44 matches
-
de formă neregulată, de 1-2 mm în diametru, situate în special în apropierea solului. Când zonele afectate devin circulare, răsadul se ofilește și se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mari, de 4-24 mm, circulare, brune, pe suprafața cărora se observă zonalități concentrice. Țesuturile afectate se brunifică, se sfâșie și frunzele apar perforate. Fructele situate la baza plantei pot fi atacate și prezintă pete mari, neregulate ca formă, cu țesuturile ușor cufundate și acoperite de un puf catifelat, brun-negricios, alcătuit din fructificațiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe frunzele infectate, apar pete mici de decolorare, de 1-2 mm, care se pot uni și ajung până la 1 cm în diametru sau chiar mai mult. Petele sunt înconjurate de un inel galben, iar pe suprafața lor, după brunificare, apar zonalități concentrice cu fructificațiile ciupercii. Pe tulpini, lăstari și fructe, în dreptul petelor brune se constată că țesuturile sunt puțin cufundate. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă de la un an la altul sub formă de miceliu în resturile vegetale și chiar în semințe; poate rezista
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
am spus că din vina mea ... fără să încerc a culpabiliza pe altcineva ... și ... mă întreabă ce subiecte am pe bilet... Le țin minte și acum, după tensiunea în care m-a ținut: I. Tipurile de înmulțire la plante; II. Zonalitatea latitudinală și altitudinală a vegetației în România. "Le știi sau nu le știi? ... ca să nu pierdem timpul". "Le știu, domnule profesor". În timp ce se uita la mine neîncrezător ... eu am și început. Pe măsură ce vorbeam cu detalii, cu exemple, el devenea tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
transformă în înfumurare, în convingerea că alții-ca-ei-nu-mai-există, ceea ce, evident, reprezintă o stupizenie și un sentiment negativ, e de fapt o infirmitate sufletească. Despre mine îmi place să cred că nu sunt un oltean tipic, oricum nu relaționez după criterii de zonalitate, nu sunt ca mentalitate un regional și nu mă poziționez în acest sistem de referință regional, cu priorități ori cu ierarhii, cu însușiri repartizate pe provincii. Eu nu mă consider deasupra nimănui (maximum, în cazul unor oameni pe care-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de probațiune, precum și ofițerilor de probațiune. 2. Modulul sistem de îngrijiri (profilaxie secundară și terțiară) Ministerul Sănătății consideră că reformarea sistemului de îngrijiri în sănătatea mintală trebuie să se facă prin respectarea următoarelor principii, validate de experiența internațională: 1. al zonalității (teritorializării); 2. al echipei terapeutice; 3. al continuității îngrijirilor; 4. al specializării (multicriteriale: vârstă, patologie, abordare terapeutică); 5. al orientării comunitare. Odată adoptate aceste principii, reforma impune pe termen scurt și mediu un compromis între dispozitivul de îngrijiri actual și
ORDIN nr. 374 din 10 aprilie 2006 privind aprobarea Strategiei în domeniul sănătăţii mintale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176861_a_178190]
-
de probațiune, precum și ofițerilor de probațiune. 2. Modulul sistem de îngrijiri (profilaxie secundară și terțiară) Ministerul Sănătății consideră că reformarea sistemului de îngrijiri în sănătatea mintală trebuie să se facă prin respectarea următoarelor principii, validate de experiența internațională: 1. al zonalității (teritorializării); 2. al echipei terapeutice; 3. al continuității îngrijirilor; 4. al specializării (multicriteriale: vârstă, patologie, abordare terapeutică); 5. al orientării comunitare. Odată adoptate aceste principii, reforma impune pe termen scurt și mediu un compromis între dispozitivul de îngrijiri actual și
STRATEGIE din 10 aprilie 2006 în domeniul sănătăţii mintale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/176862_a_178191]
-
etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban și disfuncționalitățile specifice. B.
ORDIN nr. 5.462 din 14 noiembrie 2005 privind programele valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor. 6. Geografia mediului. Categorii de medii naturale în România. Tipuri majore de peisaje și gradul lor de naturalitate. Artificializări ale mediului în România. Mediul urban și disfuncționalitățile specifice. B.
PROGRAME din 14 noiembrie 2005 valabile pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
aceste meleaguri, are un rol important în prevenirea și combaterea eroziunii solului. Teritoriul așezării, încadrat în zona pădurilor de foioase de tip estival, cu un relief dispus în amfiteatru, favorizează dezvoltarea unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanța tipului de zonalitate verticală. Pădurile prezintă frecvente schimbări ale etajării, condiționate de orientarea văilor și interfluviilor, de existența abrupturilor petrografice și structurale, de relieful depresionar și de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
pentru Ocolul silvic Bozovici, observăm răspândirea următoarelor soluri: apar pe langă solurile brune; Chiar dacă procesele bioacumulative sunt mai reduse, iar rezervele de nutriție mai slabe, condițiile climatice reușesc să completeze parțial restricțiile edafice și chimice. Din punct de vedere al zonalității pedogeografice, cele mai pretabile pentru folosință arabila sunt solurile eu-mezobazice gleizate formate pe depozite loessoide și fluviatile. Cele mai fertile sunt solurile aluvionale din zona de lunca - aici se face agricultură. Vegetația cheilor este foarte variată comparativ cu suprafața ocupată
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
Mari. Munții Metaliferi au înălțimi mici în jur de 1200-1500 m. Din punct de vedere climatic Musca se caracterizează printr-un climat temperat moderat, aflat sub influențe vestice (oceanice) și uneori, iarna, sub influențe nordice de origine polara. Muntele determina zonalitatea verticală a tuturor elementelor climatice evidențiindu-se astfel un etaj climatic de munți cu înălțime redusă (cu păduri) și munți înalți. Alți factori ce influențează climatul local sunt legați de particularitățile suprafeței active, în aceste condiții elementele climatice variază astfel
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
valori ale temperaturii, în medie de 12 °C-18 °C, diferențiate pe cele 3 etaje: depresionar 16 °C-18 °C, munte înalt 12 °C-14 °C sau poate chiar sub 12 °C. Zilele cu diferite caracteristici termice cunosc deasemenea o zonalitate altitudinala. • Zilele de iarnă (temperatura maximă ≤0 °C) • Zilele de îngheț (temperatura minimă ≤0 °C) • Zilele de vară (temperatura maximă ≥25 °C) Musca fiind situată la adăpostul Munților Apuseni, se află și la adăpost față de circulația predominantă a ceții ceea ce
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
se distinge de celelalte localități din județ nu numai prin întindere și aproximativa simetrie față de albia râului Vedea, ci și prin predominarea altitudinii generale de peste 180 m (în rare excepții depășind cu puțin 200 - 230 m), simplitatea structurii geologice și zonalitatea altitudinală a condițiilor bioclimaterice și pedologice. Așezările omenești reflectă o strânsă legătură cu relieful și hidrografia, cu liniile de circulație, orientate pe două direcții principale (nord-sud și vest-est), condițiile fizico-geografice fiind prielnice dezvoltării vieții și activității umane din cele mai
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
poalele Munților Făgăraș în zona limitrofă a Depresiunii Făgărașului, în apropiere de Depresiunea Sibiului și la punctul de intrare în Valea Oltului prin Pasul Turnu Roșu, Racovița se bucura de o climă continental-moderată, fiind influențată atât de fragmentarea reliefului și zonalitatea verticală a acestuia, cât și expunerea sa. Iernile sunt în general blânde, cu cantitați reduse de zapadă, care se menține la sol 60-80 de zile. Iarna, sunt frecvente schimbări de temperatură când aerul rece coboară în lunca Oltului formând așa-
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
trebui sa dețină clima moderata a Europei centrale, dar deși aceasta reprezinta elementul caracteristic al acestei zone el este influențat de o serie de factori locali provocați de relieful alpin, dintre care trebuie reținute în primul rând: fenomenul obișnuit al zonalității climatice verticale, al expoziției pantelor, al vanturilor locale- briza de munte și Fohnul. Temperatura medie înregistrată este de - 1,9 C în ianuarie și 18,1 C în iulie la Salzburg și - 2 C in ianuarie și 21 C în
Clima Austriei () [Corola-website/Science/309100_a_310429]
-
în stațiunea Vatra Dornei și prin îmbuteliere. În bazinul superior al rîului Diaca, afluent al Bistriței Aurii, în punctul Borcut, se află un izvor mineral cu un debit de 0,1 l/s. Datorită configurației reliefului și în Masivul Suhard zonalitatea vegetației este evidentă. În partea superioară a masivului, la peste 1 600—l 700 m, se dezvoltă un complex de tufărișuri și pajiști subalpine. Acestea apar insular în Masivul Omu (inclusiv Pietrele Roșii) și în Masivul Fărăoane. Jnepenișurile au o
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
Radila Mare (Grohotiș), la altitudinea de 1440 m Cea mai mare parte a comunei este acoperită cu vegetație forestieră (43,8%) și pajiști secundare instalate pe locul fostelor păduri (24%). Urmărind repartiția vegetației distingem clar influența elementelor morfometrice - care imprimă zonalitatea verticală, dar și influența elementelor morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
izotermele medii anuale și cantitatea medie anuală de precipitații este determinată de acțiunea climatică simultană a Curentului Atlanticului de Nord și de continentalismul regiunii de est a Europei, inducând o azonalitate deformată (de la sud-vest spre nord-est) și nu este în conformitate cu zonalitatea latitudinală. Temperatura medie anuală scade de la sudul spre nordul continentului, pe teritoriul continentului se desfășoară izoterme medii anuale cu valori de 20 °C , 15 °C , 10 °C , 5 °C , 0 °C sau -5 °C. Precipitațiile scad de la vest (1000 mm
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
altitudine. Vânturile predominante sunt vânturile de vest și crivațul din est. Există și vânturi locale, de tip foehn. În Europa se disting mai multe tipuri de climă, cu o succesiune predominant latitudinală, cu o dispunere deformată, de la sud-vest spre nord-est. Zonalitatea este dublată de etajarea pe verticală a elementelor climei. Succesiunea tipurilor de climă începe din Peninsula Iberică (pe fondul climatului mediteran), aici existând nuanțe de ariditate similare latitudinilor tropicale și ajunge la caracteristici climatice extreme în nord-estul continental (similare cu
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]