37 matches
-
plămîni; ploaie; podeaua; politică; politicienii; ponosit; prăfuit; prefăcut; prietenie; respingător; roată; rufe; rușine; sănătos; sărăcie; silă; sînge; spălare; stradă; stricat; sumbru; sutien; de tot; toxic; tractorist; trafaret; trist; țară; ucigaș; ud; unt; urîțenie; vagabond; vanish; veselă; vorbi; zburdalnic; zdreanță; zdrențuros; zoios (0); 790/210/71/139/0 muri: deceda (57); sfîrșit (30); tristețe (27); durere (20); sicriu (20); învia (16); cimitir (14); deces (12); negru (12); trăi (12); mort (11); suferință (11); viață (11); decedat (10); moarte (9); a deceda (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prezent și în descântece, ca "ajutor", dar și ca element de comparație. În seara înspre Anul Nou, fetele descântă de "ursită", punând un inel pe o punte de pe o apă înghețată: "Bună seara, Sîn Vasile! Eu nu mă spăl de zoioasă, / De lepoasă, / Da mă spăl / De ură, / De făcătură, / Să rămân peste an: / Curată, / Luminată, / Ca sfântul soare / Când răsare, / Ca apa din fundul pământului, / Curată, curgătoare, / Ivindu-se pe fața pământului / La soare. / Eu mă rog, sfinte Vasile, / Să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
implozie încetinită, din care orașul fusese exilat de victoria dărâmăturilor. Panouri mari, proclamând Șantier în lucru, pericol de accidentare! împresurau imense spații, încremenite zăbavnic și interziceau trecătorilor accesul dincolo de granițe cenușii din gălămoaze năruite, de morene ale tencuielilor în culori zoioase, de parapete din cărămidă, cu ambrazuri de ferestre pustii, amestecându-se într-o lentă zbatere epileptică, mânată de îmbrânceli de buldozere și de mandibulele de fier ale excavatoarelor. Peste tot, rânjește o solemnă urâțenie, amintirile năpârlesc în fiecare zi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe dată: Vine băiatul! asigură el, cu nedezmințit profesionalism. Plecarea trenului din ultima stație din Ploiești, care semnala apropierea de Capitală, îi sugera totdeauna lui Vladimir momentul pregătirilor pentru apropiata sosire la țintă: lunecarea tot mai lină a trenului printre zoioasele blocuri gri din cartierul Grivița Roșie, căutarea unui taximetru între uriașele colonade ale Porții principale din Gara de Nord, suita de întâlniri cu managerii firmelor partenere ce învârteau afaceri nu atât de suspecte, pe cât părea la prima vedere, cât mai ales fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
bere bună. Pleacă toți pe jos. Un alai cu fețe zîmbitoare. Unii, oameni foarte răi, aveau un soi de frustrare. Oleacă de foc, bineînțeles fără moarte, doar cu o pîrleală, acolo... ar fi fost și mai interesant. "Țiganul" iese în fața zoiosului său chioșc și ne invită cu plecăciuni adînci: Poftim, dom' Pașcu! Ce onoare să vină și dom' primar! Poftiți, am un separeu, al lui dom' Pașcu... Lui acolo îi place... Fața de masă este curată, paharele la fel. Mulți ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
oale. Cu toate că buba-i coaptă, n-are cine s-o spargă. Tineretul, care crede că are Europa și S.U.A. la picioare, este departe de politică, nu-l interesează, pensionarii sunt numai mulți, iar intelectualii se gudură pe lângă putere. Între timp „zoioșii” înoată în mocirla democrației, fără să-și dea seama că alimentează atât tendințele de stânga, cât și de dreapta. Puțin a lipsit ca în perioada interbelică să le pună mâna-n gât legionarii și, drept să vă spun, n-ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Vă rog, și o salvare!“. M-am uitat cu atenție la omul accidentat. Lângă el, cu toată graba spre liman, avea „salvată“ și o sticlă de plastic boțită, în care se mai păstrau câteva înghițituri de vin. Purta o pălărie zoioasă, un pulover așijderea și o geacă turcească din buzunarul căreia se vedea o jumătate de pâine. Omul ți-ar fi putut stârni mila chiar și fără să fie accidentat. Lângă noi a apărut deodată un bărbat în trening, așezându-se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
ești bou, descurcă-te singur“. Când am auzit sirenele Poliției și ale Salvării, tocmai mi-a venit tramvaiul în stație. Am urcat și am privit în urmă - la pletosul care gesticula către șoferii blocați în trafic, la omul cu pălărie zoioasă, așezat în fund, frecându-și genunchiul cu mâna, la bărbatul în trening care a tulit-o pe partea cealaltă a străzii -, cu sentimentul că am asistat la o splendidă scenă absurdă. Despre prietenie, cred eu. POVEȘTI DE ADORMIT P|RINȚII
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
senectutea și efectele sale colaterale neplăcute, agasante și dureroase un exemplar uman matusalemic ambalat într-un raglan maro, uzat, slinos și grosolan cârpit pe alocuri cu ață albă, iar pe cap în ciuda timpului frumos și călduros avea o căciulă neagră zoioasă și roasă pe la margini de timpul îndelungat de când se afla în câmpul muncii. Omul care stătea pe scăunel în bătaia soarelui fierbinte era într-adevăr bătrân, dar avea gândirea trează și o privire inteligentă și iscoditoare. Tata a îndrăznit. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
82). Mihail Sadoveanu a descris și el În termeni negativi - Într-o povestire din 1905 - cârciuma ținută de un evreu Într-un sat din Moldova : „Crâșma lui domnu’ Iosub era o șandrama neagră și urâtă, cu niște ferestre chioare și zoioase, și sta pe o coastă, sprijinită În proptele mari de stejar. De-abia sta ; te mirai cum n-o dă vântul jos” (377, p. 99). 362. Străinii au ocupat, de regulă, zona de mijloc a societății românești, cea compusă mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sfârșitul lor după voia Sa cea sfântă”. După amiază a venit la mine un moșneag sfătos. Cine ar bănui măcar, că sub masca nenorocită a mizeriei viază un suflet atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede că acest moșneag desculț, cu bondița peticită, cu palmele bătucite de muncă, cu degetele stricate de gloanțe pe front, să se afle omul care vorbește cursiv
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
sfârșitul lor după voia Sa cea sfântă. După amiază a venit la mine un moșneag sfătos. Cine ar bănui măcar, că sub masca nenorocită a mizeriei viază un suflet atât de nobil ?. Cine ar bănui că sub pălăria ruptă și zoioasă, că sub părul alb și dezordonat se află o inteligență sclipitoare? Cine ar crede că acest moșneag desculț, cu bondița peticită, cu palmele bătucite de muncă, cu degetele stricate de gloanțe pe front, să se afle omul care vorbește cursiv
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]