2,851 matches
-
demagogică și populistă", a spus Boc, în plenul Parlamentului, citat de . El a arătat că moțiunea opoziției poate fi definită prin versurile poeziei "Criticilor mei" a lui Mihai Eminescu: "E ușor a scrie versuri/ Când nimic nu ai a spune/ Înșirând cuvinte goale/ Ce din coadă au să sune". Guvernul și-a asumat, în 8 martie, răspunderea pe Codul Muncii, iar parlamentarii PSD, PNL și PC au depus o moțiune de cenzură, care este dezbătută și votată miercuri.
Emil Boc: Textul moțiunii e plin de afirmații demagogice și atacuri populiste () [Corola-journal/Journalistic/48925_a_50250]
-
că-s adiacente. Fabrica de bombonele pentru tuse, tribunalul din blocul zgârie-nori și Y-ul unde a încercat să ia lecții de înot, dar s-a ales cu o pneumonie când a ieșit iarna pe stradă cu părul ud, sunt înșirate la primul colț de stradă, una după cealaltă, aproape de oficiul poștal, cu holul lui straniu, lung și pustiu, forfotitor și luminat doar întrun capăt, unde se lucrează la un ghișeu sau două, și de Benjamin Franklin, hotelul central, cu ștaif
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
cvartal-două depărtare de vechea stradă a lui Ruth - se numea Summer Street, deși ei au locuit împreună primăvara, iar vara a adus sfârșitul aventurii lor - spre munte, Rabbit se trezește brusc trecând printr-un tunel alb, pe marginile străzii se-nșiră copaci în floare, îmbrăcați în alb, sunt pomi tineri, cu coroanele de formă ovală, ce se întrepătrund aidoma norilor, văzduhul e albastru în tării, împrumutându-și nuanța florilor din vârf, la fel ca și luna vizibilă peste zi. Iar în
John Updike - Rabbit se odihnește () [Corola-journal/Journalistic/5309_a_6634]
-
asuma viețuirea: „Fiecare stă ghemuit/ lângă povestea lui/ ca lângă/ un adăpost sigur/ - aici ne-am născut -/ spaima ne aduce merinde și apă./ dincolo,/ în povestea gladiatorului,/ au dat drumul la lei”. Repetabilul și banalitatea sunt acordurile pe care ne înșirăm zilele, mereu egali cu noi înșine în autosuficiență: „Trăim în paradisul aparențelor:/ suntem/ ceea ce credem/ că suntem/ vedem ceea/ ce-am mai văzut/ rătăcim în același trup” (mătasea ne crede nemuritori). Nu reușim să trăim, ducem, în cel mai bun
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
de boală și de curgerea timpului, dar e și indefinibila stare de între, între corp și lume, între o generație și alta, între carnal și sufletesc. Omul e doar „popas al palorii” (cinema soledad), iar ereditatea - o sumă de noduri înșirate peste timp. Este, de altfel, singura enigmă nerezolvată, cea care fură ochiul poetului. Chiar și cadența matematică a morții șia găsit răspunsurile: „Asemeni celor vechi/ care au rezolvat fericiți/ toate ecuațiile morții,/ peste puține întrebări mă mai aplec:/ Cum călătorește
Simfonia extincției by Daniela Magiaru () [Corola-journal/Journalistic/5148_a_6473]
-
vine de la mine, în orice caz, asta-i realitatea și din păcate ea nu poate fi schimbată. De aceea am acest jurnal. Și pentru a întări și mai mult în imaginația mea ideea prietenei îndelung așteptate, nu vreau doar să înșir faptele în acest jurnal așa cum fac toți ceilalți, vreau ca acest jurnal să fie prietena însăși, iar această prietenă se va numi Kitty. [...] Miercuri, 4 august 1943 Dragă Kitty, Acum, după mai bine de un an de când suntem locatari ai
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
a simțit străbătut de un tremur și ochii i s-au încețoșat. Flăcările de gaz galben i se proiectau în față, pe fundalul cerului aburit, de parcă ar fi pâlpâit în fața unui altar. În pragul ușilor și în holurile iluminate se înșirau grupuri și mici reuniuni, pregătite parcă pentru oficierea unui ritual. Se pomenise într-o altă lume: se deșteptase dintr-un somn de veacuri. A rămas nemișcat în mijlocul străzii, simțind cum i se zbate inima în piept. O tânără, îmbrăcată într-
Portret al artistului la tinerețe () [Corola-journal/Journalistic/5190_a_6515]
-
treia dală din primul coridor de la etajul al doilea. Să recunoști o crestătură pe mânerul de alamă al sălii. Doamna mea Mamă, ce proastă mai sunt. Tu nu știi încă nimic despre mine, iar eu mă pierd în a-ți înșira lucruri fără nicio noimă. Gândește-te ce mi-am amintit: eram încă mică, să tot fie cu șapte sau opt ani în urmă. De trei zile un dinte mi se tot clătina în gură, chiar un dinte din față, de
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
o revărsare impetuoasă, tropicală. Repetițiile la distanță depășesc orice închipuire. Nicăieri nu vom mai întâlni ceva asemănător. "Miradoniz avea palat de stânci./ Drept streșină era un codru vechi/ Și colonadele erau de munți în șir,/ Ce negri de bazalt se înșirau,/ Pe când deasupra, streșina antică,/ Codrul cel vechi fremea îmflat de vânt". Pentru început, cititorul remarcă trei cuvinte care se repetă: streșină, codru și vechi. Probabil nici Eminescu nu era foarte sigur unde o să se ajungă și maschează puțin procedeul. Face
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
O bătrână merge încet pe trotuar abia târând după ea doi saci de gunoi. Unul din saci se rupe și bancnote de 20 de euro încep să se înșire pe trotuar. Un polițist aflat în apropiere o oprește și îi spune: - Doamnă, vi s-a rupt sacul și vă cad banii. Bătrâna se uită și spune: - Noroc că ați văzut, domnule polițist, acum trebuie să mă întorc să adun
BANCUL ZILEI: Câtă şcoală are un ministru român? () [Corola-journal/Journalistic/67238_a_68563]
-
în plâns. Soția: -De ce naiba plângi, n-ai plăcut-o pe mama niciodată! Soțul: -Știu, da’ mi s-a părut că mișcă! Un soldat aflat în Irak primește o scrisoare de despărțire de la iubita sa de acasă. În scrisoare erau înșirate următoarele: "Dragă John, nu mai pot continua relația cu tine. Distanța dintre noi este mult prea mare. Trebuie să recunosc că te-am înșelat de două ori, de când ai plecat, așa că nu e corect față de nici unul dintre noi să continuăm
BANCUL ZILEI: EBA vrea să devină preşedinte () [Corola-journal/Journalistic/67286_a_68611]
-
el aleph-ul borgesian, moartea tatălui devine revelatorul lumilor știute și neștiute. Ea convoacă în memoria și în conștiința fiului întâmplări și texte sosite dintr-o realitate paralelă - dar o realitate aflată mereu la îndemână. Felul miraculos în care cărțile se înșiră, oferindu-se, unduitoare, cercetării, ne duce cu gândul la eterna lor prezență în mintea autorului. Firește, tânărul Leon n-a părăsit sinagoga pentru a intra direct în bordel. N-a abandonat studiul Torei pentru a se ocupa cu arderea cărților
Utopia cărții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6526_a_7851]
-
din Shakespeare, dar despre care aflăm acum ce-și scriau și ce le scriau altora în timp ce ea era închisă pentru că-și ucisese mama cu un cuțit și amândoi (cu precădere ea) se luptau cu episoade de boală mentală. I-am înșirat ca să se înțeleagă mai bine cât de eclectică este această trecere în revistă asupra căreia mi-am îngăduit sa zăbovesc două săptămâni.
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
sălbatic, creați de Karl May. Dar și în personajele burlești, cu iz de mahala bucureșteană ale lui N. Batzaria (Moș Nae), stârnitoare de râs, în Haplea, în Coana Frosa, în Porumbița și Timofte, în Goangă și Târlică. Și pot să înșir la nesfârșit referințe culturale care să ilustreze talmeș-balmeșul lecturilor mele din copilărie. Prin 1960, într-un moment de crezută (dar repede infirmată) relaxare ideologică, un critic literar, Mihail Petroveanu, a lansat pe piața ideilor estetice (foarte săracă de altfel) conceptul
Un talmeș-balmeș armonios by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6081_a_7406]
-
ei înșiși, drept care generații și colectivități au șansa să producă vise identice care coagulează într-un regim colector și legitimator khazar. Timpul oniric este unul cu noduri sau cu „crestături pe răboj", iar acestea se cuveneau a fi tălmăcite și înșirate în dicționar. Punctul maxim este acela în care cei trei autori ai versiunilor Dicționarului khazar se inter-visează, interferând atât în realitate, cât și în pararealitate; scotocindu-se oniric, cei trei mărturisesc atât despre treziile lor, cât și despre intrările în
Metaficțiunea inter-onirică by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/6099_a_7424]
-
puternică decît graba, am deschis poarta și am intrat. Pe o suprafață de aproximativ un hectar privirea îți era întîmpinată de un mănunchi de cercuri concentrice, separate între ele de alei pietruite, fiecare cerc fiind alcătuit din zeci de morminte înșirate cu strictețe geometrică. Fiecare mormînt avea o lespede comemorativă pe care erau încrustate numele animalului și durata vieții, pentru ca deasupra plăcii să troneze o fotografie înfăți-șîndu-l pe răposat. Singurul detaliu care lipsea era crucea și însemnele religiei creștine, semn că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6445_a_7770]
-
ieșirea din Hondo, își luă o cameră la capătul clădirii, intră și își puse geanta pe pat. Vîrî pistolul sub pernă, apoi se duse în baie cu punga de la Cooperative și îi răsturnă conținutul în chiuvetă. Își goli buzunarele și înșiră totul pe policioara chiuvetei: chei, bancnote, fiole de antibiotic și seringi. Se așeză pe marginea căzii, își scoase cizmele, se aplecă, puse dopul la cadă și dădu drumul la robinet. Apoi se dezbrăcă și se lăsă în cadă în timp ce aceasta
Cormac McCarthy - Nu există țară pentru bătrîni by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/6316_a_7641]
-
că în afară nu răzbate decît o cavalcadă de expresii fastuoase, care irită prin redundanța lor emfatică. Deși n-are accente patetice sau exaltate, Petru Pătulescu este un incurabil adept al enumerărilor interminabile, eroarea autorului fiind de a crede că, înșirînd adjective mustoase, scrisul său devine mai expresiv, cînd de fapt provoacă sațietate prin exces de sinonime. Vorbind de pildă de efectul pe care trebuie să-l aibă un text, Pătulescu scrie: „Textul, așadar, ca transă provocată, ca înlănțuire simulată, ca
Acromegalia verbală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5018_a_6343]
-
Uniunii Scriitorilor.” Așadar, la începutul anului 1966, după un fel de interimat decorativ asigurat de foarte vîrstnicul Demostene Botez, adevăratul urmaș al lui Mihai Beniuc la președinția USR se dovedește a fi Zaharia Stancu. Mai jos, în aceeași casetă, sînt înșirate premiile U.S.R. pentru 1965, acordate cu același prilej. La poezie își împart premiul Ion Alexandru și Marin Sorescu, pentru proză premiul merge la Ștefan Bănulescu, iar cîștigătorul la critică este Eugen Simion, cu Orientări în literatura contemporană. Constantin Chiriță primește
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4775_a_6100]
-
spunem, Dabija. La teatrul radiofonic s-ar fi mizat, măcar, pe coerența textului rostit, pe cuvînt, pe voci. La Odeon, nu am înțeles nimic, nimic, din nici un punct de vedere. Ca și la ARCUB, la Cabina artistelor. Aici voi reveni. Înșir teatrele la care a poposit acest Mîzgăreanu: Teatrul Național din București, Teatrul Odeon, Teatrul de Comedie, Teatrul „Nottara”, Teatrul Metropolis, ARCUB. Nici unul dintre marii noștri regizori - și, vai, numărul lor nu sporește mai deloc - sau nici unul dintre regizorii de pe un
Atitudine impardonabilă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4677_a_6002]
-
Luminița Marcu În același număr [18/1967], obsesia istorică începe deja să ia un aer fioros, pentru că în interior, cu supratitlul „Afirmarea conștiinței naționale în literatura română”, se înșiră articole categorice și chiar inflamate, pe trei pagini, semnate în primul rînd de Dan Zamfirescu (în cel mai amplu dintre ele, intitulat „O permanență a istoriei și culturii românești”, fiind vorba despre ideea națională), dar și, cu aceeași tematică, de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4701_a_6026]
-
și linii, stări și desene, abisuri și înălțări ale ființei?... Pînă la urmă, sînt în visul meu! Iar Horațiu face parte din el. Voi spune, de aceea, ce înseamnă Mălăele pentru mine. Voi fi, pînă la ivirea zorilor, Șeherezada. Voi înșira cîteva povești - mărgele pe care le-am adunat încetul cu încetul pentru că cel de sus a fost darnic cu mine. Nu mult după 1990, regizorul Iulian Vișa se întorcea, din pribegii, la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu. Acolo l-am
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
la masă și i-a căzut brusc capul în piept. Ieri. Un accident vascular cerebral; mâine îl înmormânteză. Nu aici... La cimitirul catolic. Așa a hotărât soția lui.” (Paznicul cimitirului) „Cine o să spele o dată pe an toate lespezile? Cine o să înșire pe ele cu răbdare și evlavie pietricelele? Cine o să vorbească cu fiecare în parte, din cei îngropați, cine le va citi rândurile încrustate pe plăcile funerare? Poate o să mă ridice unul, să mă ducă la el, în celălalt cimitir. Poate
Kadiș by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4657_a_5982]
-
se va pune la dispoziția Ministerului de Finanțe. 18. Casele de împrumut pe amanet sînt obligate să vândă prin licitație publică în localurile lor din Capitală sau în provincie oricare obiecte din cele prevăzute la art. 7, cu excepțiunea celor înșirate în art. 8 al decretului-lege de față, care se vor preda spre vânzare în mod voluntar de către proprietar. De asemenea vor vinde în aceeași formă orice obiecte admise în comerț sau averi impuse spre vânzare de organele Statului. După asemenea
DECRET - LEGE Nr. 2561 din 12 noiembrie 1936*) pentru înfiinţarea Caselor de împrumut pe amanet. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106076_a_107405]
-
estimațiune și separat o indemnizație de 25% ; iar dacă obiectul s-a deteriorat, proprietarul ei va avea dreptul să-l abandoneze Caselor de împrumut în schimbul prețului de estimațiune stabilit la amanetare. Aceste despăgubiri însă nu se pot pretinde în cazurile înșirate la art. 20. 23. Toate operațiunile de împrumut pe amanet ale acestor Case sînt scutite de timbru și de orice alte taxe fiscale că și registrele și documentele ce privesc aceste transactiuni. De asemenea sînt scutite de contribuțiuni către Stat
DECRET - LEGE Nr. 2561 din 12 noiembrie 1936*) pentru înfiinţarea Caselor de împrumut pe amanet. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106076_a_107405]