4,648 matches
-
în fața mesajelor tuturor celor care simt nevoia să-și strige disperarea în direct, pe lungimile de undă ale unui post de radio: "Sînt oameni. Enervanți, nostalgici, vorbind mereu despre salarii de mizerie și pensii de nimic, uitați în case sau zidiți într-o tristețe mută, dincolo de care nu pătrunde nici un zîmbet, pentru ei lumea se sfîrșește în fiecare zi, iar așteptările nu au nici un rost pentru că nu vine nimeni. Din cînd în cînd ridică receptorul și formează un număr. La capătul
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
Sus. Protagonistul este un meșter iscusit care știa să construiască biserici minunate. El avea o echipă de specialiști, bine închegată și o nevastă tânără și frumoasă. Deși eroul nostru construia o biserică creștină, el nu s-a sfiit să-și zidească soția între pereți pentru a câștiga bunăvoința... Domnului. Fiindcă, numai după această jertfă zidurile au rămas în picioare; înainte de eveniment tot ce se construia ziua se dărâma noaptea. La sfârșit, domnitorul, sponsorul lucrării, i-a pus șefului de echipă o
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
cel Mare, mitropolitul Anastasie este fondatorul celui dintâi spital public din țara noastră”26. Vrednic de pomenire este în acest sens și Sfântul Cuvios Paisie de la Neamț († 1794), care avea o grijă deosebită și pentru cei bolnavi. „În Mănăstirea Neamț zidi spital pentru bolnavi și case de oaspeți. Starețul rânduia pe cei bătrâni și bolnavi la spital, încredințându-i fratelui Onosie, bolnicerul mănăstirii. El cerea îngrijitorilor să slujească bolnavilor ca lui Dumnezeu, să le dea de mâncare cât mai bună, pâine
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
ușurare în amara lor durere. Unul din urmașii săi la conducerea duhovnicească a Mănăstirii Neamțului, marele stareț (Neonil al Mănăstirii Neamț, † 1853), fiind foarte milostiv și iubitor de oameni, a purtat grijă după putere și de cei bolnavi. Astfel, a zidit în Mănăstirea Neamț o bolniță încăpătoare, în locul celei arse în 1841, pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau în schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a amenajat o farmacie și a rânduit
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
pentru călugării bătrâni și bolnavi din lavră, pentru cei ce se nevoiau în schiturile și pădurile dimprejur și chiar pentru mireni. Alături a amenajat o farmacie și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, în anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi, cu paraclis la mijloc, în care slujea zilnic un duhovnic călugăr. A mai zidit o farmacie mare „cum nu era alta în Moldova”, cu medic plătit de mănăstire
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
și a rânduit câțiva călugări „bolniceri” și un medic. Iar la Târgu Neamț a zidit, în anul 1852, un spital mare cu etaj pentru 200 de bolnavi, cu paraclis la mijloc, în care slujea zilnic un duhovnic călugăr. A mai zidit o farmacie mare „cum nu era alta în Moldova”, cu medic plătit de mănăstire. În aceste două spitale, multe suferințe se alinau și toți bolnavii primeau tratament gratuit. Atât spitalul cât și farmacia erau întreținute de mănăstire 28. Apoi, episcopul
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
îl omoară pe Soutine!" ,Ea" începe să se manifeste din ce în ce: era de o răutate ieșită din comun; probabil pentru că avea ochii negri, caucazieni. A mers atât de departe cu malignitatea, încât, sub pretextul că este părăginită, a zidit ferestrele și ușile anexei în care locuia Ida; în timp ce Ida, care, după cum știm, o pețise, își mușca mâinile. Sosi ziua inaugurării plafonului Operei Garnier; avea să participe însuși generalul De Gaulle. Atunci Ea a hotărât să facă un imens sacrificiu
EL by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11442_a_12767]
-
să fie înregistrată în ziua în care a avut loc mineriada din februarie, fiind amânată din acest motiv. în emisiune, doamna Ileana Mălăncioiu a făcut referire și la aceste evenimente, la mineri", își amintește Vartan Arachelian de emisiunea Cuvântul care zidește. în afara raportului informativ, emisiunea a avut drept consecință o serie de telefoane de amenințare primite acasă de poetă: Cred că aveau un serviciu care se ocupa doar cu înjurăturile la telefon. Mă sunau femei și bărbați și mă înjurau. Un
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
către nașterea lui. Cele două trecuturi nu au aceeași lungime. în funcție de lungimea fiecăruia din cele două trecuturi, omul cade bolnav de moartea sa sau nu cade bolnav de moartea sa. în cel de-al doilea caz înseamnă că omul își zidește trecutul și de cealaltă parte a mormîntului și acesta va crește și după moartea sa. Dar adevărul se află între cele două trecuturi...
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
armonia adevărurilor dogmatice între ele sau concordanța lor cu rațiunea. Numai în acest caz credinciosul va experimenta veracitatea creștinismului. Lui Augustin îi place să comenteze un vers din Scriptură: scientia inflat, caritas vero aedificat (1 Corinteni 8, 1 - „numai iubirea zidește, știința îngâmfă”). Asta vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși obiectul ei, și chiar atunci când ea vrea să cunoască lucrările credinței, dacă nu e îndreptată înspre progresul iubirii spirituale, tot coruptă se cheamă că este. Care mai
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a unor monografii despre criticii șaizeciști, eroii legitimizatori ai canonului neomodernist: Eugen Simion (de Andrei Grigor), Nicolae Manolescu (de M. Vakulovski) și Matei Călinescu (de Ștefan Borbely). Criticii fac canonul, dar nu intră ei înșiși în canon. Arhitectul nu se zidește pe sine însuși în ceea ce face decât la modul metaforic, nu la modul direct, fizic; el nu e o cărămidă, ci duhul invizibil al întregii construcții. La fel și criticii: ei sunt constructorii canonului, iar nu elementele lui de construcție
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
o replică dată destinului. Iar pentru aceasta, o lume mică ne dovedește extraordinar de încăpătoare - printre altele, ea garantează o identitate. înșelătoarea simplitate a versului său, străfulgerat de fantastice poante imagistice face cu atât mai dificilă definirea originalității unei opere zidită într-un considerabil număr de cărți. A-l clasifica în grupa poeților savanți mimând naivitatea, a evidenția bogăția de mijloace, în ciuda sărăciei de fațadă formală nu duce prea departe. în timp, poetul și-a construit o anumită manieră, de pe urma căreia
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
stă în centrul casei cei care au trăit în această casă au, cei care au trăit în această casă cu chipurile la răsărit rece e încăperea și greu s-o suporți cei vii au boala în zid cel care a zidit-o o ține în spate și o zguduie în nopți cînd loc nu mai e în nici-o parte Clopotul Tu alergi cu lumea pe muchii clopotul nu vrea să spună că ai fost ultimul sunet îngropat în limba ascuțită tu
Opt poezii inedite by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Imaginative/9501_a_10826]
-
episoade trebuie proiectate în regim halucinatoriu și nicidecum realist. Horia Cantacuzino, "absorbit de strălucirea inumană a abisului" (p. 189), este un vizionar al apocalipsului (în finalul romanului, un capitol amplu transcrie viziunea că biserica, aici chiar Catedrala Mântuirii Neamului, se zidește misterios pe dinăuntru, refuzându-se oamenilor nevrednici). Tema sa principală de meditație este abisul: "Abisul... Cât am meditat pe marginea sensurilor sale! Abisul albastru, negru, feeric, fioros, abisul fără determinații sau care, dimpotrivă, colcăie de monștri..." (p. 227). Pentru un
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
spune Domnul: „Iar ce iese din gură, iese din inimă, și acestea spurcă pe om. Căci din inimă ies gândurile cele rele, uciderile, desfrânările, mărturiile mincinoase, hulele...” (Matei 15, 18-19). De aceea și proorocul David se ruga, zicând: „Inimă curată zidește întru mine, Dumnezeule, și Duh drept înnoiește întru cele dinăuntru ale mele” (Psalm 50, 11). 8. Din afară ne ispitesc și ne biruiesc diavolii prin cele cinci simțuri, care sunt ferestrele sufletului. Mai ales prin vedere, prin auzire și prin
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104. footnote>: „Or, dacă omul de aceea a fost adus pe lume, ca să se facă părtaș (μέτοχος) la bunurile dumnezeiești, în mod necesar urmează că, așa cum a fost zidit, el e și capabil de a se putea împărtăși din ele. Căci după cum ochiul ajunge să guste părtășia (κοινωνία) razelor luminoase prin aceea că firea a pus în el o putere ce atrage spre sine elemente înrudite cu ceea ce a
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
ceva înrudit cu Sine, pentru ca prin aceasta omul să ajungă să-L dorească pe Dumnezeu. Doar și firea celor necuvântătoare, fie că trăiesc în apă sau în aer, toate au fost structurate conform felului de viață pentru care au fost zidite, încât potrivit conformației și a felului propriu de viață, fiecare să-și găsească mediul corespunzător de viețuire, unele în aer, altele în apă. De aceea și omul, care a fost zidit pentru a se putea bucura de bunurile dumnezeiești, trebuia
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
structurate conform felului de viață pentru care au fost zidite, încât potrivit conformației și a felului propriu de viață, fiecare să-și găsească mediul corespunzător de viețuire, unele în aer, altele în apă. De aceea și omul, care a fost zidit pentru a se putea bucura de bunurile dumnezeiești, trebuia să aibă sădită în el o înrudire firească cu Cel din care se împărtășește. De aceea a și fost înzestrat cu viață, cu rațiune, cu înțelepciune și cu toate bunătățile pe
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
arată că „patru lucruri sunt rele și, dacă unul din acestea are omul, nu poate să se pocăiască, și rugăciunea lui nu este primită la Dumnezeu : 1. mîndria, când socotește că viețuiește bine ; 2. că mulți se folosesc și se zidesc din întâlnirea și vorbirea cu el ; 3. că viețuirea lui place și lui Dumnezeu, și oamenilor ; și 4. că adevărat s-a izbăvit de păcatele sale cele multe după ce s-a depărtat în pustie”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, „Crinii țarinii
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
acest har umplându-se, sfinții apostoli au arătat Bisericilor lui Hristos, rodurile plinătății și ale adeveririi. Acest Duh rămâne sălășluit în cei ce au primit darul Lui, împreună-lucrător, după măsura credinței fiecăruia din cei ce s-au împărtășit de El, zidind în fiecare binele spre sârguința sufletului în faptele credinței, după cuvântul Domnului, Care zice că cel ce a primit talantul l-a primit spre lucrarea a ceea ce i s-a dat (Lc. 19, 13), adică harul Sfântului Duh i s-
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ci un act de participare la atributele lui Dumnezeu pe măsura firii noastre create. În acest sens, paradigmatici pentru noi sunt sfinții. Și Dumnezeu voiește ca toți oamenii să devină sfinți, toți să devină asemenea cu El, căci toți sunt zidiți după chipul Său. Chipul lui Dumnezeu îl avem în noi din natură, însoțindu-ne în continuu; asemănarea, însă, ne este pusă la îndemână de libera noastră voință, nu este un lucru format în noi deodată, ci se formează cu timpul
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
mănânce din pomul din mijlocul raiului. Și el se afla în desfătarea raiului, în rugăciune, în vedere duhovnicească, într-o slavă și cinste mijlocie, având simțurile întregi și nevătămate și aflându-se în starea cea după fire, precum a fost zidit. Căci Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea Sa, adică nemuritor, liber, împodobit cu toată virtutea<footnote Ava Dorotei, Diferite învățături de suflet folositoare, cap. 1, în Filocalia..., vol. IX, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
în Filocalia..., vol. IX, p. 478. footnote> El se afla într-o slavă și cinste mijlocie, era în desfătarea Raiului, în rugăciune, în vedere duhovnicească, cu simțurile întregi, nevătămate și aflându-se în starea cea după fire, precum a fost zidit. Omul a fost înzestrat de Creator cu facultăți care aveau menirea de a-l ajuta să ajungă la asemănarea cu Cel al cărui chip era. El nu era desăvârșit, ci era chemat să ajungă el singur la desăvârșire prin propria
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
îndată pe Dumnezeu și dă slavă Lui, el a cunoscut în ființa ei coruptă frumusețea întocmită de El în așa fel, că contemplarea ei îl duce până la străpungerea inimii și-l face să înainteze până la iubirea lui Dumnezeu care a zidit-o pe ea, ba chiar intră în convorbire cu ea. Iar prin aceasta preschimbă reaua ei deprindere în deprinderea virtuții și prin pocăință o aduce la Hristos, făcând-o din necurată curată prin învățătura cuvântului și unind-o ca pe
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
oameni a lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni. Dumnezeu rămâne într-o transcendență inaccesibilă omului, după ființă, căci nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu (Ioan 1, 18; 4, 12). Totuși, El se revelează, se manifestă în raport cu lumea pe care a zidit-o și o susține în ființă, prin energiile Sale<footnote Diac. Asistent I. Bria, Iisus Hristos - Iubitorul de oameni, în rev. Ortodoxia, Anul XVIII (1966), Nr. 1, p. 55. footnote>. Harul iubirii de oameni lucrează în toată istoria căderii și
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]