752 matches
-
lărgea. Acolo i-a dibuit, nu peste multă vreme, potera trimisă după ei. S-au ridicat și-au dat să se apere, dar sulițele războinicilor i-au străpuns Înainte de a apuca să azvârle pietrele. Au căzut unul peste altul, aproape Îmbrățișați. Legea nescrisă era aspră atunci cu hoții. Urmașul și Păgubitul au intrat și ei În grotă, dar nu mai era nimic de făcut. Războinicii și-au luat Înapoi sulițele Însângerate și s-au Îndreptat spre ieșire. Celor doi mai În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ar dezmierda - și‐ntr‐un suspin, pe când ea‐ i șterge plânsul, Întinde brațele lui mici spre ea ... De gâtul ei s‐atârnă în neștire - Toți îngerii din ceruri îi sunt frați! Învăluiți de‐a candelei lucire, Copil și mamă dorm îmbrățișați ... Din „Poezii” Constantin Clisu Prozator, poet de talent, publicist, dramaturg pentru copii, este născut la Bârlad la 14 octombrie 1931. Bibliote car, ziarist, conducător de școală românească,este un desăvârșit. Din opera scrisă: „Pentru un pui de sturz” (197 9
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
pierde-n taină. Pe-a două am mers, crezînd-o nimerita, Părînd de altfel mai puțin umblata, De mușchi și iarbă năpădita; Dar tot că prima ocolita De pas de om, abia călcata. Stăteau pitiș sub frunze ruginii, Surori dorminde-n somn îmbrățișat. Păstrăm pe prima pentru altă zi! Dar mă-ndoiam vreodată că voi reveni Pe-un drum ce-n urma l-am lăsat. Și-n timp voi spune cu-ntristare Povestea care greu m-apasă: Din două, ales-am o cărare
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]
-
cu el! Bine, am dormit în același pat, dar nu s-a întâmplat nimic ieri-noapte. Și ca să fiu sinceră, Mike nici măcar nu a încercat nimic. De fapt, mi-a dat să port o pereche de pijamale vechi și am stat îmbrățișați ore în șir, vorbind, sărutându-ne și apoi mai vorbind puțin. Întâmplător, Mike sărută destul de bine. Oricum, am ajuns să-i spun despre Adam, dar am omis partea cu sexul, ca nu cumva să mă creadă cam fraieră. În afară de asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de la tine din pizdă-mi dai? Ce-i aia? întreabă fata râzând sonor și face pași înapoi spre ieșire. Vezi că nu ești întreg la minte! Fata s-a întors din cârciumă într-un minut, cu două sticle de bere îmbrățișate. Le-a trântit pe masa lui bărbatu-său, a tras dintr-una un gât scurt și s-a așezat, culegându-și spuma cu limba. La masa din fund, lângă ușa veceului și depozitului, doi băieți care pân-atunci băuseră în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
peste bulevard, sfidându-l îndelung. Într-un târziu, sări și tăbărî pe el cu pumnii și cu picioarele. Îl doborî și căzu peste el, și de-acum se tăvăleau amândoi în rigolă, sub gărdulețul ce despărțea trotuarul bulevardului de parc, îmbrățișați și înconjurați de ceilalți îndoindu-se de hohote de râs și strigând la Mărgărit să-și plătească datoria. Își plătea datoria lăsându-se bumbăcit și tăvălit de nea Ghețu. N-avu totuși prea mult de îndurat. Nea Ghețu obosi repede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
i se Înfioară; nu se poate Împiedica să nu Întrebe, cu naivitatea unui școlar: — Mai ai vălul pe tine? — Nu mai am alt văl decât noaptea. VI O femeie, un bărbat; pictorul anonim i-a zugrăvit din profil, stând Întinși, Îmbrățișați; a șters pereții pavilionului ca să le așteaptă un pat de ierburi presărat cu trandafiri și să facă să le curgă la picioare un pârâu argintiu. Lui Djahane i-a dăruit sânii avântați ai unei zeități hinduse. Omar Îi mângâie părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nu se puteau duce pe picioarele lor, Într-un fel nu, pentru că am făcut-o din porunca socrului meu, În ce-l privește pe copil, sărăcuțul, el nu avea voință, nici viață de trăit, au fost Îngropați lângă un frasin, Îmbrățișați, s-ar putea spune. Vecinul Își puse mâinile În cap, Și acum, Acum tu vei povesti la tot satul, vom fi arestați și duși la poliție, probabil judecați și condamnați pentru ceea ce n-am făcut, Ba ați făcut, Un metru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
lumina într-una dintre camere, iar dacă nu auzim imediat după aceea plânsetul ei dulce, răsuflăm ușurați, am trecut peste ce era mai greu, ne turnam câte un pahar cu vin sau cu bere și ieșeam pe balcon sau rămâneam îmbrățișați în salon, ducând în secret dorul ei, dar acum ea se dăruiește acestor brațe spâne și scurte, pare că greutatea lui este aceeași cu a ei, însă astăzi nu pot gândi clar, urc în spatele lor, gata să o prind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
cât este de amuzantă și de dulce atunci când mănâncă, cu încrederea ei inocentă că mâncarea aceasta va ajunge la ea, cu certitudinea că întotdeauna o va supune, mestecând firesc, simțindu-i aroma. Înghit ce mai rămâne de la ea și mergem îmbrățișate spre casă, asemenea unei perechi care se întoarce de la o întâlnire aranjată extrem de reușită, iar pe drum ea spune, peste puțin timp va fi ziua mea, și eu mă împiedic, așa este, ce vrei să faci de ziua ta? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
i-am scos, cât am putut de încet, unul câte unul, toate lucrurile de pe ea. Apoi m-am dezbrăcat și eu și am luat-o în brațe. Era o noapte călduță de aprilie și nu ne-a fost frig, așa îmbrățișați. Ne-am mângâiat, pe întuneric, fără să scoatem o vorbă. Am sărutat-o și i-am cuprins sânii în mâini. Ea mi-a luat penisul în mână. Se excitase și parcă mă invita să intru. Cu toate acestea, când am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
struguri, pe fundalul picăturilor de ploaie. Când plouă astfel, spuse Naoko, am senzația că nu mai suntem decât noi pe lumea asta. Aș vrea să plouă tot așa și să rămânem toți trei împreună, pe vecie. — Și cât stați voi îmbrățișați, spuse Reiko, eu să vă fac vânt cu un evantai lung sau să vă cânt la chitară, ca o sclavă, nu? Nu-mi convine! — A, nu, ți-l dau și ție din când în când, spuse Naoko, râzând. Parcă sună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Bineînțeles, am zis. O să țin minte toată viața. Am ținut-o strâns în brațe. Mi-am băgat mâna în chiloții ei și i-am atins vaginul uscat, dar Naoko a dat din cap și mi-a îndepărtat mâna. Am rămas îmbrățișați, fără să scoatem vreun cuvânt. — La sfârșitul anului școlar intenționez să plec din cămin și să-mi caut un apartament, am zis. M-am săturat de viața de cămin. Dacă o să muncesc în continuare, o să reușesc să mă descurc. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
De ce nu stăm jos să discutăm despre asta? întreabă el, arătând spre fotografiile așezate pretutindeni, pe masă, pe rafturi și pe birou. Am cumpărat o cutie întreagă de rame pentru toate aceste fotografii cu mine și cu Patrick: în Portugalia, îmbrățișați și zâmbind timid către aparat. Sau Patrick în costum, arătând ca James Bond, Patrick întins pe canapea, vorbind la telefon, în pantaloni de trening, cu pieptul gol, bine făcut. Patrick venind de la jogging cu părul strâns în coadă, cu pantalonii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
-mi sun prietenii rugându-i să-mi caute vreun burlac cât de cât pe gustul meu, înseamnă că își pune speranțe deșarte în cei doisprezece pași ai unui program prostesc. Aseară l-am visat pe Patrick. Stăteam unul lângă altul, îmbrățișați, părul său ne acoperea fețele ca o pânză de mătase în timp ce ne sărutam. Nu, de fapt nu ne sărutam. Fiecare avea în gură limba celuilalt, ceea ce nu părea imposibil. Nu mi-am dat seama de ciudățenia situației decât în momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
urmează? Vă veți preface și la nuntă? Finn face o mutră scârbită. —O să vedem când o să ajungem la asta! Aveți de gând să vă sărutați? nu-l slăbesc eu, întrebându-mă de ce sunt totuși așa de afurisită. — Nu, vom sta îmbrățișați și ne vom privi în ochi, îmi explică Finn cu pragmatism. Am negociat deja la telefon. Nefiind cu adevărat interesați unul de altul, ne-a fost ușor să ne înțelegem. Veți împărți același dormitor? — Am rezolvat și problema asta. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
bine că sunt deja în genunchi, deci nu mai pot să cad decât pe spate, peste fotoliu. Jake mă prinde la timp, ca să nu mă lovesc la spinare, și cade peste mine, fotoliul alunecă înapoi și ne trezim pe covor, îmbrățișați. Încerc să-i desfac cămașa, ca să-l pot săruta pe gât, ceea ce e dificil, deoarece pentru manevra asta nu am decât o mână liberă - cealaltă e prinsă între corpurile noastre încleștate; nu-mi pasă, îi voi desface cămașa cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
femeia despre care vorbești are tălpile atât de fine acum, ca obrazul tău. Hî!hî!hî! nu mai sunt tăbăcite. — Dar gropițele din obraji ca și buzele-i dulci i-au rămas aceleași. După sărutări și vorbe de iubire adormeau îmbrățișați plini de dragoste și fericiți că se pot bucura de o viață frumoasă împreună. Nici când se trezeau din somn alintările nu lipseau. Cel care era mai somnoros avea ce îndura din partea celuilalt, mai ales Teofana care cădea pradă sărutărilor
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o îmbrățișeze. Tanța se împotrivea: ― Nu, nu! Lasă-mă!... Am glumit!... Titule... ― Acuma s-a isprăvit! se înflăcără tânărul. Nu mai pleci până... În clipa aceea un ciocănit discret în ușă îi amuți pe amândoi și-i încremeni pe jumătate îmbrățișați. După o tăcere de câteva secunde, în vreme ce Tanța se ascundea sub plapumă până-n bărbie cu ochii plini de spaimă, Titu Herdelea se apropie de ușă în vârful picioarelor, făcîndu-i semn cu degetul să nu se miște, și întrebă răgușit: ― Cine
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în continuu inima grea , de o dragoste abstractă, o dragoste pentru nimeni. Nu puteam sta o clipă în casă, ieșeam și hoinăream prin Bucureștiul galben-transparent de soare, așteptând mereu să întîlnesc pe cineva cunoscut. Priveam cu invidie cuplurile care mergeau îmbrățișate, femeile înțolite după ultima modă, tinerii de seama mea cu veșnicele discuri la subțioară, făcând schimburi în fața magazinului Muzica: Sticky Fingers plus cincizeci de lei contra Deep Purple In Rock; Caravanserai plus single-ul My Generation de "Who", contra Ummagumma
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ei nu mai era perfectă, că într-o parte se turtise și că o umbră, care nu putea fi decât umbra pământului, acoperea lent, dar vizibil, tot mai mult din suprafața ei. Ne-am oprit, am lăsat servietele jos și, îmbrățișați și uimiți, am privit acest spectacol de deasupra acoperișurilor. Curând, globul de chihlimbar rămase luminat doar pe jumătate, iar apoi umbra se întinse, lăsând să mai scânteieze doar un corn din ce în ce mai subțire; în acest timp, prin piața Galați treceau taxiuri
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și cruste moi, înghețate, îmi pătrunseseră și în ghete. Pe când treceam prin fața vitrinelor luminate, cu manechine încremenite pe schiuri, purtând pulovere și canadiene la modă, în lumina roșie și verde, fluorescentă, am văzut de departe înaintînd înspre mine o pereche îmbrățișată. Erau elevi de liceu, căci purtau în mâini serviete. Când s-au mai apropiat, am fost mirat de asemănarea fetei cu Gina: același mers țopăit, pe tocuri interminabile, aceeași haină de blană. Căciulița de vulpe cu luciu roșcat pe care
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
capul oaselor, îmi luă obrajii în palme și-mi spuse, cu acea expresie contractată, imperioasă, că vrea să facă totul pentru mine. "De data asta vreau, înțelegi? Dar nu aici. Hai cu mine să-ți arăt ceva." Ne-am ridicat, îmbrățișați, și Gina mi-a arătat o ușă stacojie, cu clanță de fier forjat, aflată între dulapul de haine și pianină, ușă pe care nu-mi amintesc s-o fi remarcat până atunci. Gina a deschis-o și-am pătruns amândoi
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
căci ședeam pe atunci în Alipore, și acolo erau arbori mulți și voinici, și eu m-am îndrăgostit de unul înalt și mândru, dar atât de gingaș, atât de mângâietor... Nu mai mă puteam despărți de el. Stam ziua întreagă îmbrățișați, și-i vorbeam, îl sărutam, plângeam. Îi făceam versuri, fără să le scriu, i le spuneam numai lui; cine altul m-ar fi înțeles? Și când mă mângâia el, cu frunzele pe obraz, simțeam o fericire atât de dulce, încît
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
lumii exterioare, noi este, în primul rînd, util pentru că, o dată depășite barierele mentale (care te incomodează și te fac să stagnezi), capeți curajul și încrederea în tine pentru a face pasul decisiv către ceea ce cu adevărat te provoacă. O profesie îmbrățișată doar așa, de dragul de a face pur și simplu ceva, de a ieși din casă și de a te afla în treabă sau și mai rău o profesie de care ți-e silă pentru că ai observat, în timp, că nu
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]