301 matches
-
de ei? Cu ce am greșit noi în fața lui Dumnezeu de o intrat diavolii în podul nostru? Să chemăm pe popă!” „Mai lasă. Să vedem...Poate pleacă singuri. Vrei să ne știe tot satul?” Uite așa ne am văcărit toată ziulica ceea. Când s-o înserat bine, am pus mâna pe pușcă și pe felinar și am urcat în pod, hotărât să trag în ucigă-l toaca... M-am uitat în dreapta, m-am uitat în stânga, dar nici urmă de draci...Am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Floarea să afle ce se mai întâmplă cu ai ei. Aceasta îi trimise o scrisoare în care îi relata faptul că mama sa era foarte bolnavă, că întreba mereu de ea și că nenea Costache nu se dezlipea cât era ziulica de mare de patul ei, dându-i cele mai alese îngrijiri. Nu mult timp după primirea acestei scrisori, la care Simona plânse din belșug și se zbuciumase multe nopți la rând, o telegramă o anunța că mama ei decedase. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
răsuna casa! Mama voastră de bestii! M-am săturat până peste cap! Într-o bună zi am să fug În celălalt capăt de lume, numai să nu vă mai aud, să scap de această nenorocită de sărăcie. Și, cât ținea ziulica, blestema și plângea, ștergându-și lacrimile pe ascuns, cu colțurile basmalei Înflorate. Biata de ea! Nu știu cine este de vină pentru toată suferința, pentru toate necazurile din viața ei. Mult prea multă nefericire și sărăcie la o singură casă. Dracu să
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
tu... - Să vedem ce ai să te faci când s-o termina gardul!? Alex stătu locului, îi ascultă și râse în sinea sa. Dar uitându-se mai bine, desluși pe omul cu vioara, era Săndel, cunoscutul scripcar, prezent cât era ziulica de lungă în multe din cârciumile orașului. - Săndel, dar ce-i cu tine? - M-am matolit șefu’! Mă odihnesc o țâră, pe urmă, dacă m-or ține picioarele, le iau în spate și plec spre casă. Apoi Săndel se adresă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
purtat sîmbetele. Îl mai așteptăm cinci minute, dacă nu apare o începem fără el, zice Roja, și privirea îi alunecă la sticla de rachiu de pe masă care îl magnetizează făcîndu-l să tremure. S-o fi ținut el după voi toată ziulica, dar nu m-aș mira să se fi dat la fund pînă la urmă, e labil psihic, își pierde foarte repede cumpătul, face greu față presiunii, adaugă. Parcă l-am auzit spunînd că o să întîrzie puțin, își amintește Dendé, părea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
aleargă pe pereți. -Asta se numește metaforă. ,,Caii verzi,, sunt de fapt speranțele tale. -Iar mă iei cu cuvintele tale grele pe care nu le Înțeleg. Ani de zile ne-am Întâlnit numai seara, la culcare. Cerșeam fiecare cât era ziulica de lungă și nu aveai timp să-mi vâri În căpățână povești greu de ținut minte... Uite luna, Antoniu, e ca o turtă de mălai, din cele pe care le fac femeile la țară. Ce frumoasă e! Îmi vine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
nesfârșite cu care ne treceam timpul în anii în care nici nu ajunsesem la vârsta la care să mă pot duce singur la școală? Cred că în cei cinci ani în care am stat doar unul cu celălalt cât era ziulica de lungă am discutat toate subiectele din lume. — Dacă stau de povești cu Alex, îmi trece o după-amiază întreagă călcând, fără să-mi dau seama cum zboară timpul, îi zicea ea tatii când venea seara acasă istovit. Și, ține cont
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
de unul singur cu umorul tău ciudat. Cred că, de fapt, nici nu vrei să duci o viață mai bună. Într-un fel, ori de câte ori zici ceva, mereu faci poante, trebuie neapărat să fii „haios“. Și-o ții așa cât e ziulica de lungă. Oricum ai da-o, totu-i ironie, autominimalizare. Autominimalizare? — Autodezaprobare! Mișto de sine! — Exact! Și ești un om extrem de inteligent - or asta face treaba și mai dezagreabilă. Că ai fost în stare să contribui la așa ceva! Cu autodezaprobarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Și an de an i-am dat lui Corneluș cărțile mele. Eu, premiant; el, pe la coadă; ce să-i faci ?, învăța de pe cărți uzate. Erau săraci acasă; sărăcie moștenită de la regimul trecut, că ăia nu dădeau de pomană. Vara, cîtu-i ziulica de lungă, alde Vrabie stăteau sub gard la umbră și reclamau la comună pe cei ce mergeau la tîrg cu ceva de vînzare. La colectiv s-au înscris primii, credeau că-i de ajuns să semnezi, ca să ai. Ăștia, alde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
ți poruncesc, iar la cea mai mică nemulțumire pe care mi-o pricinuiești, o să fiu atît de dur, Încît Îți jur că te vei căi că te-ai născut... O să-ți leg picioarele cu lanțuri și-o să lucrezi cît e ziulica de lungă. O să te păzesc În permanență, chiar dacă tu nu mă vei vedea, iar la căderea nopții va trebui să dormi oriunde se va-ntîmpla să te afli, fiindcă altfel, dacă descopăr că te miști prin Întuneric, Îți tai boașele... Ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
îndoaie. Până și fața mea, locul unde duce fiecare nerv al corpului, nici chiar fața mea n-o simte. E nevoie de-o echipă de plozi indieni, zice Brandy, copii vegetarieni de patru și cinci ani care șed cât e ziulica de lungă pe bănci de lemn, obligați să tragă cu pensetele cam un trilion de firișoare de mătase ca să lase doar desenul în aur. — Nu vezi copii mai mari de zece ani făcând treaba asta, zice Brandy, pentru că până atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
Știi că trebuie să pui prezervativul imediat ce penisul a intrat în erecție, nu? Zice: — Am dat un sac de bani pe banane acum, în afara sezonului, în caz că ai nevoie să exersezi. Asta-i o capcană. Dacă zic: O, da, cât e ziulica de lungă trag prezervative pe noi erecții uscate și mă aleg cu o predică despre preacurvie din partea tatei. Dar dacă le zic: Nu, o să ne petrecem toată ziua de Crăciun exersând cum să mă apăr de fructe. Tata zice: — Sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
zi de septembrie, în anul Congresului al IX-lea al P.C.R. Mama avea o vârstă de aur era tânără, adică și împreună cu tata m-a dus într-o casă cu uși și ferestre unde focul ardea în sobă mai toată ziulica. Și eu plângeam, cică, întruna, de parcă n-aveam altceva mai bun de făcut. Ei, și uite-așa m-a dus mama într-o zi la cămin că la creșă n-am vrut să merg! apoi, când am împlinit șapte ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
din exuberanța ei se topi. Micuța îi privi pe rând, de la înălțimea ei, curioasă. Să v-o prezint pe Ela, fetița mea, zise și cu degetele îi răvăși părul la spate. Are patru ani, dar amândouă, singure aici cât e ziulica de mare, ne ținem de urât una alteia. Discut cu ea de parcă ar fi un om mare. Știți, la ea nu funcționează mimetismul, răspunsurile convenționale, dacă o întrebi ceva ea trece prin filtrul gândirii totul și-ți explică în felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Fanny. Ce credeti, de unde vi se trage treaba asta? Presupun că pe vremea când luptăm pentru nemurirea literară, nu-mi stătea capul prea mult la ideea morții, spuse Adrian. Când eram romancier, țineam o pipa în colțul gurii cât era ziulica de lungă, la micul dejun mâncăm numai prăjeala, la cină beam aproape o sticlă întreaga de vin și nu făceam mișcare aproape deloc. Acum mă uit cu grijă la fiecare pachet de mâncare, să văd ce E-uri conține, evit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
picături de ploaie într-o armonie perfectă. Despre pământ: pământ de catifea; pământ reavăn; pământ jilav; pământ somnoros; petece negre; pământ muiat de ploaie; pământul absoarbe apa ca un burete. Despre râu: râul strălucind în soare; cearta sălciilor care toată ziulica dorm; murmur lung de ape revărsat peste maluri; râul luciu; apele - drumuri călătoare; vorbesc undele; valuri uriașe se ridicau spre înalt și reveneau în matcă cu răbufniri asurzitoare; apa sună somnoroasă. Despre soare: sfântul soare; soare crud în liliac; razele
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
purtat sîmbetele. Îl mai așteptăm cinci minute, dacă nu apare o începem fără el, zice Roja, și privirea îi alunecă la sticla de rachiu de pe masă care îl magnetizează făcîndu-l să tremure. S-o fi ținut el după voi toată ziulica, dar nu m-aș mira să se fi dat la fund pînă la urmă, e labil psihic, își pierde foarte repede cumpătul, face greu față presiunii, adaugă. Parcă l-am auzit spunînd că o să întîrzie puțin, își amintește Dendé, părea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
o sâmbătă și se duce la deal după protosinghel. De trei ani nu am avut și noi mortul nostru; pe Luca cred că l-am îngropat cu tot cu lopată, de asta nu mai moare nimeni. Este plină mânăstirea cu boșorogi; toată ziulica își târâie hoitul prin curte: "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați", "blagosloviți și mă iertați". Mi se rupe șira spinării de atâtea închinăciuni. Cine știe ce încercare i-a pregătit starețul și, Doamne, câte ispite vin cu fiecare încercare! Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
starețul și, Doamne, câte ispite vin cu fiecare încercare! Încă este necopt, vorba arhimandritului Ioan: "Îl mai caută pe Domnul în om". Așa cred și eu, părinte Ilarion, îl caută în om, îl caută în cărți, îl caută cât este ziulica de mare ba printre frunze în livadă, ba prin straturile cu flori, ba prin vârfurile brazilor. Stă și se holbează ore în șir la iaz, la clopote, la grinzile podurilor, de zici că vrea să-și facă seama. Se caută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
să stea la televizor toata ziua, până noaptea târziu părinții aveau alte treburi, nu-i mai băteau la cap ! Dar acolo, sus, "în creierul munților", nu prea era semnal și cabanierul nu se obosise să-și pună antena, așa că toată ziulica stăteau pe afară, băteau mingea, se mai jucau cu Ursei câinele ciobănesc mare cât un urs și cam atât. Cărți nu prea citeau nici când erau la școală, darămite acum, în vacanță !... De desenat desenau la școală, când nu aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Și a vindecat-o. Împărăția mea ... O să mergem să-l vedem pe unchiul tău... îmi promisese taică-meu . O spusese, așa, într-o doară, ca să scape de gura mea , da' eu numai la asta mă gândeam. Îl întrebam cât era ziulica de mare când mergem și răspunsul era: mâine, da' până atunci ia fă tu asta și asta și fii cuminte și ascult-o pe mama și... că dacă ești cuminte, te-oi duce eu la unchiul tău, cum îi zici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și eu: mama nu m-ar fi lăsat, ăștia doi nu m-ar fi luat și din toate ieșea un scandal cu harababură și urlete până la Dumnezeu (ăla de urlam aș fi fost eu, fiindcă m-am plictisit chiar toată ziulica s-o încasez ba peste cap, ba la fund) și mai ales acuma, de când mi-au schimbat și dascălul, sigur că știam ce mă așteaptă (auzi colo: Gamaliel, cică, o să mă învețe să vorbesc! Doar vedeți și voi că vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
plâng de mila lui. Cât despre vecinu' Cleopa măcar ăluia toată vremea-i tuna și fulgera (mai ales de când se însurase), nu mă miram de el. Ba gurile rele scorniseră că nevastă-sa, acră și nesuferită, striga la el câtu-i ziulica de mare acu' mai și înnebunise: se făcuse pâinea Lui Dumnezeu de când Îl văzuse pe profetul ăla mare murind (așa-i ziceau vecinii Regelui Meu). Dar unchi-mio?! Ce-o fi pățit? Cred că foamea și setea îți ascute simțurile, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
hărnicia nu-ți mai folosesc la depășirea mediocrității cotidiene, a lipsurilor și monotoniei vieții ce pendulează între orele de serviciu și preocupările casnice ale unor slujbași cu studii superioare în afurisita asta de administrație. Da, afurisita, pentru că îți ocupă toată ziulica în tovărășia cifrelor, iar cozile interminabile la unt, lapte, sana, parizer îți răpesc o bună parte din noapte. Cât despre ceva distracție, nici pomeneală: filmele, piesele de teatru în cele trei ore de program la televizor sunt numai cu tovarășul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
prima zi. Dar trăiam pe o linie decentă de plutire. Furam notele cu amintirile din vechea școală. Punctul forte al clasei, dar și al școlii, am înțeles, era orchestra. Cei mai mulți dintre puradei trăiau periculos cu instrumentele-n mână. Și cântau ziulica întreagă. Ghiozdanul unora era cutia de scripcă, de acordeon sau, ca în cazul Marelui Bronz, de contrabas. Eu, nimic. Băieții aveau însă o problemă: "Bă, zice Marele Bronz, avem concurs și nimeni nu vrea la dobă. E o rușine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]