1,358 matches
-
formează un ciclu, al căror numitor comun este taurul, un simbol sacru al Cretei. Se spune că Zeus, cel mai mare afemeiat din mitologie, s-a îndrăgostit de Europa, o tânără frumoasă din Fenicia. A luat forma unui taur, a îmbiat-o să se urce pe el pentru a face o plimbare, după care și-a luat zborul către Creta. Din legătura lor au apărut trei băieți, cel mai mare și mai ambițios fiind Minos. Legenda merită un comentariu. Nimic nu
CRETA, INSULA LEGENDELOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365309_a_366638]
-
într-un salon select al unui restaurant căruia nu-i reținuse numele, frământat fiind de nedumerirea lui. Abia dacă s-a atins de specialitățile de care era cu totul și cu totul străin și de băuturile fine cu care era îmbiat. Aștepta. Aștepta să afle motivul invitației. Femeia întârzâia voit încercând mai întâi să-l impresioneze. În schimb el făcea pe indiferentul așteptând, așteptând... cu o răbdare menită să scoată din minți pe oricine. Își juca cartea lui. L-ar fi
XXVII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365390_a_366719]
-
septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Frunzele cad, se aștern că un covor pe cărare. Privindu-le, îmi trezesc nostalgii din trecut. În jurul meu natură se pare că moare, Dar dorul iubirii renaște mai nou, mai acut. Pastelul de toamnă mă îmbie cu surâsul gingaș, Mă-ndeamna să sorb licoarea iubirii târzie. Molatec mă las să lunec pe-acelasi făgaș Ce-am străbătut cândva în anii mei de frăgezie. Referință Bibliografica: A venit toamnă... / Ana Georgescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
A VENIT TOAMNA... de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365089_a_366418]
-
-n față, nu o dată: „Vrei să bei de la mine, vino la mine și te servesc!“. Știind că bătrânii merg la oraș doar când au programare la doctori, soții schimbă o privire fugară semnificând: „Așa se adună averea!...“. Oaspetele, ca să fie îmbiat cu al doilea pahar de vin, rotește ochii roată prin încăpere și rostește plin de importanță: - Frumoasă treabă ați făcut! Ați renovat casa asta veche și-ați ridicat-o la rangul de locuință cu care s-ar putea mândri orice
PRINCIPIUL DE VIAŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365149_a_366478]
-
minunată, așa sentimente de vacanță, de voie bună, de libertate, toate aici într-un tablou numit a fi "Bucurie" a simțurilor, dar până acolo aduce privitorilor emoția bucuriei. În valurile sclipitoare ale mării, la poalele cerului, o altă frumusețe ne îmbie privirea, ne scalda clipă și ne prezintă marea în toată splendoarea ei. Nici nu mai știu ce-i mai măreț, trupul vesel sau înspumatele valuri ce-i trimit femeii întreaga binecuvântare a mării pentru a se juca cu ea. Ba
EXPOZITIE DE PICTURA, SEMNATA SUGESTIV SI CUPRINZATOR, ION PANDURU!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 933 din 21 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365258_a_366587]
-
2016 Toate Articolele Autorului Noi îi spunem crizantemă, Are mândră diademă, Floarea este minunată, Cu volane îmbrăcată. Mai are multe surate, În culori nenumărate, Unele cresc buchețele, Altele, mai singurele, Dar cea albă e regina, E semeață ca lumina, Ne îmbie cu tandrețe S-o culegem cu blândețe. Toate sunt înmiresmate, Flori de toamnă minunate, Vântul le îmbrățișează, Grațioase, ne dansează. (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: CRIZANTEMA / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2108
CRIZANTEMA de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366432_a_367761]
-
cu o păpușă din cârpe și-i spuse ce și cum. Fetița nu stătu mult pe gânduri, luă repede din gard coșulețul ei împletit din nuiele de răchită și porni la drum împreună cu fratele ei spre pădurea ce parcă-i îmbia să ajungă la ea. Mult n-au avut a merge, că erau sprinteni și grăbiți nevoie-mare ca să culeagă și să nu o supere pe mama care-i învoise. De cum intrară în pădure și dădură peste hribi care se înșirau înaintea
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
amalgam de tradițional și modern, să fie plin de parcuri, grădini botanice, flori și cât mai multă verdeața, locuitorii să-i fie oameni politicoși și prietenoși; nu trebuie să fie foarte mare, un colos, dar nici foarte mic, să te îmbie să-l străbați la pas, să-ți aducă bucuria de a-l cunoaște și reinventă în fiecare zi...să fie curat și de preferință fără prea mult trafic, aglomerație sau poluare. Să fie un oraș viu care să inspire armonie
CEL MAI FRUMOS ORAS DIN LUME de MARA CIRCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366586_a_367915]
-
dragoste și înțelegere. De la ei am învățat cum să așez masa când am musafiri și cum să fiu o gazdă perfectă. La masa lor te săturai numai privind fața de masă, cum erau așezate bucatele și felul în care te îmbiau să guști din fiecare; bucate gustoase, pregătite de amândoi ... era cea mai mare bucurie și plăcere a mea! * Înainte de Paști, am plecat cu mașina la țară, cu soțul și fiul nostru, să luăm lumina divină în noaptea Învierii Domnului. În
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
întârziat; începuse slujba și nu a vrut să-l deranjeze pe preot, a trebuit să-l aștepte și să vorbească cu el după aceea. - Dar uite că și tu ai terminat treaba! Ce frumos miroase plăcinta asta cu mere, te îmbie să te înfrupți din ea! - Da, așa este, dar să-ți povestesc ce mi s-a întâmplat! În timp ce îi spuneam despre minunea cu plăcinta, ochii i s-au umplut de lacrimi, zicându-ne că înainte să moară, mătușa mea a
MĂTUŞA ANICA ŞI PLĂCINTA CU MERE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366653_a_367982]
-
îndeplinit menirea. Am avut noroc în viață, Deși am muncit din greu, Am o fiică minunată, Dragă sufletului meu. Simt Pamântul sub picioare, Scrutez zarea, iubesc marea, Îmi plac munții și natura, Simt în inimă căldura. Anotimpurile-n goană Ne-mbie care de care, Să gustăm splendoarea vieții, Atât cât trăim sub Soare. Dă-ne, Doamne, sănătate, Să le împlinim pe toate, Să trăim ce ne-a fost dat, Mulțumim că ne-ai creat! OCHIUL DOMNULUI Mai priveam spre cerul nopții
CRED de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366687_a_368016]
-
e cea mai bună cale ( Cenaclul zeilor din fiecare joi) Să recrutezi și crești valențe epocale... Ci marea mea nădejde E în voi Ce-ați cunoscut și vis și nebunie Și deznădejde, ură sau iubire, Și tot ce omenescul vă îmbie În drumul vostru, vag, spre fericire. Pe voi vă regăsesc și vă salut Din toată măreția mea, bolnavă. Deși ajunși la mine doar pe scut, Vă vreau, cu toții, oameni de ispravă! Pe stalactitele îngemănate, Veniți ca să-mi sădiți vrejuri de
ZAMOLXIS de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366710_a_368039]
-
Mi-e greu fără al meu iubit! -Vino la joc! -Nu vreau deloc! -Vino la joc... A XVIII-a poezie pentru Ali Imposibilă iubire, Îmi faci rău în orice zi! Tu îmi dai zbor de fericire, Tu cu moartea mă îmbii... Știi tu ce-nseamnă milă De buzele mele uscate Cerșind sărutul dat în silă, De inima ce-abia mai bate? Dragoste, Eu nu mai pot! Am jucat, am pierdut tot... Sunt aici, el peste mări, Între noi, prea multe țări
POEZII PENTRU SOŢUL MEU (VERSIUNEA ROMÂNEASCÃ) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366727_a_368056]
-
multe țări... Are tot ce și-ar dori: O familie, avere, Glorie...eu numai foc Și dor am, of și durere... Imposibilă iubire, Cum râzi de mine-n orice zi! Tu îmi dai zbor de fericire, Tu cu moartea mă îmbii... A XIX-a poezie pentru Ali Am scris numele tău Pe fiecare piatră Pentru ca apa care o spală, Plină de spumă, învolburată, Ducându-l cu ea, În râuri, Și în pârâiașe, Să-mi strige întotdeauna Iubirea Peste țări și orașe
POEZII PENTRU SOŢUL MEU (VERSIUNEA ROMÂNEASCÃ) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366727_a_368056]
-
încă din zorii zilei ,atrăgeau atenția trecătorilor prin coloratul viu, lăsând ca parfumul să ajungă chiar până în împrejurimi-în preajma vilei domnului avocat, Grigore Lupașcu-primarul orașului. În preajma zilei de duminică, nu numai stranurile cu flori de toate soiurile și culorile te îmbiau dar toată atmosfera devenea plină de curățenie și voioșie. Cam pe la orele târzii ale dimineții, în fiecare Duminică, se revărsau cohortele de credincioși, care ieșeau de la Biserica ,,Sfântu Nicolae''. Femeile credincioase, chiar dacă nu purtau o broboadă sau un batic, lăsându
MIREL IANCOVICI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365543_a_366872]
-
au servicii stabile și sunt mai puțin prezenți pe străzi. În schimb în Paris, marocanii, algerienii și tunisienii au sosit masiv după al doilea război mondial. Așa că îi vezi peste tot, zdrăngănindu-și șiraguri de mici turnuri Eiffel, cu care îmbie turiștii. Un fenomen care m-a surprins prin amploarea lui este cultura de pub. În centrul Londrei, după ora 17:30, pub-urile se umplu cu tineri și tinere în cămăși albe și costume negre care, după terminarea programului de
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
un cântec de leagăn. Șușurel adormi. Se visă stând într-un tron sclipitor. De o parte și de alta, șiruri de motani înarmați până-n dinți îl păzeau, iar în fața sa stăteau câinele și cocoșul, în genunchi, cu ochii în pământ, îmbiindu-l fiecare cu o tavă plină de șoricei și păsărele. Deschise leneș ochii. Deasupra sa, mustățile mamei se întindeau ca un portativ pe care curgeau câteva note muzicale: „sfârrr! sfârrr!” Adormi iarăși, cuibărindu-se la pieptul ei moale și cald
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
ceas de lumină. O CLIPĂ PRINTRE SLOVE Am poposit o clipă pe țărmul slovei tale, Tu nu erai acasă, dar mi-ai lăsat în cale, În graba-mi clandestină prin roua din cuvinte, Talazuri de lumină. O liniște cuminte Mă îmbia să stărui, și m-am ascuns tăcută În versurile tale, într-o tăcere mută. Simțeam cu-nfiorare un dor care mă cheamă Să îmi alung durerea spre ceruri, fără teamă. În lumea ta, poete, eu am găsit o mare De fluturi
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]
-
țărănești i-au fost ursitoarele care i-au nălbit gândirea, odrăslindu-i soarta misionară în fiorul divinei chemări și al sfintei asumări hristice. „Spre glorioasa-mi obârșie/ Cobor adânc din eu în eu,/ Sub mii și mii de ani mă-mbie/ Din fundul vremii chipul meu.../ În doina dulce-a mamei Dochii/ Alunec din părinți în prunci/ și deschizând pe lume ochii,/ În cel de azi sunt cel de-atunci...// Ca soarele ce se răsfrânge/ În valul apei înmiit, în milioanele
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
lumină blândă, lăptoasă. Cu brațul plin de lemne, Mike reveni în bucătărie suflând voios. - Am adus lemnele, mai am vreo misiune? - Mai ai, dragule, îl întâmpină Linda pe un ton mieros. Îl cuprinse cu brațul pe după mijloc și-l mai îmbie c-un sărut scurt. Cafeaua este gata și dacă vrei și-o tărie, n-am nimic împotrivă. Mergi în salonul galben și savurează-le în liniște. - Dar cu micul dejun cum rămâne? Pe când? Vorbesc serios, mi-e foame. - Oho, până la
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
-l prindă ca să-l facă friptură pentru musafiri. L-a tăiat nea Ghiță, asistentul, nea Ion, nu putea să taie păsări, îi era milă. Nici de mâncat nu prea se omora. Până avea să se facă friptura, femeia i-a îmbiat cu niște rachiu din prună curată, tare si vechi de cațiva ani de zile. L-a păstrat în sticle de un litru, verzi la culoare, cu dopul smolit, în lăzi cu nisip. Făcea mărgele când turnau în paharele mici din
SĂ TRĂIEŞTI, DOMN DOCTOR! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 778 din 16 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351910_a_353239]
-
herghelii de cai fantasme, în triunghiuri trec cocorii toți înmiresmați în basme. clopotele bat a toamnă tot cântând a veșnicie, a iluzii fără margini, de dor și melancolie. sună frunza, bate vântul, ramurile fremătând, și cu ele numai gândul ne îmbie surâzând... ne plac falsele plăceri, într-un scrâșnet de durere, numai astăzi nu e ieri, între moarte și-nviere. trec fantome de iluzii, peste umbrele tăcerii, printre gânduri și-ntuneric se opresc în pragul serii. vine toamna, trece toamna și
VINE TOAMNA, TRECE TOAMNA... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352427_a_353756]
-
au înmulțit. Unde e cărarea cea bună? Acest spectru întunecat, sumbru, gri, cenușiu, îl însoțește pe poet, provocându-i gânduri amare. Toate acestea provoacă întrebări grele, care rareori găsesc răspunsuri: “Unde ești? Ce dor de ducă / Te-amețește și te-mbie? Ești doar vis? / Ești o nălucă / Ce-mi provoacă însomnie? // Unde ești? / Te simți mai bine / Printre stele căzătoare? / Întreb aștrii despre tine, / Te tot dau în căutare...” (Unde ești?) Tematic, poemele decurg unul din celălalt, alcătuind un întreg existențial
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1582 din 01 mai 2015 Toate Articolele Autorului E primăvară, primăvară iară, Abundă ciripit de păsărele, Șăgalnic soarele străluce-n seară, Iar sufletul ni-i plin de cer și stele ! Al ierbii colț ne-mbie pe imașuri, Copaci-nmuguriți dau să-nverzească, Noi ne plimbăm și facem lungi popasuri, Iar dragostea, dă ghes să-nmugurească ! Al sevei murmur, clocot dă să iasă, În tot ce-i viu și verde în natură, Iar nouă nu ne
E PRIMĂVARĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352550_a_353879]
-
Palatului din București, pentru că startul maratonului a fost anul trecut, la Sibiu. E un sfârșit de primăvară de cristal pe 4 iunie, când muzica ușoară românească, în cursă cu sine, sub sălile boltite de spectacole ale marilor orașe din țară îmbie la sprintul de sub plafonul liliachiu al iatacului sumbru al timpului în care trăim! Ajunseserăm să visăm, înlăcrimați, o iubire fără piedică, o libertate fără preț, o pâine fără plâns și o muzică ușoară într-o sală de spectacole grandioasă, cu
ŞLAGĂRELE ROMÂNIEI SE-NTORC ACASĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350596_a_351925]