70 matches
-
-se de indiscreția colegilor și în drumul ce ducea spre Teșila sau abătut spre pădure, cunoștea Ana un loc unde mergea ea să culeagă fragi și zmeură. Era o poieniță plină cu flori iar pe margine erau numai tufe de zmeuriș și de fragi. Dacă nu ar fi aproape de zona locuită puteai să te întâlnești și cu moș Martin și el un iubitor al acestor delicatese. - Hai, Costi, să mergem la cules de zmeură. - Unde? - Ai să vezi tu, ce îți
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
Ce, eu sunt ursoaica ta? Nu vezi cât de suplă și frumoasă sunt? Puteai să-mi spui o ciută, o căprioară, dar ursoaică? M-ai supărat și când mă gândisem să te recompensez cu un sărut că mă însoțești la zmeuriș... - Ei, lasă nu mai fii așa bosumflată că nu am spus-o cu rea intenție. Sper să nu renunți la recompensă... - Nu știu dacă mai meriți. Pot merge și singură... - Și dacă te întâlnești cu un urs cu două picioare
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
am nimic împotrivă. Credeam că mă iubești și nu este o mare problemă faptul să avem o relație intimă amândoi. - Gândești greșit. Dacă tot am ajuns până aici, mulțumește-te cu plăcerile obținute pentru efortul de a mă conduce la zmeuriș și dacă nu vrei să mai stai, poți pleca, eu tot am venit să culeg zmeură așa că pot rămâne și singură în pădure. Nu ar fi prima dată și cunosc drumul de întoarcere. - De ce să plec? Rămân cu tine. Ce
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
regenerare pe u.a., pe specii în raport cu natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) și modalitatea de execuție a acestora (semănături directe, plantații); stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafața decenală în rând la exploatare; suprafețe realizate cu afinișuri și zmeurișuri naturale; realizări în deschiderea de linii parcelare; realizări în dotarea cu instalații cinegetice (hrănitori, sărării etc.) și piscicole (toplițe, cascade etc.). La finele fiecărui an se vor totaliza elementele înregistrate în evidența anuală a aplicării amenajamentului. Evidența decenală se completează
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295110]
-
vlagă, din moment ce, dimineața, când să mâncăm, am constatat ca roșiile erau stricate, că și conserva de legume luată de la magazinul alimentar forestier era mucegăită, am aruncat-o, așa că eram nevoiți să mâncam doar pâine cu ceai făcut din crengi de zmeuriș. - Ei, ce facem, mai urcăm? Se uită jalnic Mihai către mine. - Hai să mai încercam Degeaba. După nici zece pași, ne trântim iar la pământ. Picioarele nu slujeau la nimic. Dar trebuia să facem ceva, cu ultimele resurse trebuia să
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
regenerare pe u.a., pe specii în raport cu natura lucrărilor (împăduriri integrale, completări) și modalitatea de execuție a acestora (semănături directe, plantații); stadiul regenerărilor naturale în arboretele încadrate în suprafața decenală în rând la exploatare; suprafețe realizate cu afinișuri și zmeurișuri naturale; realizări în deschiderea de linii parcelare; realizări în dotarea cu instalații cinegetice (hrănitori, sărării etc.) și piscicole (toplițe, cascade etc.). La finele fiecărui an se vor totaliza elementele înregistrate în evidența anuală a aplicării amenajamentului. Evidența decenală se completează
ANEXĂ din 4 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294800]
-
și numai de un preaplin de bucurie și recunoștință! Așa pășiră în lumină cu toții... * Aproape se înserase. Americanul se dezmetici primul. Făcu prezența: Papa și Babacul zăceau rezemați de câte un trunchi, Flower-Power și Miramoț erau așezate cuviincios lângă un zmeuriș, Solitarul bloca poteca, Patriarhul dormea cu capul pe un bolovan, Doc și Diplomatul ședeau sprijiniți spate în spate, cu bărbiile în piept... Își recăpătaseră înfățișarea de la vârsta a treia, adolescenții rămăseseră undeva dincolo de peretele muntelui, probabil captivi în oglinda stranie
CAP.9 (ULTIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377365_a_378694]
-
cu fața către miazăzi, pe o piatră lată și călduță, deasupra capătului văii Apei care Curge. Avea, din stânga, zbuciumul apelor acesteia, și, în dreapta, luciul nesfârșit al Apei care Dă Nori. Se simțea bine, ghiftuit, cu burta plină de zmeură din zmeurișul întins la soare care îmbrăca cumpăna dintre cele două Ape, în care poți da oricând nas în nas cu vreun urs din neamul pașnic al mâncătorilor de zmeură. Dintr-o dată, cu un bubuit de tunet, și cu un cutremur al
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
nas cu vreun urs din neamul pașnic al mâncătorilor de zmeură. Dintr-o dată, cu un bubuit de tunet, și cu un cutremur al pământului, fața văii dinspre Apa care Curge s-a prăbușit în jos, în văgăuna izvoarelor, cu tot zmeurișul de pe ea. Speriat, ridicat pe picioarele care îi tremurau, Omulețul a înțeles mai bine cum face Apa care Curge să se apropie de coada Apei care Dă Nori. Întors la peștera tribului, cu gura ei pe peretele de stâncă de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Cei doi pițigoi Înainte de-a pleca acasă, după o zi obositoare de muncă în grădină, tanti Ana s-a dus la zmeurișul extins pe o suprafață dublă față de anul trecut. Chiar și lăstarii noi, puși din primăvară de nenea Nelu, au dat roade anul acesta. Și ce roade! Boabe mari, roșii și dulci, să le tot mănânci! A început să culeagă zmeură
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
speriat, stând pe mijlocul unei crengi. Se uita la ei neajutorat, știind că nu ei sunt părinții lui și aștepta ajutorul părinților adevărați, care săreau furioși pe gard. Tanti și nenea le-au cedat locul, îndepărtânduse în mare grabă de zmeuriș, cu gândurile acum limpezite și pândindu-i de după niște pomi, în continuare. Pițigoii, unul după altul, au virat către tufă și au plonjat lângă puiul lor, așternându-se în sfârșit o mare liniște în jur. S-a reunit familia de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
limpezite și pândindu-i de după niște pomi, în continuare. Pițigoii, unul după altul, au virat către tufă și au plonjat lângă puiul lor, așternându-se în sfârșit o mare liniște în jur. S-a reunit familia de păsări iar peste zmeuriș, pacea se desăvârșise. A doua zi degeaba căută păsărelele pe gard sau în tufiș, nu erau nicăieri. Nenea Nelu dând din nou ramurile la o parte, găsi cuibul și le arătă celor două fete. Tanti se simțea vinovată pentru plecarea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
șarpele de casă, care a fost văzut în grădina vecinei.” Într-o vreme li s-a părut că zăresc un pițigoi identic pe un alt gard. Fetele, ulterior, au descoperit și „chiriașii” gălăgioși, mutați într-un măr nu departe de zmeuriș. Puiul deja zbura vesel și el, în apropierea noului cuib. Ursul polar Încet se ridicase ceața de pe steaua polară, particulele de zăpadă se așezaseră pe calotele de gheață, vizibilitatea creștea pe hotarele albe de la Polul Nord, când își făcea apariția ursul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
prăvălite-n vad îmi calc urmele am rămas aburul viu al nopților reci... Dumbrava minunată O ciudată alcătuire, priveliște ideală când noaptea încrengăturilor albastre își cheamă, în șoaptă, poezia... Copacul tău ești tu în dumbrava ta minunată, Lizuco... Și-atunci, zmeurișul tău împrăștie azi norii roș de gura ta Daniel LĂCĂTUȘ Medalion hunedorean (Eugen Evu) (Elena M. Cîmpan) Cine e femeia aceasta? Am privit-o în ochi și am crezut că descopăr alte lumi. Are brațe, are picioare și o sută
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
adevărat fiu de munteancă hrănit cu laptele gras al vacilor de acolo. Pus Într-un fel de rucsac cu spătar, deschis, Între perne umplute cu fân, copilul face primul său drum În afara satului natal. Trece prin pădurile de fagi, prin zmeurișuri și pe platouri unde pasc turme de oi. Ajung În cele din urmă amândoi Într-un sat de sub munte. Anton dă ziua bună tuturor celor pe care-i Întâlnește. Cei mai mulți Îi răspund, deși nu-l cunosc, alții Însă se arată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
zgârciuri În valoare de doisprezece lei. Să mă Întorc de unde am plecat: din tufișurile de zmeură, dracii de copii mă pișcau cu invizibile. Cu toată demnitatea mea, am cules de pe jos câțiva bolovani de pământ și i-am azvârlit către zmeuriș. Ăia de acolo cântau și parcă vedeam cum băteau pumnii a sâc: „Repetentu’ după ușă bate toba la păpușă!”. „Repetentu’! Repetentu’!” se auzeau vocile ascunse dincolo de gard. În gând l-am trecut pe tata pe la icoane, că rostise cuvântul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
sălbăticiunea nu-i lucru potrivit să te joci... Călugărul purta o oală în care să punem zmeura culeasă. Înainte de a ajunge în poiană, am cotigit-o la stânga, cam pe unde l-am văzut eu cândva pe moș Martin umblând prin zmeuriș... Veverițele ne-au simțit prezența și ne-au ieșit în cale înainte de a intra noi în lăstăriș. Bună dimineața, năzdrăvanelor! - le-a întâmpinat călugărul, scoțând din oală alune pe care le-a aruncat la îndemâna lor... Mare agitație până fiecare s-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bătrân minunându-mă câtă bucurie îi pot aduce aceste mici creaturi ale lui Dumnezeu. În cele din urmă, și-a întors privirea spre mine și după ce - poate - s-a convins că și eu mă bucur la fel, a pornit spre zmeuriș... Tocmai când oala era plină și voiam să ne retragem, se aud crengi uscate rupte de călcătură grea... Mi-am îndreptat privirea spre acolo. În fața ochilor tocmai se înălțase ca o stâncă moș Martin. Oprit în loc, adulmeca aerul cu un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
venit ca o mângâiere pentru inima mea, care se zbătea să iasă din piept. În cele din urmă, m-am liniștit. Prudent, însă, m-am retras totuși la o distanță potrivită, de unde îl urmăream pe „moșnegul Martin”, care moșmolea prin zmeuriș. Până la urmă, am uitat de el și am colindat rariștea de la un cap la altul, cu veverițele pe urma mea. „Să știi că neastâmpăratele astea au grijă să nu mi se întâmple cine știe ce...” gândeam eu zâmbind gândului. Între timp, păzeam
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
citind și tâlcuind semnele și zgomotele așa cum ai citi și tâlcui o carte, tot timpul în căutarea acelei misterioase chemări... care, și pe dânsul îl ademenea. Au urcat coastele cu mestecăniș ce închideau pe laturi Valea Idrici. Au zăbovit în zmeuriș... s-au încâlcit în rugii de mure, de unde începea pădurea. Au pornit în susul pâraului Idriciu, ca lupul să nu-i poată simți. Suru se mișca încet printre brusturii uriași... pentru o clipă îi pierde din vedere... e în urma lor la
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Antoane... da‟ îl sâmt unde‟i! făcu bătrânul. - Ioti colo, tatai... Pata aceea care se mișcă! Îl vezi? Suru se mișca încet printre hățișuri. Au urcat coastele cu mestecaniș ce închideau pe laturi valea... Au mai zăbovit o vreme în zmeuriș, și au pândit.. Când... de după un copac, apăru o namilă mițoasa, strânsă peste mijloc într-un chimir negru îmbumbat cu ținte argintii. Anton, vânat de manie, îi puse mâna pe umăr și cu degetul la gură îi șuiera la ureche
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
vârful unui fag. Anton îi aruncă o privire și îi zâmbi sprâncenatei cu ochi roșietici. Râsul alunecă ușor pe marginea povârnișului adulmecând vânat; ajunge într-un luminiș printre resturi de copaci doborâți de furtuni, ocolește niște vreji de muri și zmeuriș... deodată se ghemuiește, se prelinge ca o umbră peste frunzișul căzut, mai aproape de unde se auzea un fâșâit; trece pe lângă un copac doborât, intră în tufișuri și înlemnește în apropierea unor urzici care se mișcau... doar, ciotul de coadă tresare
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
am descoperit că sunt nepoții mamei Vasâlca, cea care ne-a primit la venirea noastră din tinerețe, adică neamurile noastre (foto 13). Grădina foarte cumpătat îngrijită mai păstrează urme din vegetația de altădată: aleea, nucii, salcia reîntinerită, pâlcul de vie, zmeurișul, bujorii... Am revăzut camerele, cămara (altădată împovărată cu dulcețuri și nuci, și struguri), soba, noptiera, unele fotografii... Așteptam, parcă, să apară și Domnii... Ne-au surâs... doar din poze! (foto 14). Proprietarul nu ascundea faptul că face lucrurile cu mare
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
unde ești ? Și tu apă cistalină, Să te cânt ca în povești, Cum curgeai în jos, de lină, Să-ți sorb apa din izvoare, Pe la «Moara de hârtie», Ziua în arșița mare... Șopotindu-mi numai mie ! Dar voi, văi cu zmeuriș, Dar voi, fete și feciori, Cu pitulici în frunziș Cu obrajii roșiori, Și cărarea cea umbroasă, Mai jucați o învârtită, Pe unde urcam voioasă ? Colo-n lunca cea vestită ? Fruntea Malului Și acuma văd aevea O cărăruie pe muchea unui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Salaheddin și Manour, domiciliat în București, B-dul Mihail Kogălniceanu nr. 22, et. 3, ap. 28, sectorul 5. 155. Fatah Sherzad Asad, cetățean irakian, născut la 1 iulie 1954 în Arbil, Irak, fiul lui Asad și Sabria, domiciliat în Timișoara, str. Zmeurișului nr. 2, sc. A, ap. 12, județul Timiș. 156. Alhaj Ali Bassam, cetățean sirian, născut la 3 mai 1959 în Damasc, Siria, fiul lui Yousef și Jamilah, domiciliat în Rîmnicu Vîlcea, str. Diamantului nr. 13, bl. A. 17, sc. E
HOTĂRÂRE nr. 688 din 6 decembrie 1993 privind acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122167_a_123496]