3,598 matches
-
nevoie de ei. - Știi o chestie, Voievoade? se sprijinea David de umărul meu. Ce te uiți? s-a răstit la unul care trecea pe lângă noi. Ce? Aici e orașul meu, aici m-am născut, aici aș vrea să mor... Se îmbătase, iar Ana plecase înfuriată, lăsându-l în cârciumă. - Du-te dracului! N-am mai pomenit o asemenea nesimțire... - Mulțumesc... Dă-mi adresa... - Să nu mă mai cauți! - Nu adresa ta am cerut-o... - Ești un inconștient... - Eu? Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
dosare... făcute nu se știe cu ce... sau șase... cunoscut pentru bețiile lui și... a căzut... de la o înălțime de... Cât? Zece metri? Câți crezi că sunt până jos? Ai văzut cum scriu scârbele astea? Băiatu’ lui Cutare s-a îmbătat în discotecă și i-a dat c-un borcan în cap nu știu cui, fiica lui Cutare a divorțat sau are un copil din flori... Nepotu’ lu’ Cutare și-a arătat-o dup-un tufiș, la prânz... Dacă nu era a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cap... Au jucat șeptic și a câștigat tata niște bani. Și-am băut și eu jumătate de pahar și fetele au jucat ața și-am desenat un șotron mare și unu’ avea pistol cu ventuze și tanti Lenuța s-a îmbătat și-a plâns, „cui mă lași tu, Nelule...” și tata i-a spus „proasto, te faci de râs, marș și te culcă...” și mama m-a lăsat să stau chiar lângă sicriu și-am văzut cum au bătut cuiele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
față! Știu eu cum trebuie, am făcut lista... - Tanti Tinca, tanti Tinca, n-au terminat de săpat groapa! vine în fugă un puști. - Cum n-au terminat-o, măi, că le-am dat și bani, și de băut... - S-au îmbătat groparii și stau în coada lopeții, nu-i gata! - Și unde-l coborâm pe Costache? - De unde să știu eu, tanti? Eu am venit să-ți spun. Pot să mă-ntorc să sap și eu, dar tot n-avem vreme să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
greu se sapă! Au găsit și-un târnăcop de la muncitorii de la țevi. Mai lungiți puțin, cu viața de apoi, știi Sfinția Ta... Și ne socotim la urmă, cât o fi, atâta dăm. Ce să facem dacă leprele alea s-au îmbătat și-au adormit la umbră? - Îndoliată și întristată adunare, moartea ne îndurerează, dar nu trebuie să fie motiv de durere, pentru că nu e decât sfârșitul vieții pământești. Când sufletul iese din trup, se rupe de legăturile pământești și se-nalță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
gât, cu struguri pe șolduri și nuferi în buric lui Cristinel al doilea, la Ciurea. Poate asta merge! Îi fac palatu’ gigea, să crape fierea-n dușmani, să dea oftica-n vecini, să mor io! Măcar acolo pot să mă-mbăt, să cânt la acordeon, să mă piș din balcon, că n-au budă în toată căsoaia. Știu să cânt la acordeon... Și-s veseli oamenii... De pe un ziar pătat mă privește un candidat la președinție. - Da! zbiară-n mobil. Merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
drumul ei obișnuit.. Poate din pricina piraților... Se spune că Slăbănogul Bulois umblă pe apele astea. - Într-o zi i-am văzut vaporul, Altar Mayor, admise Oberlus. A ancorat În ansă, pe urmă au Început să Încarce broaște-țestoase și s-au Îmbătat pe plajă... Din cîte-am auzit, se Îndreptau spre San Salvador, la nord de arhipelag... Aia e o insulă mare și sălbatică, are ascunzători strașnice și golfuri foarte Închise, dar nu găsești nici o picătură de apă. O insulă ca un deșert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cobora de obicei decît atunci cînd se Întețea vremea rea, iar căpitanul ordona să se lase liberă puntea. Tot astfel, mînca singur Într-un colț, de cele mai multe ori În picioare, și, sprijinindu-se Într-o rînă de peretele despărțitor, se Îmbăta singur cînd avea dreptul s-o facă și nu se unea cu restul echipajului decît atunci cînd lipsea un jucător și era invitat să participe la o partidă de zaruri ori de cărți. Porturile le străbătea la fel de singur, speriind oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de frustrat... O sută de bărbați, patruzeci de tunuri, unul dintre cele mai bune vase de război din flota noastră și nu am fost În stare să isprăvim cu lighioana asta... Majordom! mîrÎi el. Toarnă-mi rom! Vreau să mă-mbăt În noaptea asta, chiar dacă e Împotriva tuturor ordonanțelor. Și să nu mă trezească nimeni două zile. E un ordin! Ordinul fu respectat, iar căpitanul Lazemby deschise din nou ochii cînd se afla deja foarte departe, În larg, cu puțin Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
credeam că vrei să..." Nu s-a putut abține, l-a prins de mînecă, era încă umedă, "ce să vreau, ce-ai crezut că vreau?" Lică Făinaru se clătină pe neașteptate, bătu aerul cu mîinile, își reveni, părea că se îmbată stând afară, fără să bea nimic, se scotoci prin buzunare, scoase un șomoiog de bani, "mă descurc și singur, dom'le, m-ai păcălit, credeam că vrei să te întîlnești cu Cocoș, asta mă gîndeam, că mă tragi de limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ți s-a făcut rău înainte de a ieși pe uliță. Și mai bine că ți s-a făcut rău la timp și te-am găsit eu. Nu știai, dom'le Bîlbîie, că omul care bea singur nu doar că se îmbată, dar se și îmbolnăvește la creier, atît de grav, încît nu mai știe pe ce lume trăiește, tot ce i se pare devine demn de crezut. Și nimeni nu-și dă seama că el de fapt nu mai vede și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
-i mărturisească un lucru care nu se spune niciodată dacă e adevărat. I-a spus atunci Leonard Bîlbîie că este fericit. L-a pupat pe obraz, țocăind, avea urechile mai vișinii decît rochia lui K.F., semn deosebit de sigur că se îmbătase, l-a pupat zdravăn și după încă două pahare i-a mărturisit și motivul pentru care e fericit. I-a spus: "Bătrîne Popianu, află că mi-a ieșit. Am eu semnele mele că mi-a ieșit. Patronul e mulțumit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Ei, despre el știa numai numele, pentru că așa i se spunea de către toată lumea, dar poate că numele său era altul, cu totul altul, altfel suna fleșcăit moarte. Leonard Bîlbîie însă nu știa mai nimic. De aceea și reușea să se îmbete atît de repede, încît să-i spună un secret atît de serios. Dacă într-adevăr era vorba de Serviciul lui Mihail în care urma să ajungă. L-a privit cu severitate, cît putea să mai fie de sever după atîta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
existenței umane. Nemulțumit de viață, ros de melancolia bătrâneții care nu putea fi cu nimic potolită, nici cu afecțiunea copiilor, nici cu niște nepoței minunați, nici cu liniștea Împăcată a vieții de fiecare zi, va Începe să bombăne, să se Îmbete tot mai des. Atunci era cuprins de furie, fapt neobișnuit pentru un om calm, mereu cu zâmbetul pe buze. Înjura de Dumnezeu, blestema cerul, pământul, pe ruși, pe americani, pe nemți, statul și pe ăi de‑i stabiliseră o pensie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de datoria noastră ca acest cuvânt - libertate - să fie exclus din dicționare, Întrucât Încarnează o forță vitală, din care pricină gloata devine o haită de fiare Însetată de sânge.“ Este adevărat că aceste fiare adorm de fiecare dată când se Îmbată cu sânge și atunci pot fi ușor ferecate În lanțuri. Armata fanatizată, Înarmată cu o astfel de Învățătură, o pornea cu inima curată la pogromuri. Primele victime În masă ale cărților ucigașe deja se numărau ci zecile de mii. O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
vă las aici să-i înfruntați pe ceilalți, când se vor întoarce, spuse cu fermitate. Am venit să recuperăm ce-i al nostru, nu să demonstrăm că suntem mai cruzi decât ei. Roonuí-Roonuí, care pentru câteva ore păruse să se-mbete de sânge și de sete de răzbunare, isi recapătă stăpânirea de sine, ordonând că acela care va mai dă dovadă de violență să fie executat pe loc, astfel că, odată cu venirea serii, pacea păru să pună din nou stăpânire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-i golească stomacul. Apoi să i-l umple cu cărbune activat. Să găsească o venă și să-i pună o perfuzie cu etanol. Alcool pur de cereale ca să-i deblocheze rinichii. Ca să-mi salvez cățelușa, puișorul meu, trebuie s-o îmbăt turtă. Asta înseamnă o nouă vizită la Doctorul Ken, care spune, sigur, săptămâna viitoare e foarte bine pentru interviu. Dar mă avertizează că viața lui nu-i foarte palpitantă. Îi spun să aibă încredere în mine. A scrie bine înseamnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
dacă nu cumva ascundeai în pumn un fișic de monezi sau plumb de undiță, ca să faci prăpăd. Femeile-s cele mai rele. Unele nu-s mulțumite până nu-ți văd dinții zburând prin celălalt colț al gurii. Cu cât se îmbată mai tare, cu atât mai mult le place și le place și le place să caftească un travestit. Știind că-i un bărbat. Mai ales dacă-i gătit și arată mai bine decât ele. E voie și să dea palme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mâna o piersică învelită într-o bucată de catifea lipicioasă de la sângele închegat, Pețitorul zice: — E o glumă în familia mea. Sus pe scara lui din scaune suprapuse, zice: O glumă pe care-o spuneau unchii meu doar când se îmbătau... Contele Calomniei ridică reportofonul. Agentul Ciripel, camera video. Grup de intelectuali americani (scriitori, jurnaliști, editori, actori) care se întîlneau la hotelul Algonquin din New York în perioada 1919-1927. Printre membrii grupului se numără scriitorii Dorothy Parker, Edoamna Ferber, George Kauffman, Robert
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
ea, simțind că i se rupe sufletul de milă. Intrară în cameră și o ajută să se așeze pe pat, dădu apoi fuga în baie să-i aducă un pahar cu apă. Nu vreau apă. Vreau ceva tare, să mă îmbăt și să uit de voi, toți bărbații, copii născuți să-mi aduceți suferință. Tânărul coborî la bar și reveni cu o sticlă de vin. Turnă în paharele mari de pe noptieră și ea bău cu sete, printre sughițuri. Mai vreau unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
de voi, toți bărbații, copii născuți să-mi aduceți suferință. Tânărul coborî la bar și reveni cu o sticlă de vin. Turnă în paharele mari de pe noptieră și ea bău cu sete, printre sughițuri. Mai vreau unul! Ai să te îmbeți, Luana... Și ce dacă! Vreau să fac, într-adevăr, ceva rău, să ai motive reale pentru a mă oropsi. Rosti îngenunche lângă ea și-i prinse mâinile, lipindu-le de fruntea și de buzele lui fierbinți. Luana, nu pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Luana oferea clipei aceeași pasiune cu care trăia fiecare moment al vieții ei. Simțea exaltarea bărbatului iar singurul gând coerent era acela că ea provocase nebunia și se simțea mândră de robia în care-l aruncase. Se răzbuna sleindu-l, îmbătându-l, furându-i sufletul. Zorile veniră peste ei ca niște demoni trimiși să-i aducă-n iad. Lumina abia născută a zilei le arătă dezastrul. Așternuturile boțite, trupurile goale și asudate, semne dezmățate a fărădelegii lor. Amintirea lui Ștefan o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
lor. Momentele de emoție, de jurăminte și frumusețe, se aflau departe, lepădate și uitate în cine știe ce zi, a cine știe cărui an din viața lor împreună. Probabil că nu-l iubise îndeajuns. Îl înșelase nu numai trupește ci și sufletește, lăsându-se îmbătată de frumusețea și sexualitatea lui, de succesul la femei. Adorase să se știe aleasa, invidiata, soția unui bărbat superb, de dragul căruia femeile ar fi fost capabile de orice. Se aruncase în brațele lui ca să-și vindece rănile, uitând să bage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
și tot ce-și doresc e să plece, împreună, acasă. Bărbatul o invită la o pizza. Ca altă dată, zâmbi Luana. Ca altă dată, răspunse Ștefan. În timp ce așteptau să fie serviți, se priveau cu aviditate, lăsându-și ochii să se îmbete cu armonia trupului după care tânjeau de prea multă vreme. Luana coborî pleoapele, de teamă ca imaginea lui să nu-i ardă sufletul și să-l lase pustiit pentru vecie. Întrebă: Ce-ai mai făcut? El surâse amar: Mă lupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
adunate cu atâta sârg ani și ani, fericit și nenorocit de extazul atingerii de care n-avusese, încă, parte. Ea îi dezgoli trupul tânăr, îl acoperi cu sărutări, se cufundă adânc în ochii lui neștiutori, îi mângâie părul și-l îmbătă cu pielea albă, fierbinte iar el își descărcă exaltarea pricepând cu greu că ratase momentul și că ea, cu o delicatețe de mătase, îl pregătea din nou, pentru a fi, așa cum era scris de când lumea și pământul, al ei. Și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]