956 matches
-
răstignit trupul pe crux cordiș îi înfig sonde în vintre de veacuri și îi sug sângele căpcăunii i s-a frânt trupul în rănile săpate în piatră și lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie și plânsul sau se revarsă amar ducând cu sine în fărâme agonisirile lumii ticăloșite orgolii împietrite clădite fără cugetare și suflet în locul pădurilor înverzite pe pieptul sau sufocat de convulsii ardite
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1486310505.html [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
cleric. Visele-mi renasc în dorințele de foc ale ființării care-mi consumă trecutul ce se dezintegrează, sunt mutilate minunile născute din pământul țării, iar în noi se fură și se branconează. Îngerii din demoni și demonii din îngeri ard zvârcolindu-se în același cerc uitat înlăuntru, cetățenii nevoiași la cer fac acum plângeri supărați că nu înțeleg ce-i particula întru'. Ochii lumii, oarbe găuri privesc dar nu pătrund substanța renunțării, în zori neîncrezătoarele nopți ne ocolesc cântând în timbrată
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
am promis retușări estetice imediat ce ieșim din criză. Am nedormit îmbrățișați. I-am cântat de noapte bună. Doar cântecele de copii în spaniolă, dar nu s-a plâns. Părea că nu recunoaște oricum cuvinte uzuale din propria limbă. S-a zvârcolit, a gemut, s-a jelit, a albit nopți și a înnegrit dimineți pe umărul meu. Și-a pus cenușă în cap, a regretat, a jurat că a fost fericit numai și numai în locuința lui de la parter. Și-a suspinat
CĂDERILE DE LA ETAJ SUNT CELE MAI RELE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/carmen_laiu_1473853343.html [Corola-blog/BlogPost/359466_a_360795]
-
cu insistență asupra sânilor și mesteca cu grijă între dinți mameloanele, ca apoi să le liniștească zvâcnetul cu vârful limbii. Le simțea cum se întăresc și cum tresaltă la fiecare atingere. Minela își lăsă mâinile libere pe lângă corp și se zvârcolea în pat de plăcere pătrunsă de senzații care o transfigurau. Se afla sub greutatea corpului lui Ștefan, care pusese stăpânire peste reduta abandonată fără prea mare luptă. Se considera deja învinsă de posesia din ce în ce mai insistentă a celui care îi controla
ROMAN (CAP. NOAPTEA DE TAINA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_noaptea_de_stan_virgil_1346666816.html [Corola-blog/BlogPost/343751_a_345080]
-
Adam. Încercam să pătrund în gândurile tale, să aflu ce alchimie a pus Creatorul în sufletul tău, de ce atâta gingășie în brațul tău, de ce atâta lumină în ochii tăi... În timp ce mă gândeam, nu mi-am dat seama că eu mă zvârcoleam în mine, în fiecare moleculă de lut, să mă lipesc mai tare de palmele tale și tu... zâmbeai! Zâmbeai și iar zâmbeai!... Apoi, ca o mamă grijulie, care-și strângea pruncul la piept, până aproape de sufocare, să nu-l scape
ŢĂRÂNA LACRIMILOR TALE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 698 din 28 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Tarana_lacrimilor_tale_george_safir_1354144410.html [Corola-blog/BlogPost/351351_a_352680]
-
sufletele în caleidoscop. Veneau așa...în vârtejuri. Rotocoale, rotocoale. L-am întrebat, surprins: --Ce sunt alea? --Cicluri de suflete, mi-a răspuns calm, cu aere de savant. Apeși o dată, dai de un ciclu de suflete. Privești la ele cum se zvârcolesc, se răsucesc, cum explodează și umplu câmpul caleidoscopului cu formele și culorile lor. Te uimești, filosofezi, faci deducții și mai butonezi o dată...Dai peste alt ciclu, cu altă explozie de suflete, și iar... --Te uimești, zic eu, filosofezi... --Vezi că
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413491486.html [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
ziua priveam la suflete prin tubul ăsta fermecat, fericit că ceasul nu mă mai speria cu țârâiturile lui. Mă minunam și butonam...Alt vârtej, alt ciclu...(vorba vânzătorului savant), alte suflete colorate. Ca niște balonașe de săpun. Cum se mai zvârcoleau! Cum mai săreau în sus! Ca în mașinăria aia de la Loto. Zburau...zburau ca nebunele spre un câmp luminos...Când ajungeau acolo pluteau liniștite...Și în lumina ’ceea puternică, străluceau ca niște curcubee zâmbitoare... Până când se repezea vârtejul în ele
CALEIDOSCOPUL CU SUFLETE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413491486.html [Corola-blog/BlogPost/383782_a_385111]
-
v-o fure! Ați sfâșiat ca lupii moștenirea ce vi s-a lăsat Și ați pângărit iubirea și sîngele sacru vărsat! Decebal, Viteazul, Ștefan, Țepes cel de toți temut, Se ridică din istorii peste TIMPUL ce-a trecut. Glasul lor zvârcolește ca sabia, necruțător, Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... Citește mai mult Clopotele biruinței se ridică din trecut,Amintind crâncene lupte și de sângele pierdut.Din vremuri în cari românii, înfrățiți se ridicarăși își apărară glia, și
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
să v-o fure!Ați sfâșiat ca lupii moștenirea ce vi s-a lăsatși ați pângărit iubirea și sîngele sacru vărsat!Decebal, Viteazul, Ștefan, Țepes cel de toți temut,Se ridică din istorii peste TIMPUL ce-a trecut.Glasul lor zvârcolește ca sabia, necruțător,Și rușinea îi apasă...Ce-ați făcut din țara ... XVII. AU VENIT ÎN ȚARA ASTA, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2160 din 29 noiembrie 2016. Au venit în țara asta și-alti străini de-
ELISABETA SILVIA GÂNGU by http://confluente.ro/articole/elisabeta_silvia_g%C3%A2ngu/canal [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
azi și nici de mâine, Nu-i cadoul nimănuia pentru nuntă sau botez, ROMÂNIA „dodoloață”, precum lacrima din pâine, Ea e trinitatea noastră din ființă și din Crez ! Iancule-Avram, cel viul... 15/16 Martie 2011. Mormântul de la Țebea s-a zvârcolit sub stele Și a gemut în lacrimi țărâna prea sărată, În Dorul lui, cel Unic, din dorurile mele Nu-l vor putea ucide nemernicii vreodată! Cei care îl visează și azi legat cu funii Și spânzurat de Cerul în care
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Romania_deocamdata_.html [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
mine întreg amarul, Îl judecă pe Iancu și-l spânzură postum- Ia de la mine, Doamne, plin de venin paharul... Iancule-Avram, cel viul, precum mereu ți-am zis, Mai treacă de la tine durerea și ne iartă- Mormântul de la Țebea s-a zvârcolit în Vis Și a gemut sub stele țărâna prescurată... Poem logodit Cu Cerul... 21 Martie 2o11. Nu îți mai pierde vremea cu triste amănunte, Când sufletu-mi te-așteaptă în liturghia lui Să scriem împreună acolo sus pe Munte Poemul
ROMÂNIA, DEOCAMDATĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Romania_deocamdata_.html [Corola-blog/BlogPost/349134_a_350463]
-
după care își ridică mâinile deasupra capului, asemenea unui Buddha păgân și sălbatic. - Nu ne răspunzi, puișor?!, continuă ea zeflemitor, apucând un bisturiu din tăvița nichelată pe care unul dintre convivi i-o puse cu promptitudine la îndemână. M-am zvârcolit înspăimântat. Bănuiam ce mă așteaptă. Nebuna putea să mă scopească, numai așa ca să se distreze. - Stai liniștit. S-ar putea să-ți tai podoaba fără de voie și să mori ca un nechibzuit. Nu știi să te comporți civilizat?, mă ironiză
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1474648450.html [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
cu aceeași acuitate, cu aceeași pasiune dezamăgită, atât sinele eroilor săi, cât și mediul în care evoluează aceștia. Modelul e simplu: un ins, un individ mărunt, un oarecare, față în față cu ceea ce autorul numește “realitatea imediată”: “El se mai zvârcoli o bună bucată de timp, mototolind destul de rău așternutul. Frânturi de imagini din realitatea imediată (subl. n., E. D.) i se strecurară în vis...” (p. 97). Aici e vorba de Rodion, dar la fel procedează toți eroii lui Dușan Baiski
PROZA LUI DUŞAN BAISKI SAU DESPRE IREALITATEA IMEDIATĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448294237.html [Corola-blog/BlogPost/342878_a_344207]
-
pe amândoi. Nu va scăpa de răzbunarea mea, că te-a luat de lângă mine. Ha, ha, ha... Mă răzbun în sfârșit.... ha, ha, ha... Săndica era toată lac de apă, scâncea ca un copil în somn, se ruga și se zvârcolea în pat. Nu putea să scape de sub greutatea lui Viorel care îi supunea cu forța corpului său. Îi simțea răsuflarea fierbinte pe față. Cu limba sa aspră o rănea pe obraji, încercând să o sărute. Se trezi brusc din coșmar
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
fură și se pradă... Și a rămas, bietul român, Cu doi ochi doar... Să vadă!... Gaze, petrol...Tot ce a fost Resursă-n astă țară, Înstrăinat-ați pe nimic.... Guverne de ocară....! Cad codri noștri seculari Sub drujbe " habsburgiene ", Se zvârcolesc moșii-n mormânt, Muntele nostru geme!... Pământ arabil la străini, Dezmoștenită glie... Golgota satului român, Iar el, țăranul... Știe!... Învățământu-i " neșcolit ", Jumate trec cu " bacul "... Dascălii noștri-s prost plătiți Ni se golește " lacul "... Cultura a ajuns un moft... Parale
CONSTATARE... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1429467020.html [Corola-blog/BlogPost/353926_a_355255]
-
pornit spre voi! În dragoste și-n pumni aveam toată tăria; Așa-am plecat la drum, dar, vezi, neomenia Ne-a-ndesat spinările cu câini de boieroi, Ne-a aplecat privirea călcând-o în noroi Cu toată mârșăvia! Ne-am zvârcolit în săbii cu tărie Pentr-o lumină veșnică și clară, Și inimi mari arzând în beznă seculară Am strâns cu îndrăzneală ca să fie Și am sădit în calea urmașilor MÂNDRIE Să răsară! Am dăltuit DREPTATEA la Sarmizecetusa Brodând-o cu-
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1438360885.html [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
șarpe în casă! Cu biciușca din piele împletită în mână, bunicul l-a pocnit în cap pe șarpe, apoi l-a luat pe băț și l-a dus în curte. Până către seară, la apusul soarelui, șarpele s-a tot zvârcolit deși avea capul sfărâmat. A doua zi, bunicul a încărcat șarpele mort în roabă și l-am dus la groapa cu gunoi de la marginea satului. Acea imagine și ulterior icoana Sfântului Gheorghe (care-l reprezenta călare pe un cal, omorând
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/C%C3%A2rdei_Mariana.html [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Și nu pui pe mărire niciun cost. Văd cum Îți cântă unii osanale, Dar eu Te simt ca pe-un altar de vânt; Ascund în gând fiorul slăvii Tale Și Îți descopăr umbra pe pământ. Mustrat de îndoială, câteodată, Mă zvârcolesc orbit în întunerici, Că nu pot înțelege-un lucru, Tată: De ce te-au sfâșiat între biserici?!... Te-ntreb cu umilință și uimire: La noi când reveni-vei dintre nori Și fi-vei ostenit de nemurire, La care dintre ele Te
PSEUDO-PSALM de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1493624229.html [Corola-blog/BlogPost/384820_a_386149]
-
pe stradă Și nori de plumb răsar în cale: Biet zbucium de lanternă gri- Avalanșe care mă înșfaca puternic Și nu mă lasă, și nu ma lasă... Mă simt un cerb împușcat... E iarnă de foc în mine Și mă zvârcolesc ca peștele pe uscat- Călimară spartă de jocurile nămeților, Piramidale gânduri satanice Care mă aruncă spre sfere necunoscute. Încerc să scriu cu pană serafică: cerneala e pierdută... Sulițe de gheață mă lovesc Și cuvinte de sânge țâșnesc din mine Stea
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
nevinovată, nici măcar un sărut! Cum o poți ucide, strivi fără milă? -Așa crezi? Ne-am iubit fără minciună, fără amăgiri, fără promosiuni, chiar fără speranță, visând, crezi că e ușor să renunț? Nu, nu e ușor să renunț, mi se zvârcolește sufletul, se tăvălește de durere, îmi urlă! -Atunci, de ce? -Pentru că nu pot face altfel, tu faci parte din trecut, iubirea noastră la fel...așa sunt eu, îmi pare rău... Deja o simțea că s-a depărtat de el, în
ULTIMA VARĂ de NINA DRAGU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1485538862.html [Corola-blog/BlogPost/380385_a_381714]
-
a înghițit pământul, iar cei legați la ochi acționează de parcă universul s-a născut și dispare odată cu ei. Câtă zbatere întoarsă într-un pumn de ani, ca apoi să respiri stupid pe gură ultimul mare nimic din tot ce ai zvârcolit zadarnic. Sunt atâtea suflete adormite, îngropate în ignoranță încât îți dai seama că deja nu mai fac parte din nimic, oglindindu-se numai în dreptatea lor și în urmele pumnilor dați în piept de prea multă trufie. Peste o vreme
ÎNTRE TIMP de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 by http://confluente.ro/alexandru_buzoianu_1431372232.html [Corola-blog/BlogPost/350878_a_352207]
-
de fapt, ești Tată Și că urăști intrarea triumfală. Văd cum Îți cântă unii osanale Dar eu Te simt ca pe-un fior de vânt, Îngenunchez în fața stării Tale- Stăpânitor în Cer și pe pământ. Mustrat de îndoială, câteodată, Mă zvârcolesc orbit în întunerici, Că nu pot înțelege: de ce, Tată, Ești împărțit și rupt între biserici?! Și Te întreb cu umilință, Tată, Încotro mergi și ce ieșire cați? Când reveni-Vei printre noi, vreodată, La poarta cărei Case ai să bați
PSEUDOPSALM de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1462162871.html [Corola-blog/BlogPost/381796_a_383125]
-
dat mult de băut, mi-a luat ochii și voința.... Țiganul tot țigan, încearcă totul ca să-și salveze pielea. - Am să fac tot ce-mi porunciți, domnule, dar... poate... Alături, frumoasa-i soție cu frânghiile pătrunse adânc în carne, se zvârcolea și urla de durere și spaimă de ce va urma. Aștepta cu sufletul la gură, sigură că, după ce va termina cu țiganul, bărbatul o va omorî. Își dădea seama că merită să plătească nebunia care a dus-o la dezastru. Colonelul
PĂSĂROIUL de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 by http://confluente.ro/Berthold_tellu_aberman_pas_berthold_aberman_1391502788.html [Corola-blog/BlogPost/361096_a_362425]
-
stăpânea un puternic îndemn de a merge pe malul Dunării. ,,O Doamne ce zile am ajuns sunt terminat și încotr-o mă voi duce nu știu, iar pe Sofia nu cumva eu am împins-o în acest abis în care ne zvârcolim acum amândoi, da un lucru e sigur suntem în abis. Ce fericit am fost cândva cu Sofia chiar dacă nu am avut copii ne-am înțeles bine până la pierderea locuinței of, și acel moment când am predat locuința ce dureros și
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1446639812.html [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
a venit acolo la noi. Deasupra capului său era un nimb de lumină aurie și un semn pe trei laturi se arăta în acest nimb de lumină. În jurul lui îngerii făceau loc sunând din trâmbițe, gonind hoardele întunericului care se zvârcoleau în împotriviri îndârjite. Acesta însă trecea pășind încet printre ei izgonindu-i și răspândind lumina sa care lumina pe toți. Un vuiet de glasuri s-a auzit pretutindeni și o rază de speranță a înflorit atunci în sufletele noastre ale
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1431032301.html [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]