270 matches
-
aveam o sută de metri și am fi reușit să ajungem în dreptul hotelului” Paradiso” din Mangalia. Am intrat sub protecția digului spart numit de noi pescarii ”Digul Cormoranilor” pentru că pe el se odihnesc cormoranii după partidele de pescuit și își zvântă aripile întinse în bătaia vântului. Am luat-o pe sub el spre Saturn. Când am vrut să ieșim de sub protecția digului spart, am constatat că riscăm să fim aruncați pe stabilopozii digului din dreptul spitalului, idee abandonată imediat. Acolo era o
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_stan_virgil_1388298654.html [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
unul de șaizeci și cinci de ani, altul de șaptezeci, s-au luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și cu moartea și iată că am scăpat cu viață, ajungând la mal. Mai conta că totul plutea în barca noastră? Lucrurile se vor zvânta în bătaia vântului, sau al soarelui. Singurii fericiți erau guvizii care înotau prin toată barca. Și noi că am rămas în viață și nu am devenit hrana celor pe care ne-am dus să-i capturăm. Speram să fie ultima
ÎNVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Invingerea_stihiilor_stan_virgil_1388298654.html [Corola-blog/BlogPost/363857_a_365186]
-
gratulau cu o milă nesfârșită. Ea le explica totul și se scuza, dar mie îmi pierise cheful. Mă durea nasul foarte tare, la cea mai mică atingere, mai mult decât ochiul. Rana de la sprânceană prinsese o pojghiță roșiatică și se zvânta. Echimoze urâte se anunțau pe sub ochi și nasul, vai, arăta groaznic. Și mai ales mă durea. Din minut în minut priveam în oglinjoara ovală din poșetă să mai văd cum arăt. Ea mi-a adus ca argument miile de boxeri
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_ravasite_proza_pseudo_sati_cezarina_adamescu_1352469838.html [Corola-blog/BlogPost/345857_a_347186]
-
Ber, după cum i-a învățat Minona. Au culcat copaci mulți, apoi i-au despărțit pe de-a lungul și au așezat între cele două părți pământ amestecat cu nisip și apă și s-au rugat la zeul soare să-l zvânte cât mai degrabă. Apoi au luat trunchiurile, le-au pus deasupra și iar au turnat între ele noroi. Ca să nu cadă le-au sprijinit cu alte trunchiuri. La lăsarea nopții luau cu ei lemnul și se retrăgeau la sud de
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
în picioare și-i dădeau formă cu mâna. Erau doar câțiva țărani,care prelucrau în lut. Munca-n cărămidărie,nu era ceva plăcut. Parcă văd bărăci din lemn,ponosite și murdare, În care țineau galeți,unelte,scule,tipare. De cum se zvânta pământul primăvară după ploi, Începeau țăranii lucrul,transformându-l în noroi. Adăugau apă, huma,proporția n-o mai știu, L’amestecau în picioare,până se făcea târziu. Zorile-i prindeau pe vale,cărând apă din parau, Mi-amintesc de tată-mare
CARAMIDARIA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1422343324.html [Corola-blog/BlogPost/359087_a_360416]
-
se lucreze dacă a venit apa peste noi și a măturat nisipul, pietrișul... Acum trebuie să așteptăm să se tragă apa de pe baltă ca să scoatem alt balast, pe urmă să-l cernem ca să avem și nisip...; cărămida s-a mai zvântat. - Directorul unde este? a întrebat primul secretar al raionului. - Cred că acasă. Veni cu camionul plin, descărcarăm bilele astea și plecarăm amândoi odată. Nici nu știu de-o fi ajuns, că el stă mai departe. - Du-te și adu-l
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
Ce materiale? - Astea, pe care sunteți așezați. Dar vă invit în școală, de ce să stați așa de incomod. - Lasă aia! De ce nu se lucrează? - Fiindcă nu mai avem pietriș, nisip... S-a dus pe gârlă. Iar cărămida abia s-a zvântat oleacă. - Și ce faceți, așteptați să se rezolve de la sine? Nu ați luat nicio măsură? - Trebuie să sece gârla ca să scoatem alt balast, să-l cernem, apoi să se usuce cărămida... În câteva zile, când se va limpezi cerul, ne
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
dacă era necesară mai multă? Tremuram de frig în tăcere, așteptând ca peștele să miște în cârlig. Ceața ne pătrunsese cu umezeala ei prin hainele subțiri de vară și acum îi simțeam neplăcutul efect. Dacă ar fi apărut soarele se zvânta îmbrăcămintea de pe noi și deveneam mai optimiști. Câte un cormoran se auzea fâlfâindu-și aripile pe lângă barcă. Dacă sunt cormorani înseamnă că nici malul nu-i departe. Ei nu se avântă prea mult în larg. Pescuiesc la apă mai mică
RATACITI PE MARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 by http://confluente.ro/Rataciti_pe_mare_stan_virgil_1330668899.html [Corola-blog/BlogPost/365188_a_366517]
-
cvasi cunoscută, ci cum s-a construit o barcă ca a lui și peripețiile din timpul călătoriei, pe traseul lui Sinbad din poveste. Drumul de întoarcere a fost mai relaxant, mergeam pe un drum deja cunoscut și între timp se zvântase și șoseaua. Pescarii erau tot la copcă dar nu pot spune dacă au prins ceva. După alte mai bine de trei ore de drum și zeci de fotografii făcute din viteza mașinii, am revenit acasă unde am gustat berea suedeză
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402055557.html [Corola-blog/BlogPost/370215_a_371544]
-
dealului, două alunecări mari de teren și încă vreo două alunecări mai mici. Pe partea dealului unde era casa bunicilor, nu se vedea nicio alunecare de teren. Vremea dădea semne că ziua aceea va fi nespus de frumoasă. Roua se zvântase, albinele se porniră să zumzăie voioase în jurul stupilor. Bunica, plecând la fân, la vale, unde bunicul începuse să cosească mai multe brazde, îi zise lui Ionuț să nu plece de-acasă, să nu-i dea iarăși bătăi de cap, lăsând
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1496213169.html [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
mine! Pofta de joc pentru copii dispăru pe loc și fiecare fugi acasă cât mai repede. Dar ce să facă cu hainele ? Anuța și cu frățiorii ei s-au dus la cișmea și au clătit hainele de noroi. Se vor zvânta repede, căci ziua era deosebit de însorită și călduroasă. Însă bunica îl luă de mânuță pe “porcușorul” ei de copil, îl dojeni, îi mai dădu o palmă pe șezut, îl duse în casă, îl schimbă de hainele lui mâloase și ude
LA SCĂLDAT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1496213169.html [Corola-blog/BlogPost/376801_a_378130]
-
dealuri până hăt în zare. De multe ori, fiind încălziți de la urcuș, odată pătrunși în întunecimea pădurii ne simțeam deodată spatele înghețat așa că, ne dezbrăcam iute de cămășile pe care le fluturam rotindu-le prin aer pe deasupra capetelor până ce se zvântau după care le îmbrăcam uscate ca să nu răcim. Așa cum ne tot dăscăleau cei mari, bântuiam pădurea hăulind pentru a ne anunța din timp prezența și astfel, să punem pe goană vreo fiară care ar fi putut să ne atace. Și
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1421668220.html [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SĂ NEVISĂM ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Să nevisăm într-o trezie frântă De răsăritul impregnat cu ceață, Când neodihna cearcănelor zvântă Cleștarele'nridate'n dimineață. Siliciile'n clepsidre'și pierd răbdarea, Noi nemurim cu buzele'ncleștate. Hrănită cu nesaț, îngemănarea, Ne poartă lin înspre eternitate. Acolo,'n panteonul nemuririi, Și'n pulberea stelară încrustată, Ne proclamăm arhangheli ai iubirii Cu mii
SĂ NEVISĂM ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1453876234.html [Corola-blog/BlogPost/378045_a_379374]
-
graiul iubirii să îl scriu cu slove descifrând misterul. Vreau să te caut, să îți dau nisipul din clepsidra vie a nopților ce ne-alintau cu a lor tandră poezie. Vreau să te aflu, să îmi fii soarele ce-mi zvântă lacrima Îmbrățișați de liniști sidefii ne vom cunoaște inima... Vreau să te am, vreau să îți fiu lumină-n lumea întunecată, s-aducem iubirii, un viu sacrificiu - tu cer adânc, eu floare-nsângerată. Referință Bibliografică: (Vreau să te am, vreau
(VREAU SĂ TE AM, VREAU SĂ ÎŢI FIU... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_lavinia_niculicea_1438005912.html [Corola-blog/BlogPost/369760_a_371089]
-
zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul, de ziceai că acum se despică în două, iar fulgerele luminau ca o pălălaie de foc. Era ceva asurzitor și totodată înspăimântător. Noroc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ, încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a-l sătura. A fost o perioadă destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape, de puteai să-ți strecori degetele de copil
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
nu-mi poate zburda, iar gândurile-mi sunt imprăștiate. Indreptându-și privirea și uitându-se-n gol) Nu mă vei putea înțelege...( Se uită din nou spre ale pădurii înălțimi și își îndreaptă un deget spre ele) Tu!...Tu ai rădăcini zvântate de vânt...Pe când eu? (Își trece mâna prin al său păr) Eu am rădăcinile cufundate-n asfalt...În acești ani îmi tot adunam întrebările, iar acum...( se uită în sus și ridică tonul) Le voi imprăștia! Iar tu..mă vei
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/corina_lucia_costea_1431893594.html [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
și apoi un fel de cilindri tronconici prevăzuți cu elice care se învârt nebunește în bătaia vântului (pe care noi aici, la poalele dealurilor îl simțim clătinându-ne serios mașina), pe stânga costișe mai râpoase ale căror smocuri de miriște zvântată de secetă le pasc vacile și caii de la vre-o fermă din apropiere. Sunt sute dacă nu mii de mori eoliene de un format “aerodinamic”, prevăzute cu instrumentar adecvat și cu generatoare care captează, transformă și furnizează energie electrică acestei
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Seisme_si_poduri_in_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
trei noaptea, Mototolea i-a trezit pe țigani, care se aruncară bezmetici și cu ochii cârpiți pe banchetele mașinii. Demară în viteză, strigând la ei: --Cu suta vă duc, băă, cu suta! Într-adevăr, șoseaua era liberă, dar nu se zvântase. Însă Mototolea, cu experiența de taximetrist, reușea s-o strunească pe bătrânică și s-o biciuiască atât cât trebuie. Era o noapte sticloasă, cu un cer plin de stele, din care picura un geruleț pișcător dar și un șuvoi de
FRAGMENT 2- TUNARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1415650389.html [Corola-blog/BlogPost/376783_a_378112]
-
zeci de litri de apă. Când trosnea, parcă se rupea cerul de ziceai că acum se despică în două iar fulgerele luminau ca o pălălaie de foc. Era ceva asurzitor și totodată înspăimântător. Noroc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a-l sătura. A fost o perioadă destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape de puteai să-ți strecori degetele de copil
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
plictiseală, alții făceau politică. Ea stătea singură într-o parte, așteptând să fie încărcate mașinile sau să se întoarcă cele plecate din fabrică. Spre amiază, cerul se deschise făcând loc unui soare blând. Oamenii se așezară pe smocurile de iarbă zvântată de pe marginea ogorului, grupuri-grupuri, pregătiți să-și ia masa de prânz din brișcă. Domnișoara se așeză pe marginea mai răsărită a unui șanț, scoțându-și pachețelul. Adâncită în gânduri, le asculta poveștile despre case, copii, neveste. - Vai, domnișoară, parcă mănânci
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1417661984.html [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
amăgesc și se frământă Și sperând că o să treacă Doar robia-i mai încântă. Nu lăsați țara să zacă, Mămăliga se-nfierbântă Și-o să explodeze dacă Va să vie clipa sfântă, Iar când lacrima vă seacă Și răbdarea vi se zvântă, Să luați din somn, oleacă, Toți balaurii la trântă! Din a urii voastre teacă Smulgeți lama ce vă-mplântă Inima, când vă îneacă Furia ce nu cuvântă! Din durerea ce vă toacă Și crisparea ce vă-ncruntă Faceți pâine, să
ÎNDEMN DE ZIUA IMNULUI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 by http://confluente.ro/Indemn_de_ziua_imnului_romeo_tarhon_1375102489.html [Corola-blog/BlogPost/340511_a_341840]
-
așa și mă uit la dumneata, sufletul mi se bucură și mă închin și eu. Înseamnă că amândoi ne rugăm aceluiași Dumnezeu!” Vorbele lui ne păreau ciudate; mama se ascundea în iatac și plângea, dar când intra la el, își zvânta lacrimile și căuta să i se arate cu o față senină. “Nu plânge, măicuță dragă, o îmbuna el, scris e să mai petrec încă mult printre voi și să ne veselim împreună, prea e frumoasă viața și plină de bucurie
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1475843247.html [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
luminous sheet on her shoulders and hips, slowly mounting my heat while I stand - discreet stallion - în her glade indiscreet - and I wait without tears for my ultimate ride. POVESTE DE DRAGOSTE, SAU VORBA ÎN VÂNT? Inima-mi umedă se zvânta la soare, Umbră și lacrima, prelungite nesfânt. Mă mângâie noaptea cu-n semn de-ntrebare - Poveste de dragoste... sau vorbe în vânt? Moartea cu cearcăne sade pe vine, Mesteca o floare de mac între dinți. Mă iscodește dacă știu despre
POEME DIN CUMPĂNA VIEŢII de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_ionita_1448805898.html [Corola-blog/BlogPost/383153_a_384482]
-
unul de șaizeci și cinci de ani, altul de șaptezeci, s-au luptat cu stihiile, cu natura dezlănțuită și cu moartea și iată că au scăpat cu viață, ajungând la mal. Mai conta că totul plutea în barca noastră? Lucrurile se vor zvânta în bătaia vântului sau al soarelui. Singurii fericiți erau guvizii care înotau prin toată barca. Și noi că am rămas în viață și nu am devenit hrana celor pe care ne-am dus să-i capturăm. Speram să fie ultima
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401449506.html [Corola-blog/BlogPost/342353_a_343682]
-
zeci de litri de apă. Când troznea, parcă se rupea cerul de ziceai că acum se despică în două iar fulgerele luminau ca o pălălaie de foc. Era ceva asurzitor și totodată înspăimântător. Noroc că era vară și totul se zvânta repede. Exista atâta sete în pământ încât nici o cantitate de apă nu era suficientă pentru a-l sătura. A fost o perioadă destul de lungă de secetă și pământul începuse să se crape de puteai să-ți strecori degetele de copil
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]