132 matches
-
Zlătar Bistrica este o comună în cantonul Krapina-Zagorje, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Zlătar Bistrica avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de persoane fără religie și
Comuna Zlatar Bistrica, Krapina-Zagorje () [Corola-website/Science/330520_a_331849]
-
său, Vasile Pobirci, a menținut banda în care au mai cântat: vioriștii Costică și Nicolae Pobirci și solista Cătălina Pobirci (soția lui Costică). În prezent, mai activează banda vioristului Nicolae Bobirci (n. 1944), fiul lui Lae Zlătaru și continuatorul bandei Zlătarilor. Din formația sa mai fac parte: soția sa, solista și acordeonista Maria Bobirci, fiica sa, Mariana Lălău și ginerele, vioristul Aristică Lălău. În formație mai sunt angajați instrumentiști ocazionali. În satul Bâlta, actualmente mai activează vioristul Nicolae N. Pobirci zis
Lăutarii de pe Valea Sohodolului () [Corola-website/Science/335342_a_336671]
-
Goiești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Adâncata, Fântâni, Goiești (reședința), Gruița, Mălăești, Mogoșești, Muereni, Piorești, Pometești, Popeasa, Țandăra, Vladimir și Zlătari. Este străbătută de la nord la sud de râul Amaradia pe o distanță de 6-7 km, rau care are un bazin hidrologic cu o suprafață de 879 km2 și 106 km lungime. Pe partea dreaptă a râului de la nord la sud
Comuna Goiești, Dolj () [Corola-website/Science/300402_a_301731]
-
și care nu au nici măcar un caracter decorativ specific unei picturi murale. Artistul a militat pentru păstrarea și îmbogățirea tradiției românești, criticând vehement toate intervențile neadecvate la restaurarea vechilor ansambluri de pictură murală, așa cum a fost de exemplu la Biserica Zlătari din București. El a atras atenția că, tradiția nu înseamnă preluarea unor elemente caracteristice exterioare - cum sunt motivele populare de pe cusături sau crestăturile din lemn și plantarea lor "talequale" în pictură sau arhitectură, pentru a căuta să reprezente ceva specific
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
organizate denominativ, în forme diferite, în funcție de relaționarea din interiorul unui ansamblu toponimic rural, dar dinamice istoric, în funcție de profunzimea și de tipul urbanizării. Astfel, la 1834, Mahalaua Mihai Vodă este descrisă, à la Caragiale, astfel: „Podu Domnescu ce să începe de la Zlătari, drept înainte pînă în Curtea Arsă. De acolo apucă în stînga pe lîngă Zidu Curții și merge drept pînă la Anghel Simigiu No. 1250. O uliță ce să începe iar din Podul Domnesc de la Dumitrache Cofetar No 1276 în dreapta și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
No. 1250. O uliță ce să începe iar din Podul Domnesc de la Dumitrache Cofetar No 1276 în dreapta și merge pînă la Rada Văduva No 1110“. În 1934, prezentarea este modernizată și stan dardizată, ca și toponimia: „Podul Domnesc începe la Zlătari, drept pînă la Curtea Arsă (reședință domnească), merge pînă la Anghel Simigiul (reper final)...“ (Se observă înlăturarea reperelor efemere, situarea față de repere majore și precizarea reperului final). Este sesizabilă curba descrescătoare a motivației și cea crescătoare a sistematizării. Nu lipsesc
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hamburg ele au fost puse în circulație în condițiile arătate în M.O. nr. 81.990 din 1900 (Vocea Tutovei 5 iulie 1901). Până pe la 1859 zarafii și cămătarii au avut loc de așezare, specializare și speculă la hanurila Hanul Zlătari, unde era și biserica cu același nume, la Hanul Șerban Vodă și Hanul Colțea, deși „zărăfia era o activitate rezervată în deosebi străinilor, între care se distingeau grecii, armenii și evreii", ei fiind interesați și de „arendarea vămilor, a drumurilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și alte obiecte de podoabă, pentru piese de harnașament (catarame, scărițe, pinteni) sau pentru uz casnic și bisericesc (castroane, tacâmuri, tăvi, cești, solnițe aurite, cupe din argint sau aur, cădelnițe, sfeșnice, candele). Aurarii mai sunt cunoscuți și sub numele de zlătari. Tehnica filigranului metalelor prețioase și arta Încrustării pietrelor prețioase sau semiprețioase are vechi tradiții rrome aduse din lungul lor periplu și contactul cu lumea orientală; - clopotarii- rromi proveniți din rudari, căldărari, argintari sau vătrași-spoitori, turnau din bronz clopote la biserici
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fierari, muzicanți. Proveniți din mediul rural de pe moșiile mănăstirești, boierești sau domnești de la Slobozia, Bahna, Băhnișoara, Mircești, Șcheia sau Miclăușeni, s-au așezat mai ales În zona de est a Romanului, În cartierul ”Strada Nouă” (Cartierul latin). Puțini erau rromii zlătari care erau recunoscuți ca meșteri aurari... După prigoana fascistă, Începând cu anul 1947 rromii căldărari sunt determinați și ei să se sedentarizeze și se stabilesc În Cartierul Muncitoresc și, mai nou, În ”Satul Olimpic”- Strada Fabricii. În prezent emanciparea rromilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
și, mai nou, În ”Satul Olimpic”- Strada Fabricii. În prezent emanciparea rromilor este pe drumul cel bun, peste 80 % sunt cunoscători a scrisului și cititului față de doar 2% În anul 1945!” (Sursa: http://centrulsocialsfanton.blogspot.com/05.12.2011) Dicționar Zlătar = termen bulgăresc pentru meseriașii rromi aurari Știați că... În Crișana de nord, la Sohodol, rromii-vărari numesc cuptoarele de ars calcarul ”camenițe”? Verificațivă cunoștințele ! 1. Enumerați meseriile tradiționale ale țiganilor dispărute sau aflate pe cale de dispariție ! 2. Descrieți tehnica tradițională de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
2. Preotul Andreiu Dumitrescu 3. Preotul Sandul 4. Toma, dascălul 5. Diaconul Mereuță Jidovii 1. Moscul, jidov 2. Zeilic, jidov 3. Leiba, jidov țigani boierești ai dumisale spătarului 1. Ștefan Gândac,jiude 2. Gavril, croitor 3. Ursul Gândac 4. Ipate, zlătar 5. Costandin,potcovar 6. Vasile Jambric 7. Toader, grădinar 8. Ion, chitar 9. Ion Minciună 10. Grigorii Modoran 11. Andreiu fiul lui 12. Radu, viziteu 13. Sandu Blebia 14. Ioniță Roznovan 15. Sandul Roznovan 16. Andreiu Iorga 17. Iordachi Micul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
revenit în București marți, 22 decembrie, fiind primiți la gară de membrii guvernului. ANUL 1932 Miercuri, 6 ianuarie 1932. Are loc solemnitatea serbării Bobotezei. Carol și Mihai s-au deplasat cu trăsura, escortați de Regimentul de Escortă Regală, la biserica Zlătari din Calea Victoriei, unde erau așteptați, la ora 11, de guvern și înalți demnitari civili, clerici, militari. S-a oficiat serviciul religios, după care s-a făcut procesiunea la Dâmbovița. Cortegiul era format din diaconii cu icoane, înaltul cler, adjutanții regali
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
aruncat crucea în apă, s-au tras 101 lovituri de tun. Patru bărbați au sărit în apă să scoată crucea. Unul dintre ei a prins crucea și, ieșind din apă, a înmânat-o regelui. Cortegiul s-a înapoiat la biserica Zlătari unde Carol al II-lea a primit defilarea drapelelor și a trupelor. La ora 1215, regele și Mihai s-au înapoiat la palat. 26 ianuarie. Institutorul Ionescu din Sinaia era preceptor al Voievodului, alături de N. Saxu sau poate doar temporar
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Ilie Benescu, profesorul de elină, un om foarte de treabă, dar cu totul agramat. Nu avea decât o singură lecție: cercul vocalelor. Se știa însă că bea în toate serile vin roșu la „Pisica neagră“, în casa care înconjura biserica Zlătari. Anghel Dumitrescu 9, tânăr profesor, sosit de curând din Germania, unde avusese o bursă. Era respectat fiindcă era serios și își cunoștea materia. Preda geografia și istoria. Doctorul Racoviceanu, profesor de fizico chimice. Fiindcă era foarte slab și mititel, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mărunte, evrei cu mărun țișuri și o cunoscută berărie, mi se pare berăria „La Carul cu bere“128. Într-o bună di mineață, în localul acestei berării s-a deschis un „café-chantant“, iar sala a primit numele de Valhala. Biserica Zlătari era înconjurată, pe cele trei strade, cu un șir de case vechi, având prăvălii de jur împrejur.129 Pe strada Stavropoleos era o berărie și birtul „La Pisica neagră“, renumit pentru vinul ce debita. bucureștiul în 1871 117 121. Astăzi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
circul Huttemann și apoi, până în 1877, circul Suhr, despre care amintește și Bacalbașa; după 1877, în Piața Constantin Vodă aveau loc întruniri publice. 128. Berăria Carul cu bere a funcționat la început pe Podul Mogoșoaiei, ceva mai departe, în Hanul Zlătari (aflat în casele bisericii Zlătari, de lângă Muzeul de Istorie de azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1877, circul Suhr, despre care amintește și Bacalbașa; după 1877, în Piața Constantin Vodă aveau loc întruniri publice. 128. Berăria Carul cu bere a funcționat la început pe Podul Mogoșoaiei, ceva mai departe, în Hanul Zlătari (aflat în casele bisericii Zlătari, de lângă Muzeul de Istorie de azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Podul Mogoșoaiei, ceva mai departe, în Hanul Zlătari (aflat în casele bisericii Zlătari, de lângă Muzeul de Istorie de azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sală se dădeau cele mai frumoase baluri mascate ale epocii, foarte căutate pe atunci, foarte mult frecventate de către toată societatea înaltă. Multe intrigi sentimentale se înnodau în sala aceasta.136 118 bucureștii de altădată 130. Cofetăria, aflată „cam alături de biserica Zlătari“ este evocată (sub numele - poate mai exact - de cofetăria lui Lambru Paltator) de I.A. Bassarabescu în volumul Lume de ieri, care, ca elev la Liceul Sf. Sava, o frecventa, îmbiat de uriașele prăjituri cu cremă de albuș care nu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Bassarabescu în volumul Lume de ieri, care, ca elev la Liceul Sf. Sava, o frecventa, îmbiat de uriașele prăjituri cu cremă de albuș care nu costau decât 25 de bani! 131. Băcănia lui Păun Popescu era situată tot în Hanul Zlătari. 132. Pasajele Villacrosse și Macca legau strada Karagheorghevici (astăzi Eugeniu Carada) cu Calea Victoriei, în fața actualului sediu al Poliției Capitalei; ele au fost construite prin 1891, din inițiativa lui I. Villacrosse, Mihail Macca și a prințului sârb Alexis Karagheorghevici, care avea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de mare circulație, dar, de când țin minte, primăriile noastre au fost aceleași. Pe stânga nu existau: Palatul Băncii Agricole, Banca de Scont, Banca Națio nală164, casa Schlesinger, magazinul Missir, casa Crisovelloni și încă câteva. Pe dreapta nu existau: grădina bisericii Zlătari 165, Hotelul Carol, Palatul Daciei 166, casa din colțul stradei Smârdan, „La Globul verde“, casa Bechianu 167 etc. etc. Pe întregul parcurs al Lipscanilor erau numai case joase, mici și vechi. bucureștiul în 1871 123 159. Astăzi bulevardul Iancu de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sf. Gheorghe. 164. Clădirea Băncii Naționale a fost ridicată între anii 1883 și 1885 pe locul unde ființase vreme de două veacuri, până în 1883, primul dintre marile hanuri bucureștene, Hanul Șerban Vodă, construit de voievodul Șerban Cantacuzino. 165. Grădina bisericii Zlătari de pe Calea Victoriei colț cu strada Lipscani, pe locul căreia se află acum un bloc. 166. Clădirea Societății de asigurări „Dacia România“ în care a funcționat în anii 1950 Conservatorul de muzică și Editura Muzicală. Renovată, clădirea adăpostește astăzi mai multe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
luat înghețată la Giovanni. După aceea s-a împăcat, s-a întors la adevărata cofetărie high-life. Mai erau câteva cofetării cunoscute, dar de clasa [a] 2-a și a 3-a. În strada Carol cofetăriile Iorgu Constantinescu și Pascu. În Zlătari, cofetăria Baltador 214. În Episcopie, cofetăriile Tănăsescu 215 și Rădulescu. cafenele erau multe. Cea mai însemnată era cafeneaua Fialkovsky. Aci se făcea marea politică a zilei, aci veneau toți liberalii, cari erau în opoziție pe vremea aceea; aci se punea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cafenea foarte căutată de studenți, funcționari, tineret în genere era cafe neaua Fieschi din Șelari 217. Vastă încăpere, acolo se juca biliardul. Tinerii liceeni debutau la Fieschi. Pentru Liceul Sf. Sava mai era în apropiere, pe strada Stavropoleos, lângă Hanul Zlătari, într o căsuță, o cafenea micuță cu un biliard și două mese pentru consumație. Cafeneaua era ținută de un evreu și purta numele „La Iancu“. Iancu avea și o fată nostimioară care servea. Elevii mergeau la Iancu pentru ca să facă curte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
221. În 1873 se făcea reclamă cafenelei Labes, de pe strada Germană (Smârdan), deschisă de Jacques și Henry Labes; în 1885 funcționa o Café Labes, pe str. Lipscani nr. 2. 222. Cafeneaua Ströbel și birtul cu bucătărie vieneză, situate în spatele Hanului Zlătari. La Hotel de France 223 era în subsol o cafenea cu biliard. Liceenii și studenții o frecventau mult atrași fiind de către cele două frumoase blonde, fiicele antreprenorului. În seara în care am fost adus pentru întâia oară în acest local
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]