru că purtăm cu toții responsabilitatea generațiilor viitoare
O fantomă bântuie România și, aparent, nimeni n-o poate învinge by https://republica.ro/o-fantoma-bantuie-romania-si-aparent-nimeni-n-o-poate-invinge [Corola-blog/BlogPost/338713_a_340042]
-
Chilia, la 4 iulie 1466, iar după a doua versiune și după Cronica moldo-polonă, la 10 iulie 1466. Lucrările de construcție s-au desfășurat pe durata a patru ani și a fost realizată de arhitectul grec Teodor, ajutat de meșterii zidari, pietrari, zugravi și argintari veniți din Transilvania. Așa cum este înfățișată această ctitorie de Ion Neculce în „O samă de cuvinte”, înțelegem că, în acele timpuri, era o bijuterie arhitecturală: „și așa au făcut mănăstirea de frumoasă tot cu aur poleită
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1414438472.html [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
Untaru Publicat în: Ediția nr. 388 din 23 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului moto: Făcut-am castelul acesta Fărâmă legând de fărâmă Și-acum când e gata, prieteni Priviți-l ce trist se dărâmă Adrian Păunescu Își rupe din suflet zidarul Punându-și ades temelie Din nopțile albe, tiparul Pe care singur îl știe Poate că n-are de sus alte daruri Și sapă de-o viață-n cuvinte Mânat de himere, coșmaruri Și-și vede de treabă-nainte Își face
FRUMOSUL CASTEL de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Frumosul_castel_ion_untaru_1327319614.html [Corola-blog/BlogPost/360468_a_361797]
-
în care am terminat. A studia îți creează o sete de cunoaștere tot mai mare. Cu cât aprofundezi mai mult îți dai seama de tot mai multe lacune, vezi că în acest perete lipsesc atâtea cărămizi și ești ca un zidar disperat care vrea să țină un zid să nu se năruie. A.I.: Credeți că-i lipsește muzicii din ziua de astăzi texte de calitate? Cât de important este textul? R.D.: Este foarte important. Nemții sunt foarte axați pe text. Muzica
Ricky Dandel by http://www.zilesinopti.ro/articole/1827/ricky-dandel [Corola-blog/BlogPost/97090_a_98382]
-
pe care le îmbracă la călătoria prin raiul istoriei, cavalerii de suflet ce cinstesc și apără cultura. Sunt cărți monumentale ce zidesc în ele temeiile biografiilor oamenilor de valoare, sunt cărămidăria însăși din care se ridică istoria culturii unui neam. „Zidarul” acesta, al culturii spectacolului, Octavian Ursulescu, de o viață de om a așezat cărămidă pe cărămidă în spectacole fără număr și cărora meșteșugul neegalabil și neasemănabil al prezentărilor sale le dau întotdeauna o robă de solemnitate, așternând în fața protagoniștillor de pe
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 by http://confluente.ro/Titel_popovici_o_carte_de_oct_aurel_v_zgheran_1371027761.html [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]