54 matches
-
Mariana, cetățean german, născută la 25 iulie 1956, în Constanța, județul Constanța, România, fiica lui Negrea Constantin și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 79108 Freiburg, Kehlerstr. 42. 13. Ugrinovici Jiva, cetățean iugoslav, născut la 1 ianuarie 1953 în localitatea Zlatița, județul Caraș Severin, România, fiul lui Momcilo și Miuța Borița, cu domiciliul actual în Iugoslavia, Bela Crkva, Dositejeva 16. 14. Schulz Stela Constanța, cetățean austriac, născută la 4 februarie 1936 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Florea și Veronica
HOTĂRÂRE nr. 894 din 24 decembrie 1997 privind aprobarea acordării cetăţeniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119768_a_121097]
-
Scharrenbroich Stela, cetățean german, născută la 14 iulie 1954 în Medgidia, județul Constanța, România, fiica lui Vlăduț Nicolae și Sucea Elena, cu domiciliul actual în Germania, Leverkusen, Mittelstr. 34. 48. Martinovici Sinișa, apatrid, născută la 18 iulie 1957 în localitatea Zlatița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Mladenco și Merime, cu domiciliul actual în U.S.A. 3821 Devon, apt. 14, Royal Oak, MI 48073. 49. Moldovan Delia, apatrid, născută la 26 aprilie 1970 în localitatea Viișoara, județul Cluj, România, fiica lui Moldovan
HOTĂRÂRE nr. 1.286 din 22 noiembrie 1996 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116402_a_117731]
-
Ciclova Română - Ilidia - Socolari 11) Comună NAIDAS, cu satele: - Naidas - Lescovita 12) Comună SASCA MONTANĂ, cu satele: - Sasca Montană - Bogodint - Potoc - Sasca Română - Slatina-Nera 13) Comună CĂRBUNARI, cu satele: - Cărbunari - Stinapari 14) Comună SOCOL, cu satele: - Socol - Bazias - Cîmpia - Pirneaura - Zlatița 15) Comună POJEJENA, cu satele: - Pojejena - Belobresca - Divici - Radimna - Susca 16) Orașul MOLDOVA NOUĂ, cu localitățile componente: - Moldova Nouă - Macesti - Moldova Veche - Moldovita 17) Comună PESCARI, cu satele: - Pescari - Sfîntă Elenă 18) Comună GIRNIC, cu satele: - Girnic - Padina Matei 19
ACORD din 13 ianuarie 1970 între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Socialiste Federative Iugoslavia privind micul trafic de călători în zona de frontieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127543_a_128872]
-
Miodrag și Doina, cu domiciliul actual în Austria, 8044 Graz, Eggwald 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Bd Republicii nr. 8, sc. 4, ap. 24, județul Caraș-Severin. 234. Jigum Miodrag, născut la 20 martie 1953 în localitatea Zlatița, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Jigum Milivoi și Mangiul Marină, cu domiciliul actual în Austria, 8044 Graz, Eggwald 11, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Bd Republicii nr. 8, sc. 4, ap. 24, județul Caraș-Severin. 235. Laudă Mariana
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
Albert Einsteinstr. 23. 133. Coman Marian, născut la 7 septembrie 1971 în Ploiești, județul Prahova, România, fiul lui Coman Viorel și Aurelia, cu domiciliul actual în Suedia, Vaxjo, Nydalavagen 10D. 134. Vulpe Snejana, născută la 12 ianuarie 1969 în localitatea Zlatița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Vulpe Radoslav și Elenă, cu domiciliul actual în Suedia, Helsingborg, Direktorsg 16. 135. Novacovici Cirpaci Angelica, născută la 7 aprilie 1970 în localitatea Răcari, județul Ialomița, România, fiica lui Cirpaci Cornel și Elenă, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 533 din 18 iulie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137181_a_138510]
-
și Stoina Elenă, cu domiciliul actual în Austria, 8350 Fehring, Bahnhofstr. 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Barzavitei bl. 3, sc. 1, ap. 13, județul Caraș-Severin. 315. Paior Rujita, născută la 1 aprilie 1955 în localitatea Zlatița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Stoiacov Smilia, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Victor Adlerweg 9/12, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, str. Rândul III nr. 58, județul Caraș-Severin. 316. Bodnariu Cristian, născut la 1 octombrie
HOTĂRÂRE nr. 705 din 19 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135986_a_137315]
-
Belobresca 2. ALFABET SLAV 3. Divici 3. ALFABET SLAV 4. Radimna 4. ALFABET SLAV 18. Sacu 1. Salbagelu Nou 1. ALFABET SLAV 19. Socol 1. Socol 1. ALFABET SLAV 2. Bazias 2. ALFABET SLAV 3. Câmpia 3. ALFABET SLAV 4. Zlatița 4. ALFABET SLAV 20. Șopotu Nou 1. Ravensca 1. Ravenska Anexă 1/9 la norme JUDEȚUL CLUJ ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Unitatea - sat component Mod de inscripționare Crt. administrativ- - sat aparținător în limba maternă teritorială - localitate componentă ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Cluj-Napoca
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
cu focurile ei, are un aspect feeric. Casele mai bune decât în regiunea precedentă, acoperite cu olane. Trupa în bună stare. Gâște, purcei, rațe se frig seara la focuri etc. Humueucă. 18 Iulie. La 14 Iulie plecăm peste munte, la Zlatița. Trecerea Balcanului prin defileuri la o înălțime de 1700 m e cea mai puternică impresie pe care o am de când am plecat. Suișul se face prin poziții sălbatice, printre urlete de torente și cascade. Păduri în care lipsește bradul, prăpăstii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se lărgește încet-încet, și se vede departe în vale o câmpie în soare, pe când noi suntem încă între nouri. Ape mai puține, flori felurite se arată, toporași între altele. N-am văzut o pasere ori un zbor de vultur. La Zlatița se aude de două cazuri de holeră. Bivuacăm la marginea satului. A doua zi 15, e ziua memorabilă, când suntem scoși din bivuac și duși în cantonament, unde nu stăm decât două ore și suntem scoși și duși la Zlatița
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Zlatița se aude de două cazuri de holeră. Bivuacăm la marginea satului. A doua zi 15, e ziua memorabilă, când suntem scoși din bivuac și duși în cantonament, unde nu stăm decât două ore și suntem scoși și duși la Zlatița cea mică de la ieșirea defileului, în cantonament, unde nu stăm decât 1/2 oră, și iar suntem scoși și puși în bivuac pe coasta pietroasă de alături, suntem împinși înainte și munciți fel și chip. Trupa nici n-a putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unde nu stăm decât 1/2 oră, și iar suntem scoși și puși în bivuac pe coasta pietroasă de alături, suntem împinși înainte și munciți fel și chip. Trupa nici n-a putut mânca în ziua aceasta. În cantonament la Zlatița stăm la un Bulgar bai Ivan, care are o femeie Maria Ivanova, un suflet nobil, cum n-am mai văzut în Bulgaria. Ne-a primit bine, ne-a pregătit pat, ne-a ospătat, plângea și suspina; Mir, brate, mir! și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ospătat, plângea și suspina; Mir, brate, mir! și-și frângea mâinele, dădea tot ce avea la soldați; n-a vrut să ia dela noi plată, și ne-a sărutat mânele când am plecat. Un suflet Tolstoian. La 16 venind de la Zlatița la Mircovo și bivuacăm lângă un pârău, între mori, într-o poziție frumoasă. E vorba să stăm o lună. Dar în vorbele femeilor și ale generalilor nu trebuie să te încrezi. În adevăr stăm abia o zi, 17, și azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un pârău, între mori, într-o poziție frumoasă. E vorba să stăm o lună. Dar în vorbele femeilor și ale generalilor nu trebuie să te încrezi. În adevăr stăm abia o zi, 17, și azi plecăm iar cale întoarsă, la Zlatița, așa încât halimaua de dus și întors să fie complectă. Eri după amiază, la 16, pe vreme frumoasă am fost la Bunovo, unde am rechiziționat 20 de care pentru aducere de proviant de peste munte. Drumul, noaptea, în car, prin albii bolovănoase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din baierile inimii. A doua zi în zori trebuia să plecăm. Toată noaptea a durat zvonul taberei, povestirile și cântecile. Flăcăii, în bucuria veștii de întoarcere nu mai aveau somn și astâmpăr. Joi 25 Iunie, plecare din Mircovo. Popas lângă Zlatița la gura defileului, lângă satul Clisechioi. Începem marș de retragere. La 26, stăm pe loc. La 27, în zori, plecare la Etropol. La 28 stăm Etropol. Oda maiorului. La 29 mergem la Miscovo. Plecăm în zori pe vreme frumoasă. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Golemi Izvor. La 2 August. Plecare în zori la Turghi izvor. La 3 August, la Sopot. La 4 August, din zori facem un marș foarte lung, până la Lovcea. La 5 August stăm. La 6 August stăm. 6 August. Încă din Zlatița, de la 25 Iulie, cum ajungem în locurile infectate de holericii altor trupe, încep a cădea și dintre oamenii noștri. Până la această dată, trupele noastre se bucurau de o stare sanitară îmbucurătoare. Batalionul II mai ales, poposit pe locul infectat, începe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Dunărea Podul la Corabia Și trec în Bulgaria Direcția Sofia. Ș-am tot înaintat Pân-la Miscovo în sat Ș-acolo-am răpauzat Pân-țările s-mpăcat. De aici am înaintat Printr-un dăfilău înalt Și de-aicea ne-am întors Pe la Zlatița în jos, Și de-aici ne-am înturnat Pân-am ajuns într-un sat Și muzica ne-a cântat În oraș la Itropol Muzica cânta cu dor. Dimineața ne-am sculat Și la drum iar am plecat Ș-am trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Girnic │ 98. Valea Bolvasnita 45. Glimboca │ 99. Valeapai 46. Grădinarii │100. Valiug 47. Iablanita │101. Varadia 48. Iam │102. Vermes 49. Ilidia │103. Vrani 50. Lapusnicel │104. Vraniut 51. Lapusnicu Mare │105. Zagujeni 52. Liubcova │106. Zervești 53. Luncavita │107. Zlatița 54. Lupac │108. Zorlentu Mare JUDEȚUL CLUJ cu reședința în municipiul CLUJ A. ORAȘE: ───────── I. CLUJ (municipiu) ÎI. DEJ (municipiu) III. TURDA (municipiu) IV. CîMPIA TURZII V. GHERLA VI. HUEDIN B. COMUNE: ────────── 1. Aghiresu │ 61. Lujerdiu 2. Aiton │ 62. Luna
LEGE nr. 3 din 16 februarie 1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unităţile administrativ-teritoriale pînă la alegerea consiliilor populare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152847_a_154176]
-
Punctele de trecere a frontierei de stat: Mesto prelaza drzavne granice 1. GRUIA - RADUJEVAC 2. ȚIGĂNAȘI - MIHAJLOVAC 3. TURNU-SEVERIN - KLADOVO 4. GURĂ VĂII - ȘIP 5. ORȘOVA - TEKIJA 6. SVINITA - DONJI MILANOVAC 7. BELOBRESCA - VELIKO GRĂDIȘTE 8. SOCOL - VRACEV GAJ 9. ZLATIȚA - KUSIC TRECEREA FRONTIEREI SE FACE NUMAI ÎN PREZENȚA ORGANELOR DE FRONTIERĂ. TITULARUL ACESTUI PERMIS ARE DREPTUL SĂ CIRCULE PE TERITORIUL IUGOSLAV PE O ADÎNCIME DE CEL MULT 2 KM DE LA LINIA DE FRONTIERĂ FIIND ÎNSOȚIT DE SPECIALIȘTII IUGOSLAVI. TITULARUL PERMISULUI
PROTOCOL din 30 noiembrie 1963 privind trecerea frontierei de stat româno-iugoslave în legătură cu realizarea Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie Porţile de Fier, pe fluviul Dunarea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152001_a_153330]
-
unor terenuri situate pe teritoriul comunei Coronini, Raionul Moldova Nouă, Regiunea Timișoara 6. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 47 din 14.01.1954 pentru adoptarea proiectului de decret pentru trecerea în proprietatea Statului a unor terenuri situate pe teritoriul comunei Zlatița, Regiunea Timișoara 7. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 48 din 14.01.1954 pentru schimbarea destinației unor terenuri agricole situate pe teritoriul comunei Coronini, Raionul Moldova Nouă, Regiunea Timișoara 8. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 49 din 14.01.1954
HOTĂRÂRE nr. 265 din 14 martie 2007 privind declasificarea hotărârilor Consiliului de Miniştri adoptate în perioada 1949-1956. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186447_a_187776]
-
14.01.1954 pentru schimbarea destinației unor terenuri agricole situate pe teritoriul comunei Coronini, Raionul Moldova Nouă, Regiunea Timișoara 8. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 49 din 14.01.1954 pentru schimbarea destinației unor terenuri agricole situate pe teritoriul comunei Zlatița, Raionul Moldova Nouă, Regiunea Timișoara 9. Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 53 din 15.01.1954 privind acordarea unor scutiri de taxe și impozite și stabilirea unui regim special de înscriere la circulație pe drumurile publice 10. Hotărârea Consiliului de
HOTĂRÂRE nr. 265 din 14 martie 2007 privind declasificarea hotărârilor Consiliului de Miniştri adoptate în perioada 1949-1956. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186447_a_187776]
-
3.471/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituțiilor publice. Articolul 2 Se aprobă trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia a unor construcții situate în localitatea Zlatița, comuna Socol, județul Caraș-Severin, aflate în administrarea Ministerului Administrației și Internelor Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră Caraș-Severin, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Articolul 3 Trecerea în domeniul privat al statului a construcțiilor se face
HOTĂRÂRE nr. 865 din 18 august 2010 privind trecerea unor construcţii, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin, din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune şi casării, şi pentru actualizarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225506_a_226835]
-
albie km 6,00 - consolidări de mal km 12,54 Durata de realizare a investiției luni 36 ---------- Anexa II/ 7 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ȘI INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Amenajare râu Nera și afluenți pe sectorul Borlovenii Vechi - Sopotu Nou Zlatița, județul Caraș-Severin" Titular: Ministerul Mediului și Pădurilor Beneficiar: Administrația Națională "Apele Române" - Administrația Bazinală de Apă Banat Amplasament: în albia și pe malurile râului Nera și afluenți (cod cadastral VI-1), în valea Almăjului și la ieșirea râului din Cheile
HOTĂRÂRE nr. 806 din 10 august 2011 privind aprobarea Listei cuprinzând 10 obiective de investiţii prioritare din infrastructura de gospodărire a apelor şi de mediu, precum şi a caracteristicilor principale şi a indicatorilor tehnico-economici aferenţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234569_a_235898]
-
Lupac, Clocotici, Rafnic, Vodnic Comuna Naidăș Sate: Naidăș, Lescovița Comuna Pojejena Sate: Pojejena, Belobreșca, Divici, Radimna, Șușca Comuna Răcășdia Sate: Răcășdia, Vrăniuț Comuna Sasca Montană Sate: Sasca Montană, Bogodinț, Potoc, Sasca Română, Slatina-Nera Comuna Socol Sate: Socol, Baziaș, Câmpia, Pârneaura, Zlatița Comuna Ticvaniu Mare Sate: Ticvaniu Mare, Cărnecea, Secășeni, Ticvaniu Mic Comuna Văliug Sat: Văliug Comuna Vărădia Sate: Vărădia, Mercina Comuna Vrani Sate: Vrani, Ciortea, Iertof Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 Orașul BOCȘA Localitate componentă: Bocșa Orașul OȚELU
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Belobreșca (în ) este un sat în comuna Pojejena din județul Caraș-Severin, Banat, România. Hotarul satului se învecinează la E cu hotarul satului Șușca,la N cu hotarul satelor Câmpia și Zlatița,la V cu satul Divici,iar în partea de sud are ieșire la Dunăre, în sectorul de frontieră cu Serbia. Prin sat trece drumul 57/ A,o ramificație a DN 57 care face legătura între orașele Oravița și Orșova,care
Belobreșca, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301070_a_302399]
-
La Etropole a fost instalat Cartierul general al diviziei și o parte din forțe (Brigada 14 Infanterie, Regimentul 8 Artilerie și serviciile). O a doua grupare (Brigada 13 Infanterie, Regimentul 4 Vânători și Regimentul 5 Artilerie) a fost dispusă la Zlatița, iar un detașament avansat a fost instalat la Benkovski. Sub spectrul unei înfrângeri iminente și totale, guvernul bulgar a cerut încetarea ostilităților, trupele române rămânând pe pozițiile ocupate până în luna august 1913, când au revenit în garnizoanele de pace. Operațiile
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]