27,540 matches
-
și flori și este fixat într-un bat-suport care se sprijină pe pământ. Persoană care joacă capră este acoperită cu o țesătura (scoarță sau lăicer) peste care sunt cusute năframe sau panglici de mătase, puse în diagonal, tradițional, capră era îmbrăcată în stuf, aspect întâlnit și astăzi în unele sate (Verești, Siminicea, Serbauti, Siret). Jocul caprei se derulează pe un fundal muzical, „că la capră”, melodie interpretată de către un fluieraș iar ciobanul sau mosul rostesc strigăturile pline de haz. În timpul jocului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
anotimpurilor care, cândva, stăteau sub semnul acestui animal, capabil să învingă iamă și să vestească primăvară. Urșii, constituiți în cete speciale de căte 10-15 personaje sau incluși în grupurile complexe cu mai multe personaje, joaca la comanda ursarilor, tineri chipeși, îmbrăcați în vesminte colorate, care imprimă ritmul jocului cu ajutorul unor tobe (ciururi). După executarea numerelor din timpul dansului, urșii se mișcă independent, simulând viața lor liberă în mijlocul naturii, se iau la trânta, fac tumbe, simulează chiar atacul asupra persoanelor din asistență
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
trebuie să fie excelenți dansatori, exprimând prin joc vitalitatea și forță exuberanta a tinereții. În Bucovina, mascoida de cal cunoaște mai multe variante plastice. Cel mai adesea jucătorii de caiuti sunt echipați cu capete de cal, lucrate din lemn și îmbrăcate în pânză roșie, albă sau neagră, la care se adaugă și alte elemente ornamentale (oglinzi, peteala, canafi, mirt, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat într-un suport de lemn, de obicei o covata găurita
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
unii oameni specializați în împodobirea cerbului, iar alții în jocul acestui animal. Jocul cerbului este structurat după modelul caprei, cu o pantomima exuberanta și plină de virtuozitate. Cerbul este înconjurat de „moșnegi și babe”, de muzicanți și dansatori fără mască, îmbrăcați în frumoase costume populare. În majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare că o ceață individuală, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mașcate. Cele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi întâlnite în satele Fundu Moldovei, Baia, Casvana, Valea Moldovei. Satul Corlata
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
sau primite la „bere”. Băieții închiriau pentru petrecere o casă mai mare, de obicei a unui gospodar fruntaș dar, în ultimii ani ai existenței sale, „berea” avea loc la căminul cultural, în localul școlii și, uneori, la cârciuma satului. Fetele, îmbrăcate într-o ținută deosebită, veneau însoțite de mame sau, dacă această eră decedată, de o soră mai mare sau o altă rudă apropiată. Cele care veneau neînsoțite la „bere” erau prost văzute în lumea satului, ele fiind considerate de o
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
Atlanta. Ovidiu și Iulia Babici au activat ca parte din “Arcanul,” ansamblul Universității din Suceava. La Washington, spectacolul 2015 va avea loc sâmbătă, 18 aprilie în “Patriot Hall” (330 Center Street North, Vienna, Virginia). Vă așteptăm să petrecem împreună! Veniți îmbrăcați în costume populare românești! Bogdan Banu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93924_a_95216]
-
care se plasează fără nicio îndoială și Eminescu - au privilegiul de a fi lăsat opere durabile, așezate sub semnul eternității, modele de receptat și de neimitat, surprinzătoare, unice. Elogiatorii lui Eminescu au fost și sunt foarte numeroși, iar elogiile au îmbrăcat de-a lungul timpului forme variate, de la analize detaliate, realiste și pertinente până la discursuri ditirambice si encomiastice și la formule sacrosancte, exprimate într-un limbaj de lemn, în expresii stereotipe, lipsite de conținut. Același lucru se poate spune și despre
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
muzică de toate genurile, căci de acolo se pot inspira ca piesele să nu sune la fel. De data aceasta am luat parte la manifestarea ”Curcubeul etniilor”, organizat de Asociația Femeilor ”Bunicuțele”. Mi-am împlinit unul dintre visuri - să mă îmbrac într-un port național. Multă lume a spus că trebuie să fiu mândră de faptul că am purtat acest port. Le apreciez pe ”Bunicuțele” foarte mult și îi încurajez pe tineri să păstrăze ceea ce au moștenit, fiindcă este o valoare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94021_a_95313]
-
mădular, ci multe” (I Corinteni XII, 12-14). Motivul pentru care putem spune acestea este mărturisirea aceleiași credințe, „căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Iisus. Căci, cîți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați îmbrăcat. Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească și parte femeiască, pentru că voi toți una sunteți în Hristos Iisus” (Galateni III, 26-28). Să compari o biserică plină cu oameni de
Biserica Ortodoxă este chipul Unirii, unii francezi habar n-au de această măreţie [Corola-blog/BlogPost/94050_a_95342]
-
adus o sporire a popularității. Să ne amintim că Joyce își dorea, la vremea lui, să producă o carte care să dea de furcă veacuri la rând învățaților. Concentrarea, ambiguizarea sunt procedee moderniste. Ce face Pinter nou este să le îmbrace într-o haină comună. Citim și ni se pare banal. E atât de clar că nu avem de ce să descifrăm. Nu avem ce descifra. Pinter însuși susține că nu știe mare lucru despre personaje. Dacă el nu știe, de ce am
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
adus o sporire a popularității. Să ne amintim că Joyce își dorea, la vremea lui, să producă o carte care să dea de furcă veacuri la rând învățaților. Concentrarea, ambiguizarea sunt procedee moderniste. Ce face Pinter nou este să le îmbrace într-o haină comună. Citim și ni se pare banal. E atât de clar că nu avem de ce să descifrăm. Nu avem ce descifra. Pinter însuși susține că nu știe mare lucru despre personaje. Dacă el nu știe, de ce am
Harold Pinter - un alt fel de literatură by Lidia Vianu () [Corola-journal/Imaginative/11217_a_12542]
-
Nazaria Buga ruah vino și dă la o parte această lespede grea, sub care au crescut rădăcini, de când sora mea a lăsat pe masa de scris sistemul periodic al elementelor îmbracă-mă tu în țărâna curată a dealului; pentru cuvântul de la cină, îmbracă-mă-n eonul de rouă acum fratele de dincolo, din vechiul legământ, scrie din urmă la shir hashirim transparența himerei înot prin formula chimică a apei, pentru muzeul
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
ruah vino și dă la o parte această lespede grea, sub care au crescut rădăcini, de când sora mea a lăsat pe masa de scris sistemul periodic al elementelor îmbracă-mă tu în țărâna curată a dealului; pentru cuvântul de la cină, îmbracă-mă-n eonul de rouă acum fratele de dincolo, din vechiul legământ, scrie din urmă la shir hashirim transparența himerei înot prin formula chimică a apei, pentru muzeul armelor las la o parte din orice structură timpul devorator numai sistema
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
timpul apele spăla-vor, chiar cu substanța ta albă din laokung, singura armă expusă'n muzeul dintre cele două lumi pe care le- atingi deodată ca pe un poem cu mai multe uși deschise la limita lumilor Sitalcas de dimineață îmbrac șalul oriental, acopăr cu el frigul, umerii mei, apoi intru la ora de anatomie și mătur și mătur etherul, pentru dansul cu săbii extrag din lumină un singur radical atomii de wolfram, pământurile rare pe care le transform, numai la
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
care se toarnă pe sine din sine etherul și iar deschid acea fântână'n Shaďm mareea va mări chipul meu, în oglinzile apei, la noapte: cocorul nemuritor își desface aripile elegie pentru mâna stângă scriu despre iarnă, scriu despre tine, îmbrac parfumul meu Ysatis dăruit de Fabiola de Suedia, în Monti Tamaro, și-mi pun la degetul mic inelul tumular: singurul punct de pe glob în care am și patria mică pe hărțile cerului dinspre Marea Albă, pe gheața subțire a căreia
Archange by Nazaria Buga () [Corola-journal/Imaginative/11999_a_13324]
-
a națiunii noastre. Istoria literară din ultimii ani a relevat și calitățile lui de scriitor: Jurnalul său ne amintește de Amintirile... humuleșteanului Creangă (evocarea casei părintești, chipul mamei și al tatălui, obiceiurile satului, credințele și superstițiile rustice). Imaginile din copilărie, îmbrăcate în vraja duioasă a amintirilor, respiră, ca și la Creangă, un aer de nostalgie. La Creangă - o nostalgie cutreierată de unde joviale; la Cipariu - una gravă, solemnă. Povestirea unor întâmplări năstrușnice se încheie la Creangă, de obicei, cu proverbe și zicători
Timotei Cipariu - 200 by Ion Buzași () [Corola-journal/Imaginative/12002_a_13327]
-
Nu-i vina ta că nu m-auzi. Te strig cu ultrasunete, ca delfinii, Și îmi răspunzi chiar cu ecoul meu, în care ți-ai înfipt misterele ca spinii. Nu-i vina ta că nu te mai vezi. Te-am îmbrăcat numai în ultraviolete, Doar ca să știu că te bronzezi în nuanțe de culori secrete. Cușca Privesc printre oameni ca printre gratii. Mai ajung la mine uneori cuvinte, Printre zăbrelele de zgomot ale lumii De acum și ale celei de dinainte
Un nou poet: Constantin Crețan by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12135_a_13460]
-
atenția că textele invocate au un rol demonstrativ, dar nu închid calea unor interferențe sau tipuri mixte, ilustrate la rîndul lor prin cîteva exemple. Vrednic de notat este și faptul că elanul teoretic al tezei nu ancorează în uscăciune, ci îmbracă o expresie alertă și sugestivă: "Topîrceanu se ascunde atît de dibaci în hățișul imaginilor, formulelor, expresiilor curente ale autorului parodiat încît de la o vreme ești cît pe ce să-i pierzi urma. Dar tocmai atunci cînd socoți că ai pierdut
Arta parodiei by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12051_a_13376]
-
zece etaje și opt "scări", cu "spații verzi" în față și în spate. Pe ușa uneia din "scări" izbucnește, revărsându-se în afară, coborând cele trei trepte de la intrare cu grația greoaie, în viteză, a unei hipopotame, o făptură planturoasă, îmbrăcată într-o bluză decoltată, trasă direct pe piele (indecența aceasta se vede bine, dar e, oarecum scuzabilă pe o asemenea căldură...) și cu o fustă foarte înfoiată și foarte strident colorată, care-i mărește volumele. Hipopotama cu fustă colorată e
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
am presupune, de vreme ce gura lumii-i slobodă? - din cine știe ce altfel de răsfăț. Oricum, culoarea roșie din obraji, combinată cu părul morcoviu, se potrivește cu fondul galben și cu florile mari, vișinii, de pe bluza care mai mult o dezbracă decât o îmbracă. Este evident că dorința ei, în momentul erupției pe ușa "scării" și al năvălirii pe trepte, a fost să-l prindă măcar pe unul din mitraliori și să-i tragă o chelfăneală scurtă și-ndesată. Dar tiraliorii s-au împrăștiat
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
lui, lovind asfaltul în ritmul unui trap leneș, parc-ar marca trecerea secundelor din neunde spre neunde. Dacă florile păpădiilor dealului nu și-ar opri cascada lor galbenă în stavila șoselei cenușie, și calul murg, și căruța roșie-argintie, și țăranul îmbrăcat în negru de pe capra căruței ar pieri copleșiți de floare. Adie vântul în frunzele sensibile ale plopului din dreapta, și urechea câinelui culcat lângă mine în iarba mare și proaspătă, tresare ca de o atingere materială. O muscă neagră, autentică, trece
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
Un copil desenează pe asfalt un copil, dar copilului desenat îi este frig și atunci desenează împrejurul lui un înger. Dar și îngerului desenat îi ese frig și atunci îl cuprinde în conturul unui copil mai mare pe care-l îmbracă, să-i țină de cald, cu alt înger închis la rându-i de un copil nemărginit... în tot acest timp o femeie desenează un șarpe împrejurul povestitorului.
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
în mâini cu umbra. Aici îmi sunt tot mai departe, Mi-am spus ținându-mă de scară, Dar casa dedesubt pierise Și-n urmă podul, ca o navă, Se desprindea înct de mine. Figurație își lua un aer degajat Și îmbrăcat la patru ace, Intra în sala de concert, Se instala în prima lojă Și cu un zâmbet vag distant întâmpina de sus mulțimea. Ca sub puterea unui gând, Se furișa discret afară, Dar se lăsa apoi văzut în galerie, când
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
lacrimă veche ca într-o cîrjă lucioasă" cum hainele-s acre de singurătate" cum trece încet, riscant de încet, încă o zi în care totuși am avut curajul să ies pe stradă" cum nu mi-a fost scîrbă să mă îmbrac, m-a pocnit iar tupeul să mă încalț, construind minuțios , din șireturile prea lungi, funte enorme, am îndrăznit să-mi turtesc pălăria cu boruri largi pe moaca pleșuvă și să pășesc nesigur peste trotuarele moi de caniculă, să mă împleticesc
Băi, să nu mori, că te omor! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12697_a_14022]
-
și în locul ei se afla acum luxosul sediu al Băncii Atlantida, atât de nepotrivit în mijlocul unui cartier muncitoresc. Omul mai scotoci o dată în debara, luă un pulovăr vechi și frecă bine geamul. Dar clădirea băncii tot acolo era. Atunci se îmbrăcă în liniște și coborî să vadă minunea. (Bineînțeles că ușa scârțâi și nevastă-sa simți nevoia să-l întrebe unde a pornit-o în miez de noapte. Dar el se ținu tare și nu răspunse nimic, răgazul de două zile
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]