57 matches
-
a construit caractere negative, sortite eșecului. 74 Mai trebuie remarcat faptul că, în ansamblul operei lui Zola, puține personaje nu sunt atinse de o pasiune morbida. Fiecare român are o scenă de exces, în care se manifestă pe deplin imaginarul zolist, cum ar fi scenă în care Gervaise în L'Assomoir se deda chefului ce-i aduce pierzania. 75 Termen-cheie al poeticii balzaciene, tipul este definit de romancier în prefață la La Comédie humaine că un personaj care rezumă trăsăturile tuturor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
dintre fidelii "Serilor de la Médan" alături de Guy de Maupassant, Paul Alexis și Léon Henniques, a cărui evoluție oferă datele unei reconversii a naturalismului în estetica decadentă, reconversie care are semnificația mai profundă a unei mutații estetice. Inițial, scriitorul publică romane "zoliste" precum Surorile Vatard (1879) și Pe apa sâmbetei (1882), pentru ca în 1884 să-i apară În răspăr, roman întrebuințat ca port-drapel, model exemplar și manual al esteticii decadente. În același an apare un alt roman care cunoaște un succes aparte
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un realism denaturat de la atitudinea și de la scopurile sale inițiale"126. La scriitorii naturaliști − notează Nicolae Manolescu − eșecul pare să fie înțeles ca punct terminus al unui parcurs existențial. Această opțiune definitorie a lor e născută din scopul declarat al zoliștilor de a face din roman o imago mundi. De aceea în naturalism, destinul coincide cu neșansa, cu eșecul atroce al omenescului. Personajele-victimă, patologicul senzualității, violența abrutizantă, obsesiile care copleșesc caracterele sunt câteva dintre elementele definitorii care așază orice text în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Îți trimet totodată, sau cu o mică întârziere, o schiță, Hoțul de Zenon!, pentru numărul din 15 noiembrie. În ea reunesc nota tragică cu cea comică (s.n.), ceea ce nu știu dacă nu va produce un efect prea brusc în genul zolist. Oricum, așa mi-a fost concepția inițială și din ea nu schimb nimic"141. Așadar, în "concepția inițială" a junelui Lovinescu, amestecul de comic și tragic ar caracteriza literatura capabilă să surprindă viața așa cum e, ca în "eterna melodramă" sau
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
o descifrez. "Iubirea, parcă îmi spunea ea, e lovită după fiecare tentativă de a pătrunde în trecutul ființei dragi." " Totuși, mă trezii spunând, ar fi fost mai bine dacă mi-ai fi spus din vreme despre această dragoste a ta, zolistă, pentru un dipsoman!" Se uită la mine doar cu o mișcare a corpului; privirea i se retrăgea și mai mult într-o parte. "Și dacă ar fi fost mai rău?", zise. "Mai rău decât să fi omorât un om?", reluai
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să obțină avere și prestigiu în comunitate. Lupta pentru pământ, în varianta realist-rebreniană, însoțită de erotism și mai ales de patologie psihologică, este abordată fără nuanțe substanțiale de originalitate. De altfel, V. a fost văzut ca un „exponent al naturalismului zolist potențat cu simbolistica «romantică» a vânturilor, crivățului și apelor dezlănțuite” (Mihai Cimpoi). Singurele scene care fac diferența se referă la retrospectivele despre participarea lui Stiopa Capmare la luptele primului război mondial și la năvălirile „moscalilor” prin satele românești de dincolo de
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
cruce, simbol al suferinței și al eliberării, apoi pe lângă casele satului a căror descriere sugerează condiția socială, precum și unele trăsături ale personajelor. El conferă textului simetrie: cu el pășim în lumea ficțiunii, la capătul său se încheie romanul. În romanul zolist, drumul simbolizează dorința de îmbogățire cu ajutorul pământului, precum și pătrunderea progresului în viața satului francez, aducând cu sine tendința de a obține profit cu orice preț. Hora este un alt simbol care contribuie la simetria romanului rebrenian: o întâlnim atât la
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
satului francez, aducând cu sine tendința de a obține profit cu orice preț. Hora este un alt simbol care contribuie la simetria romanului rebrenian: o întâlnim atât la începutul, cât și la sfârșitul romanului Ion. Ca și dansul din romanul zolist, hora este un moment important din viața satului, un mod de comunicare, un simbol al solidarității. Simetria romanului zolist este realizată prin scena semănatului de la începutul și de la sfârșitul romanului Pământul. Semănatul are valoarea unui simbol, acela „al continuității vieții
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
contribuie la simetria romanului rebrenian: o întâlnim atât la începutul, cât și la sfârșitul romanului Ion. Ca și dansul din romanul zolist, hora este un moment important din viața satului, un mod de comunicare, un simbol al solidarității. Simetria romanului zolist este realizată prin scena semănatului de la începutul și de la sfârșitul romanului Pământul. Semănatul are valoarea unui simbol, acela „al continuității vieții pe aceleași meleaguri ale nenorocirii”. ( cap. Drumul, Crucea, Casa, Hora, Semănatul). Privirea indivizilor și a colectivității urmărește toate dramele
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Francez. Ciclul respectă tehnica utilizată de Balzac în opera sa, Comedia umană, dar romanele lui Zola trebuie lecturate în întregime pentru a asigura comprehensiunea textului. Deși în epocă, romanul Pământul a fost considerat cel mai naturalist roman din întreaga operă zolistă, din cauza modului în care a fost zugrăvit portretul colectiv - țăranii, textul prezintă și elemente realiste, cum ar fi portretele personajelor, impunătoare prin trăsăturile lor individuale: Jean, bătrânul Fouan, Françoise: ”El deformează, înnegrește, îngroașă, simplifică, accentuează reliefurile, îi împinge pe indivizi
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
personaje anonime, 94. După numele de familie 128 După prenume 12 După poreclă 2 Anonime 94 Total: 236 Dacă în romanul lui Rebreanu, personajele puteau fi grupate în funcție de anumite criterii bine conturate, respectând acest model, putem clasifica și numele personajelor zoliste în funcție de ceea ce ele precizează: 1.aspectul fizic: Hilarion, nepotul Mariannei Fouan 2.clasa socială: intelectualii au nume sonore: învățătorul Lequeu, abatele Godard, preotul Madeleine țăranii: Lise, Françoise, Buteau, familia Fouan etc 3.forme ale denominației populare: porecle: Jesus-Crist Hyacinte; La
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
francez am realizat interpretarea simbolică, prin explicarea etimologică a numelor personajelor, tot a șapte eroi: Louis Fouan, Buteau, Lise, Françoise, Delhomme, Hyacinte, Jean Macquart. În cadrul acestui capitol despre simbolistica numelui, am considerat utilă, pentru o mai bună înțelegere a romanului zolist și a relațiilor dintre membrii familiei (legături care au în centru dorința de a avea pământă, realizarea arborelui genealogic al familiei Fouan: Louis Fouan căsătorit cu Rose Maliveme, cu care a avut mai mulți copii: Buteau, Fanny, Hyacinte, Jesus Christ
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
care, în alte literaturi, au apărut treptat. Problemele complexe social-politice, produse de perioada interbelică, necesită o cuprindere și dezbatere largă, deschizând drum larg romanului social și de analiză. Pe fondul romanului autohton se grefează aluviuni mai vechi balzaciene, tolstoiene, stendhaliene, zoliste, iar mai recente, proustiene și gidiene, constituindu-se în forme compoziționale de o rară varietate în creațiile marilor romancieri din literatura veacului al XX-lea. Romanul românesc din secolul al XIX-lea n-a excelat prin capodopere. El a trasat
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
proprietate a boierilor. „Nu v-ajute Dumnezeu sfântul!" mai apucă să îngăime Nicolae îmbrâncit cu feciorul de pe scara trenului. Precedând pe Arghezi din Flori de mucigai, dar fără implicațiile poetice de acolo, în Golanii și Culcușul, Rebreanu explorează în manieră „zolistă” lumea interlopă de la periferia Bucureștiului. Este o lume a instinctelor: „Șmecherul" Gonea Bobocel, "tăticul", coabitează cu Margareta. „Gagica" îl părăsește după un timp pentru altul mai tânăr, Aristică. Acesta își dobândește locul cu brutalitate, după legile nescrise ale naturii, ca
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Această apariție, despre care el nu știe și nici nu va afla nimic concret, va rămâne pentru el simbolul libertății. Astfel de imagini ale femeilor pariziene care vin din tinerețea personajului nu se mai regăsesc în alte române ale ciclului zolist. Confruntarea textelor și imaginilor este impusă și de epocă cercetată, care favorizează dialogul între literatura și artele plastice. Reprezentările scrise, pictate sau de altă natură, formează un ansamblu complex și polisemic 36. Imaginile se modernizează pe parcursul secolului, evoluând de la sacru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și erotismul sunt două extreme între care se plasează eroina lui Zola. Nu există nici un personaj, oricât de decăzut, care nu ar încerca o nostalgie a purității, atât de caracteristică operei lui Zola în general. Această unitate profundă a proiectului zolist îi permite autorului să urmărească o mitologie, al cărei suport este femeia. În opera lui Zola femeia este rând pe rând țap ispășitor, divinitate, neant, monstru diabolic; femeia senzuala insufla neîncredere. Nana este un astfel de exemplu "idole redoutée" [Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o propune Zola pare să fie diferită de cea a personajelor flaubertiene și maupassantiene. În ea regăsim figurile cuceritorilor, cum sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă, deoarece ei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă, deoarece ei sunt cu toții învinși, fie de femeie, fie de faliment sau de moarte. În comparație cu personajele balzaciene a caror energie ține de voință, energia personajelor zoliste ține de involuntar, de aici și eșecurile lor73. Se știe că ficțiunea naturalista privilegiază o viziune a lumii pesimista (fondată pe sociologia lui Taine și accentuată de influență lui Schopenhauer)74 care se traduce prin tragedia destinelor umane. Semnificativ apare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
că omul păstrează un fond de "naturalețe" și legături cu o stare primitivă îndepărtată. "Omul fiziologic"80 resimte profund o discordanta, condiționată de interacțiunea dintre mediu și noul tip de personalitate format de societatea capitalista. Fisură este un mare motiv zolist, semnalată de critică de specialitate. Zola face turul mediilor socio-profesionale reprezentative ale timpului. Iar în funcție de acest proiect sunt construite intrigile romanelor sale. Ceea ce îl preocupă este mecanismul funcționarii sociale al acestor clase. Conform proiectului conceput, majoritatea personajelor lui Zola sunt
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
alte femei. Acest sentiment deformat, dar totuși veritabil, îl plasează deasupra burghezilor ordinari. Astfel, Flaubert, admirator al secolului al XVIII-lea, prelungește românul "libertin", care este și un român de educație sentimentală, oferind femeilor o lecție contra iluziilor. Proiectul ciclului zolist constă în folosirea personajelor emblematice ale timpului. Demersul alegoric al lui Zola constă în a face din Pariziana Renée incarnarea regimului imperial, viciat, avid de plăceri, fără valori morale și deci condamnat la o dispariție brutală Renée moare în scurtul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este fascinat mai mult de ceea ce realitatea ascunde decât de realitate în sine. Philippe Hamon semnalează în studiul monografic Le Personnel du român. Le système des personnages dans leș Rougon-Macquart d'Emile Zola [1983, p.318-319] caracteristică majoră a personajului zolist, care constă în căutarea unui adevăr ascuns și devoalarea ființei ascunse în spatele aparentelor. Demontarea mecanismelor psihice și sociale furnizează explicații ce duc la o înțelegere mai completă a personajelor. Parizienele lui Zola au, de regulă, o viață dublă, cum ar
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
autorul substituindu-i o serie de vederi diferențiate, cu mișcare panoramica, cu variații ale profunzimii câmpului etc. Tot Henri Mitterand vorbește și despre punerea în scenă cvasifilmică a spațiilor complexe [1987, p.154, 156]. Criticul Denis Bertrand folosește pentru creația zolista formulă sintetică "vaste scénographie du visible" [1992, p.187]. În naturalism, textul are o poziție "spectaculara", un caracter teatral mai evident decât în La Comédie humaine, datorită spațiului fictiv imaginat de scriitor, care utilizează toate mijloacele pentru a realiza un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
idealului de dramă wagneriana. Spre deosebire de Balzac, care intervine permanent în narațiune, dă sfaturi, trage concluzii pentru a scoate o morală, o părere favorabilă sau defavorabilă, autorul ciclului Leș Rougon-Macquart se mulțumește cu rolul de "regizor ascuns al dramei", după formulă zolista. M.Van Buuren consideră că la Zola "le théâtre est un jeu destiné à tromper le spectateur: l'acteur est un imposteur qui cache șes intentions criminelles sous une apparence hypocrite" [p.177]. A fost consemnata în mod special și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
considerăm că dezbaterile tradiționale purtate, de regulă, sub semnul lui Balzac, ar fi, pe alocuri, mai bine înțelese, dacă ar fi examinate în lumina creației lui Zola. Dacă personajele lui Balzac sunt captive (în condiția lor), anumite personaje ale ciclului zolist încearcă să se opună și să se elibereze. Pariziana devine femeia-subiect, care conjuga determinismul cu imprevizibilul. Femeia din Leș Rougon Macquart adesea ia viața în mâinile sale. Este cazul femeii pariziene. Zola este unul dintre puținii care se oprește la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
un aspect neglijat de majoritatea scriitorilor timpului, cum ar fi răzvrătirea potențială a femeii, capacitățile ei subversive și surprinzătoarea să autonomie. Ambii scriitori-giganți constituie o mitologie fondatoare a literaturii secolului al XIX-lea, dat fiind influență modelelor socio-literare balzaciene și zoliste asupra întregii scriituri românești contemporane. Diferiți factori importanți fac din Pariziana când un model negativ, când unul pozitiv. Caracterele analizate dovedesc o oarecare omogenitate și comuniune a acțiunilor, a conduitei și stilului femeii pariziene, care se regăsesc în toate scrierile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]