136 matches
-
Într-una din zile, dădusem peste un anunț în ziar: De vânzare Mercedes 4x4 - nou. Prețul, 250 $. Mă pusesem pe-un râs nebunesc. Tocmai coborâsem la stația de metrou de la Universitate, unde intră și ies pe minut sate întregi de zoriți călcându-se unii pe alții pe încălțări, nestrăbătuți de vreo mustrare de conștiință, urlând ca să se-audă ori ca să refuleze cine-știe-ce încărcătură cu adrenalină. Aglutinat de valul acestora, eu râdeam, râdeam, nu mă formalizam! Îmi dădeam cu presupusul despre anunț
MOŞTENIREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384880_a_386209]
-
Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului JERBA DE STELE Timpul surpă tainic jerba de stele, --pe umeri fluturândă--, acoperind cu jale arcadice iubiri. Perdea de lacrimi, izvorâte de sub geană, împinge noaptea, cu roțile zorite. Dincolo de iarnă, te regăsesc pe tine. Furtuni învolburate aleargă, spumegând cuvinte. Aluneci, frumusețe, cu pasul grabnic! Te soarbe soarele în dimineți senine, când timpul surpă tainic jerba de stele. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: JERBA DE STELE / Florica Gomboș : Confluențe Literare
JERBA DE STELE de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384471_a_385800]
-
era, parcă, mai tonifiat, mintea clară, sufletul animat de o bucurie nestăpânită! Trecui prin fața statuii lui Ovidiu fără să mă opresc, încălcând obiceiul de a-l saluta de aproape, de a purta un dialog mental, ca alte dăți. Îmi ridicai zorit pălăria, făcându-i complice cu ochiul poetului ce-n dimineața aceea plecase mai abitir capul spre trecători. Mă sperie pe moment schimbarea percepției mele, punând-o pe seama neastâmpărului cu care mă simțeam chemat spre mare. Dar nu mă oprii, nu
CELĂLALT de ANGELA DINA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384454_a_385783]
-
de asamblu. Mai multe, pentru componentele întregului mural. Fotografie medalionul de-aproape, de la distanță, insistând a lua imagini separate pentru fiecare element component. Răsuflând ușurat, se duse acasă. Ca niciodată, nu intră în jocul de bun-găsit al bunică-sii. Mâncă zorit, făcu dușul serii și, așezat în pat, se văzu cu moșul Ene taman spre zori. Sărise ca un nemernic peste porția de postări selectate pentru el de bunică-sa pe Facebook, așa ca să se binedispună nepotul polițist, cine-știe, cumva stresat
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
patruzeci de trepte, că se și pomeni pe alee. Oare ce făcuse cu legătura de chei? O căută pe nevăzute, continuâdu-și drumul. În cele din urmă, o găsi. O vârâse în alt buzunar al poșetei decât cel destinat, atât de zorită pornise! Până la Marieta - că așa era atribuită adresa lui Artemie, el fiind arar acasă, Marieta lipsind numai cât era la școală, aflată la doi pași de bloc - până la Marieta, deci, fiind numai trei stații de tramvai, Mira merse pe jos
CAPITOLUL 3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382641_a_383970]
-
băii. Acum, "cel nou" făcea mai multe. Doar în amurguri veselea copiii, iar ziua robotea pe ici, pe colo la vreun bordei, chemat ca sprijin de cineva aflat în nevoie. Alteori însoțea la cules de fructe și crengi bărbații tăcuți, zoriți, mânați de-o grijă mare. Mut ca și ei, nu-ndrăznea să-ntrebe ce și cum... Dar într-o zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus la strașnic adăpost. Îl dumirise-un puradel
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
pe cale te uită pe cale și doar mi-i vedea cum caut agale cu inima grea te caut și aștept spre mine să vii de drag mă deștept la ceasuri târzii o vorbă trimite din drum să îmi scază în zile zorite s-adăst ca-ntr-o oază *** Referință Bibliografică: Dragobete - DULCI AMINTIRI / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1876, Anul VI, 19 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
DULCI AMINTIRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383377_a_384706]
-
nu intenționează să se întoarcă, îi întinse avizul de plată a pensiei, neuitând s-o dojenească pentru că nu fusese acasă nici luna trecută, trebuind să-i poarte banii încolo și-ncoace... Mira mulțumi, se scuză scurt, o salută și plecă zorită. Nu voia să se lase așteptată de Mira-Mică, altfel ar fi sancționat, puțin ironic, lamentabila jelanie; poștărița deplângea, de fapt, pierderea bacșișului... De data asta, luă tramvaiul pentru cele trei stații pe care le avea de parcurs. Era aglomerat, lume
CAPITOLUL 7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362377_a_363706]
-
august 2014 Toate Articolele Autorului Cuvintele ce nu-și ating ale lor ecouri, Sensurile ce nu se răsfrâng în doruri, Inimi respinse de frica c-or să doară, Instigabile.. îngreunând să nu zboare.. Zorul de prea ‘încet’ a strânge mâini Zoriții grăbiți să stranguleze inimi, Nu de a împărtăși dorul între patimi, Ci de-al ‘împărți’ în minime pătrimi.. Când omul pe el singur se mai și minte, Iar dintr-un cuvânt nimic nu mai simte, Contează prea mult ‘victoriile-i
SINGURĂTĂŢI.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367916_a_369245]
-
1601 din 20 mai 2015 Toate Articolele Autorului E forfota și zarva pe străzi aglomerate, Abia dacă se-aud vecerniile în strana, Preocupați de sine, cu inimi cenzurate, Pestrițe furnicare se-ntrec în mare goana. Sunt orbi și surzi, trăiesc, zoriți parcă de viață, Privesc cum umbre-aleargă pe ziduri scorojite, Oameni sârmani și singuri cerșesc stropi de speranță, Dar cine să îi vadă în veac de măști rânjite. Nu-i timp de gingașii și nici de brațe-ntinse, Suspine sunt destule
ZORIȚI DE VIAȚĂ de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367646_a_368975]
-
și aici, că de azi dimineață alerg ca nebuna peste tot, ca să termin ce am de făcut, pentru că plec la București, am sesiune până la sfârșitul lunii și n-aș vrea să fie vreo problemă. Iată, aveți aici facturierul - mâinile ei zorite, deja scotociseră prin sacoșa încărcată cu tot felul de dosare, cât timp vorbise fără întrerupere - iar actele acestea, trebuie semnate și ștampilate. Haideți, dacă vreți să vă ajut, ca să meargă treaba mai repede. Și așezându-se, se și apucase să
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
pasul. Dalele culoarului, abia atinse, îi frigeau tălpile. Preocupat de înaintare, remarcă târziu că se desprinsese de paviment, plutind spre înainte. Capătul culoarului nu se întrezărea. Lumina iradiată de trup parcă-l îndepărta. Deveni nerăbdător. Își mișca brațele ca omul zorit, încercând să bată aerul rece pentru a grăbi deplasarea. Constată că nu-l mai ascultau. Dimpotrivă, se depărtară de trup, cu palmele închegate spre spate. Se lăsă așa, dându-și seama că poziția era mai prielnică. Își spuse în gând
INVOLUŢIE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349120_a_350449]
-
ei nici nu intră bine pe poarta unității militare că și pleacă în permisie ! - Ieșiți afară !!... Afară am spus ! Sergent ! Du-i la bucătărie ! Să facă toate muncile ! Să scoateți untul din ei ! Nu este îndeajuns cât muncesc. Sunt mereu zoriți reproșându-li-se că se mișcă prea încet. Spre seară soldatul Bert a este condus la arest. Mai întâi este despovărat de centură și de șireturi și pus să frece WC-urile corpului de gardă cu cărămida. Trebuie să le
XI. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365292_a_366621]
-
voit sub o perdea de nori Bicisnicii de vină purtători Pândindu-ne de când e lumea, chifla Suflă vântul întrebări tăioase Iarba a-mbrăcat cămăși de frig Ciulinii țin congres în pipirig Remușcări târzii până la oase Streșinile dau subit în plâns Lumea zorită cade sub umbrele Șirete sindicatele de iele Cotrobăiesc arhivele de spânz Bureți parșivi dedați la simbioze Se dedulcesc cu vestă antiglonț Curte făcând Claudiu-lui Bleonț Edulcorând regia lui în doze. Referință Bibliografică: Suflă vântul întrebări tăioase / Ion Untaru : Confluențe Literare
SUFLĂ VÂNTUL ÎNTREBĂRI TĂIOASE de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350986_a_352315]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CINEVA SPARGE OGLINDA DIN NOI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O ploaie zorită și iarba vâlvoi Cocorii amintirilor țipă Amiaza coboară-n apus pe-o aripă Cineva sparge oglinda din noi; Un secol bolnav ne incită În zori să sărim ca hoții pe cai S-o ștergem ca vulpile nopții și-ncai Să dăm
CINEVA SPARGE OGLINDA DIN NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351187_a_352516]
-
acela care se încumetă dincolo de mine, fără să îl fi cunoscut. În rest mutism, imobilism ca într-o tragedie clasică. Mai departe, pleacă fără alte incidente. Între timp se aud zgomote și tropăieli, pașii grei ai unor oameni care urcă zorit. Și apar patru haidamaci cu o targă și prosoape ude. - Gata băiatul, ora închiderii! Hai să ne grăbim că se face apelul de seară și te dă absent. - Stați așa că eu am alibi. - Asta e partea proastă dragul meu, că
VALENTIN ŞI VALENTINA de ION UNTARU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356634_a_357963]
-
asemenea unui proiectil urmat de o bufnitură înfundată. Impact cu zgomot de geamuri sparte. COR STÂNGA: A căzut! COR DREAPTA: Al vostru este! COR STÂNGA: Îi luăm pantofii. COR DREAPTA: Noi îi luăm haina. La căderea escrocului, tânăra subofițer iese zorit însoțită de Cucu, scena rămânând o clipă goală. Apoi zgomot de pași urcând. Intră brancardierii gemeni, îmbrăcați la fel, în sunetele triumfalului din Aida. Pe brancardă se află escrocul cu mâinile și picoarele gipsate. Stă în capul oaselor pe un
COANA MARE SE MĂRITĂ, 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355577_a_356906]
-
din povară Pe un trup mutilat de tăceri, Nici s-ascult note dulci de vioară Din concertul banalului „ieri“. Zile-ntregi mi-ar părea un supliciu, Învrăjbită-n pustiul din noi, Iar durerea mi-ar fi un deliciu, Curcubeu prin zoritele ploi. Cicatricea destinului, vie, S-ar schimba în tranșee adânci, M-ar preface-ntr-o groapă pustie, Aș fi iarbă răzleață pe stânci... Referință Bibliografică: SINGURĂTATE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015
SINGURĂTATE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354001_a_355330]
-
strada noastră. La răscrucea curenților fluviali, aflată pe malul Dunării , la Mila 80, strada se lungește, se lățește, se întortochează, cotește spre largul Bulevard Brăilei, care taie fără milă, orice străduță perpendiculară. Primăvara a venit, spuneam, cu surle și tobe, zorită și capricioasă, schimbătoare și cât se poate de încântătoare, așa cum îi stă bine unei femei adevărate, misterioase și seducătoare. A trimis copacii-solii s-o vestească. Ei s-au și grăbit să-și împodobească falnicele coroane. Plopi, tei, arțari, molizi, tisa
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357130_a_358459]
-
deși purta barbă, dacă avea douăzeci și patru-douăzeci și cinci de ani, celălalt în jur de cincizeci. Amândoi erau veseli și cu chef de muncă. Au băut în fugă cafeaua. Mai aveau o lucrare în ziua respectivă, așa că erau tare zoriți. Dar... parcă îl cunoaște pe acest tânăr! De unde oare? O fi semănând cu vreun actor? Ce barbă frumoasă are! Cu cine o fi semănând băiatul ăsta...? - Domnișoară, puteți pleca, nu are nici un rost să mai stați. Noi știm ce avem
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
Nădejdea zilei prefăcută-n scrum Și-ntr-un răvaș, uitat la colț de drum, Un vis pribeag prin pânze de ispită. Trudind, cu-nsingurarea-i hărăzită, Deșiră umbre dintr-un vechi album Și-ascultă șoapte pline de parfum Sfidând chemări din lacrima zorită. Când un oracol, răgușit de vreme, Peceți așează pe-un destin durut Ce calcă rătăcit, printre blesteme, Tu, vis pribeag, ce-n taine-ai dispărut Arată-te, vorbește-mi, nu te teme, Că-ntr-un „sfârșit”, e noul „început”! Limassol
SONETE (II) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358214_a_359543]
-
regăsesc în satul meu La casa bătrânească de pe vale; Simt și acum, pe prispă, dimineața, Cernându-și fluturașii de ninsoare, Cum îmi ating cu gingășie fața Cireșii alintându-se în floare, Și-aud la fel, venind peste câmpie Spre deal zorit, urându-mi „ziua bună”, Un soare îngânat de-o ciocârlie Cu-o veste la clopotnița bătrână; Se anunța o mare sărbătoare, Iar martoră era și Luna plină: Va coborî din morți, spre Înălțare, Isus, a lui Maria, cu lumină! Că
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
de șarpe a lanțului... Nu mai e demult apă în sticla de un kil pe care o car după mine, soarele e ca un plasture fierbinte, îmi văd umbra cum dă din mâini, alungând muștele. Mi-e sete. Vaca paște zorit, o să bea aproape opt găleți de apă la fântână, direct din ciutură. Mi-e sete... Îmi privesc iar umbra. Până la toamnă, când voi fi iar tuns zero, părul e ca o bidinea uzată, în smocuri, o bidinea din cânepă, după
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
gândul la tainice sentimente din toate perioadele vieții sale: „Toamna roditoare/ mi-a lăsat răcoare/ presimțind în aer cum/ amurgul pustiu și rece/ grabnic se rotește/ - nu domol ca vara -/ ci grăbit cu picuri/ reci/ și cu zvonul iernii -/ vânt zorit le cerne/ nici nu știi când/ cu steluțe reci căzând/ frunzele/ se rotesc în aer/ cad cuminți în straturi/ viscolindu-le sălbatic/ le privești, de nu te saturi” (Toamnă”). Pe de altă parte, simțim cu câtă atenție a privit și
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
Acasa > Poezie > Delectare > FLAUT Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului FLAUT Suspină sunetele stinse-n seară Și cântecu-și începe iarăși zborul, Zorit, cum e, spre zarea sa, izvorul, Iar infinitul, ce-ar putea să-i ceară ? Poate-un răgaz, să-și domolească dorul, Să scape din a timpului grea gheară, Uitarea se transformă într-o fiară, Ce vrea să-i stingă, dragostei
FLAUT de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378810_a_380139]