50 matches
-
ascuțiți. Colorația este cenușiu-verzuie pe spate, iar pe flancuri și abdomen este albă-argintie; lațurile capului sunt argintiu-aurite. Înotătoarele pectorale, dorsala și caudala cenușii, ultima cu reflexe portocalii-roșcate; înotătoarea ventrala și anala sunt roșu-portocalii. Se hrănește cu matasea broaștei, alge, detritus, zooplancton, nevertebrate bentonice, moluște, chironomide și larve de insecte. Depune icrele pe vegetație, în aprilie și prima jumătate a lunii mai la temperatura apei de 12-14°C. Are valoare economică. Carnea, desi socotita mediocra, este totuși destul de bună. Se consumă și
Babușcă () [Corola-website/Science/323633_a_324962]
-
din porțiuni acoperite de zone de trestie. Specia dominantă este trestia comună "(Phragmites australis (Cav.) Trin.)" Distribuția macrofitelor este restricționată datorită valurilor puternice din lac. Doar 3% din suprafața lacului este acoperită de trestie. Producătorii principali sunt reprezentați de fitoplancton. Zooplanctonul nu este foarte abundent. Principalele specii de zooplanton sunt reprezentate de: "Polyarthra vulgaris, Keratella quadrata, Pompholyx sulcată. Daphnia cucullata, D. găleată, Eudiaptomus gracilis, Mesocyclops leucarti, Cyclops vicinus. Fitoplanctonul are următoarele specii: Nitzschia acicularis, Cyclotella ocellata, C. bodanica, Stefanodiscus hantzschii. Sezonul
Lacul Balaton () [Corola-website/Science/303221_a_304550]
-
ul (în - ceea ce rătăcește) este o parte componentă a planctonului, ce reprezintă totalitatea organismelor animale care populează apele dulci și marine. ul este compus din protozoare, viermi, artropode (crustacee inferioare), moluște (pteropode), larve ale unor animale de fund etc. Zooplanctonul servește, mai ales, ca hrană pentru peste. Zooplanctonul include 6 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari , tintinide,talomite, actolite Foraminiferele (foramen = gaură) au o cochilie numită test, calcaroasa, hialina, cu aspect porțelanos ori aglutinata. Deși sunt în general bentonice, au
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
componentă a planctonului, ce reprezintă totalitatea organismelor animale care populează apele dulci și marine. ul este compus din protozoare, viermi, artropode (crustacee inferioare), moluște (pteropode), larve ale unor animale de fund etc. Zooplanctonul servește, mai ales, ca hrană pentru peste. Zooplanctonul include 6 grupe de protozoare: foraminifere, acantari, radiolari , tintinide,talomite, actolite Foraminiferele (foramen = gaură) au o cochilie numită test, calcaroasa, hialina, cu aspect porțelanos ori aglutinata. Deși sunt în general bentonice, au și forme planctonice: globigerinele (Orbulina, Hastigerina). După moarte
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
15.000 copepode la metru cub de apă de suprafață iar la Murmansk o singură specie atinge un nivel de 28.000 indivizi la mc. Împreună cu formele lor larvare (nauplii și copepodiți) aceste crustacee ajung să constituie până la 90% din zooplancton. Una din cele mai comune specii de copepode este Calanus finmarchicus, frecvență în marile nordului. Aceasta constituie hrană principala pentru heringi și macrouri. Femelele poartă cu ea ouăle fecundate câteva ore și după un interval de 15 ore este pregătită
Zooplancton () [Corola-website/Science/311220_a_312549]
-
hrănește pe fundul apelor. Hrana include mai ales diverse specii de larve de insecte și insecte acvatice sau care cad în apă (plecoptere, trihoptere, chironomide), anelide, moluște, crustacee, cladocere, amfipode și izopode, dar și cu spongieri de apă dulce, briozoare, zooplancton, detritus și resturi vegetale. Mai rar se hrănește și cu icrele și puietul altor pești. Puietul se hrănesc cu zooplancton. Murgoiul bălțat atinge maturitatea sexuală în al doilea an de viață, la o lungime de 4,5-5,5 mm. Masculii
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
în apă (plecoptere, trihoptere, chironomide), anelide, moluște, crustacee, cladocere, amfipode și izopode, dar și cu spongieri de apă dulce, briozoare, zooplancton, detritus și resturi vegetale. Mai rar se hrănește și cu icrele și puietul altor pești. Puietul se hrănesc cu zooplancton. Murgoiul bălțat atinge maturitatea sexuală în al doilea an de viață, la o lungime de 4,5-5,5 mm. Masculii sunt mai mari decât femelele. Depunerea icrelor are loc de la sfârșitul primăverii până la începutul lunii august. Icrele sunt depuse într-
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
văl simplu, dublu sau chiar triplu), "cu ochi telescopici", cu caudale trifurcate. Corpul acestui pește poate fi turtit, lunguieț sau globulos. Ajunge la dimensiuni de până la 20 cm. Poate trăi până la 20-30 de ani. Este un pește omnivor care consumă zooplancton, vegetație (mai ales alge). În acvariu consumă pe lângă hrana artificială, musculițe și pâine (în special fidea). Se cresc într-un acvariu mare la temperatura camerei, dar pot rezista chiar atunci când apa prinde deasupra o pojghiță de gheață; temperatura optimă a
Caras auriu () [Corola-website/Science/335495_a_336824]
-
Antarctic. Zona Antarctică Neozeelandeză are un ecosistem sărac, mai ales în ceea ce privește vegetația (mușchi, licheni, alge). Fauna este puțin mai bogată, cuprinzând păsări (albatrosul, furtunarii, lupul-de-mare, pinguinul, cormoranul, rândunica-de-mare), mamifere (foca, elefantul-de-mare, morsa, balena, leopardul-de-mare), precum și alte specii (pești, echinoderme, moluște, zooplancton etc). Acestea se dezvoltă pe solurile antarctice ale tundrei și deșerturilor polare sudice. Protecția naturii în Zona Antarctică Neozeelandeză este asigurată de poziția ei pe glob, la adăpost de masele de turiști. Noua Zeelandă fiind semnatară a tratatului cu privire la Antarctica asigură
Zona Antarctică Neozeelandeză () [Corola-website/Science/316825_a_318154]
-
ii sunt animale nevertebrate marine. Aceste crustacee sunt o parte importantă din zooplancton, hrana zilnică a unor animale precum balenele, pisica de mare, rechini, crabi. Pe lângă aceste viețuitoare marine, mai există anumite păsări, dar și foci ce se hrănesc în principal cu krilli. Denumirea științifică pentru krill este euphausiids dat după numele ordinul
Krill () [Corola-website/Science/313749_a_315078]
-
baza înotătoarelor ventrale. Spatele este albastru, cu reflexe verzui; flancurile și abdomenul sunt albe-argintii, cu slabe reflexe gălbui sau roșcate. Înotătoarele neperechi sunt cenușii, cu marginile întunecate, iar cele perechi sunt gălbui, întunecate la capete. Se hrănește în principal cu zooplancton, dar și cu insecte acvatice, larve de insecte, crustacee, moluște, viermi, detritus organic, alge și alte materii vegetale. Depunerea icrelor are loc în apele de mică adâncime bogate în vegetație submersă. Perioada de depunere a icrelor variază în funcție de latitudine și
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
anală este alungită, cu marginea concavă și cu ultimele radii ceva mai lungi. Nu are solzi alari la înotătoarea caudală. Spatele este cenușiu-negricios, bătând în verzui; laturile sunt albe-argintii sau galbene-aurii; irisul este auriu. Se hrănește în apele dulci cu zooplancton, iar în mare cu mici crustacei (copepode și cladocere). Este un pește de cârd, care trăiește în ape salmastre și marine. Se reproduce la începutul verii în Marea Azov, iar în aprilie-iunie în cursul inferior al râurilor (Dunărea, Nipru, Nistru
Gingirică () [Corola-website/Science/330622_a_331951]
-
străinătate. Specializarea în activitatea didactică pentru predarea Hidrobiologiei a contribuit la extinderea paletei de cercetare. În colaborare cu alți colegi a studiat comunități de nevertebrate din Marea Neagră și Delta Dunării, structura specifică a comunităților de specii și dinamica populațiilor din zooplancton și bentos. Rezultatele cercetărilor hidrobiologice se regăsesc în 14 articole științifice publicate. În colaborare cu doctoranzii pe care i-a condus a făcut cercetări faunistice, ecologice și etologice referitoare la unele grupe de insecte, rezultatele fiind publicate în 26 articole
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
roci cu conținut mai mare de cupru și sulf, din care se pot obține atât cuprul cât și acidul sulfuric. PLAJĂ întindere plată la țărmul mării sau a unui lac, acoperită cu nisip sau cu pietriș. PLANCTON totalitatea organismelor animale (zooplancton) și vegetale (fitoplancton) care plutesc liber în apele marine. PLATFORMĂ LITORALĂ zona de lângă țărm a platformei continentale, supusă acțiunii valurilor. PLAUR strat predominant organic la suprafața bălților sau lacurilor, format din resturi de rădăcini, tulpini și frunze împletite într-o
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
contribuind cu cca.50% la biomasa totală de aici. Aceste bacterii pot fi active chiar și în mijlocul iernii în stratele superioare ale gheții, la temperaturi sub -20șC. Copepodele sunt printre cele mai comune nevertebrate din Oceanul Arctic. Sunt principalele reprezentante ale zooplanctonului (care înglobează micile animale ce plutesc în apa oceanică sub acțiunea curenților oceanici). Ele sunt mici crustacee, au o cochilie dură în exteriorul corpului, numită exoschelet și, împreună cu alte orgamisme din zooplancton, reprezintă sursa de hrană pentru consumatorii secundari, între
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
comune nevertebrate din Oceanul Arctic. Sunt principalele reprezentante ale zooplanctonului (care înglobează micile animale ce plutesc în apa oceanică sub acțiunea curenților oceanici). Ele sunt mici crustacee, au o cochilie dură în exteriorul corpului, numită exoschelet și, împreună cu alte orgamisme din zooplancton, reprezintă sursa de hrană pentru consumatorii secundari, între care și codul arctic. În Oceanul Arctic sunt prezente toate grupurile majore de copepode: Calanoida, Cyclopoida, Harpacticoida. Codul arctic (Boreogadus saida), numit și codul polar, preferă apele reci, cu temperaturi sub 4șC (fiind
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
nordic de distribuție. Deși cel mai frecvent este întâlnit sub gheață, poate să fie prezent și la adâncimi de cca. 1000m. Are dimensiuni mici, în general sub 25cm, dar în mod excepțional poate atinge 40cm. Se hrănește cu fitoplancton și zooplancton și, la rândul său, este hrana preferată pentru multe mamifere marine (foci) și păsări de mare, fiind astfel o componentă cheie în lanțul trofic din Oceanul Arctic. Peștele este pescuit comercial atât în Canada cât și în Rusia. O faună bogată
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
2). Mai mult, între manifestările de zi (iluminate) și acelea de noapte (neiluminate) ale biocenozei, mai ales în cazurile găzduite de volume mari de apă - ecosisteme vaste - există mari deosebiri [124], implicit efecte asupra substratului. Anume noaptea, adică la întuneric, zooplanctonul (heterotrofe unisau oligocelulare) este mai bogat atât cantitativ cât și calitativ [124], deci și efectul biocorosiv este mai intens. 3.2. Metode preconizate Rezolvarea cea mai rațională a problemei în discuție constă în combaterea cauzei, iar nu a efectelor ei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
longitudinal;Centrala hidroelectrică Pașcani (E= 20 GWh/an, Pi= 11,9 MW); - Drum de acces și exploatare. LACUL, care va avea 18 km lungime, va contribui la schimbarea mediului înconjurător, prin modificarea reliefului, apariția unui microclimat în zonă, fitoplancton și zooplancton modificat, apariția unor amenajări turistice și noi ocupații. Efecte asupra mediului, mai ales în sens negativ, au: bruma, înghețul, chiciura, viscolul, ninsorile bogate, poleiul, ceața. Aici, pe Valea Siretului, cele mai periculoase fenomene sunt brumele timpurii (septembrie) și cele târzii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
diminuării procesului de înmulțire a algelor dacă se aplică pesticide, deci o scădere a cantității de oxigen pe care acestea ar putea-o produce. Scăderea cantității de oxigen din apă poate apare ca o consecință indirectă, prin reducerea sau eliminarea zooplanctonului ierbivor, fenomen care ar determina proliferarea algelor filamentoase de la suprafața apei, ceea ce are drept consecință reducerea transparenței apei, deci scăderea intensității procesului de fotosinteză în straturile profunde și diminuarea cantității de oxigen în aceste straturi. Inhibarea procesului de fotosinteză determinată
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
compartimente biotice și abiotice (există transfer între: apă-sediment; apăaer; apă-biocenozăă. Efectele poluării termice asupra biocenozei sunt contradictorii, deoarece intervin foarte multe variabile. Poate fi afectată structura fitoplanctonului fie prin afectarea compoziției sale specifice, fie prin accelerarea succesiunii fitoplanctonului. Efectele asupra zooplanctonului sunt și ele foarte diverse. Se constată restructurări ale compoziției specifice, modificări ale distribuției spațiale, creșterea fecundității, creșterea rolului zooplanctonului în fluxul de materie și energie datorită scăderii dimensiunilor corpului indivizilor și apariția timpurie a formelor de vară, creșterea ratei
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
multe variabile. Poate fi afectată structura fitoplanctonului fie prin afectarea compoziției sale specifice, fie prin accelerarea succesiunii fitoplanctonului. Efectele asupra zooplanctonului sunt și ele foarte diverse. Se constată restructurări ale compoziției specifice, modificări ale distribuției spațiale, creșterea fecundității, creșterea rolului zooplanctonului în fluxul de materie și energie datorită scăderii dimensiunilor corpului indivizilor și apariția timpurie a formelor de vară, creșterea ratei de mortalitate, etc. Peștii sunt foarte afectați de schimbarea regimului termic, mai ales populațiile cu limite de toleranță foarte scăzute
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Planctonul din Dunăre este sărac în specii caracteristice, majoritatea speciilor planctonice provenind din apele stagnante. În perioada de vară, când apele Dunării scad, apele din bălțile și lacurile adiacente se scurg în fluviu, aducând cu ele un bogat fito și zooplancton, în timp ce atunci când apele cresc, multe elemente ale florei și faunei bentonice din fluviu pătrund în lacurile Luncii. Efectul de barieră are profunde și evidente implicații asupra capacității productive a ecosistemelor acvatice când este vorba de migrațiile active ale componentelor biocenozei
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
determină schimbarea structurii comunităților de organisme bentoniceă, iar pe de altă parte, favorizează dezvoltarea fitoplanctonului prin creșterea transparenței apei de la 0,2 0,5 m la 0,75 - 2 m. Dezvoltarea fitoplanctonului este urmată imediat de schimbarea calității și cantității zooplanctonului (Botnariuc, Vădineanu, 1982). Ansamblul schimbărilor biocenotice în coreleție cu regimul hidrologic specific lacului, determină modificări semnificative și în structura ihtiofaunei. Astfel, abundența planctonului, mai ales în etapa inițială de formare a lacului, duce la înmulțirea peștilor zooplanctonofagi, care la rândul
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
altele. Planctonul este format din organismele ce trăiesc în masa apei și nu se deplasează activ sau se deplasează nesemnifitiv față de antrenarea lor de curenții de apă. Planctonul se împarte în fitoplancton (cum sunt algele: verzi, albastre, diatomee, dinoflagelatele....); bacterioplanctonul; zooplanctonul (cuprinzând mici animale precum protozoare, rotifere, copepode, cladocri etc.) Nectonul este format din animalele care înoată activ, nefiind obligați să urmeze direcția curenților de apă. E reprezentat în principal de pești. Caracatița cu inele albastre este doar de mărimea unei
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]