907 matches
-
loc. Povestașul își continuă istorisirea. L-am ascultat până ce a ajuns la ultima sărutare. Și abia după ce gloata s-a împrăștiat, ne-am reluat și noi preumblarea. Piața Miracolelor era la răscrucea mai multor ulițe foarte umblate. Una dintre ele, înțesată de librari și de scribi publici, se deschidea spre spațiul din fața Marii Moschei; o alta îi adăpostea pe negustorii ce vindeau tot felul de încălțări și de conduri; o a treia era plină de hățuri, șei și chingi; cea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mai amintesc de vremea când sute de corăbii ancorau în permanență în port, venind dinspe Flandra, Anglia, Biscaya, Portugalia, Puglia, Sicilia, și mai cu seamă dinspre Veneția, Genova, Raguzza și Grecia ocupată de turci. În anul acela, doar amintirile mai înțesau rada. În mijlocul orașului, cu fața spre port, se află o colină care nu exista, zice-se, pe vremea celor vechi, și care s-a format doar din acumularea ruinelor. Dacă te apuci să scotocești acolo, dai adesea peste vase și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
apropiau. — Valerius, îl imploră Maktor. Soldații intrară în celulă fără să-i arunce vreo privire lui Maktor. Numai comandantul escortei lui Vitellius se uită la el cu un aer întrebător. Maktor dădu din umeri descurajat. — N-a vrut. Piața era înțesată de oameni când Valerius ieși din închisoare, sprijinit de doi soldați și înconjurat de alții. Mergea cu capul plecat, fără să opună rezistență. Tăcuți, oamenii se dădeau în lături pentru a-i lăsa să treacă. — Vitellius însuși l-a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
vadă doar lupta aceea. — Skorpius, murmură, privind neliniștit zidurile. Skorpius... Numele acela îl înspăimânta. Grăbi pasul. Ajunse aproape alergând la intrarea amfiteatrului și își făcu loc printre oameni. Arena se ivi deodată în fața ochilor lui, tăindu-i respirația; era imensă, înțesată de oameni. În centrul arenei se aflau doi bărbați plini de sânge. Unul era în picioare și strângea în mână o sabie scurtă. Celălalt stătea în genunchi în fața lui. Mulțimea tăcu dintr-odată; în liniștea aceea funebră, învinsul apucă mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Romei, deși era iarnă. O asemenea furtună în vreme de iarnă era un semn funest. Ploaia se mai domoli, dar tunetele continuau să bubuie, iar fulgerele brăzdau cerul plumburiu; Vitellius privea din palatul său în jos, spre poporul Romei care înțesa străduțele și piețele, sărbătorind Saturnaliile. Potrivit obiceiului, oamenii își dăruiau unul altuia lumânări aprinse și statuete de lut; peste tot mirosea a carne friptă, a vin și tămâie. Peste tot era zarvă mare, fiindcă în acele zile de sărbătoare totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
copac și câteva găini care scurmau. Dat fiind că soacra și soțul se retrăgeau îngroziți, neîndrăznind să o tulbure pe ea sau pe copilul aflat încă înăuntru, desenă o pleiadă de bucătari decapitând capre. Desenă alții fugind spre o piață înțesată de lucruri pentru care merita să te târguiești. Unii postați deasupra oalelor aburinde cu polonice în mâini sau măcinând mirodenii în râșnițe. Desenă plante agățătoare și vreji care intrau pe ferestre și revărsau desișuri de frunze pe pereți. Începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
au pe ce să lucreze. Cel mai bine ar fi să zbor chiar acum într-acolo, ca specialiștii să mă doteze cu un corp nou, o perioadă de timp. Și capul îmi era în suferință. Mintea suferea și ea. Era înțesată cu păcate și crime, în timp ce gândurile dispăruseră, toate în cădere liberă sau în schimbare. Trebuie să-mi scot chestia asta din sistem. Nu, mai mult decât atât, mult mai mult. Trebuie să-mi scot sistemul din propriul meu sistem. Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de citit. Am făcut un gest spre vitrina de vizavi. Ceva educativ. Își încrucișa brațele într-un gest gânditor. Îi citeam mulțumirea. — Ei? am spus. Am traversat împreună strada plină de cocoloașe. Mi-a spus să aștept afară. Vitrina era înțesată cu teancuri întregi din cea mai recentă producție de-scrot-întăritoare a elitei feministe: era intitulată Nu cu viețile noastre și aparținea lai Karen Krankwinkl. Am răsfoit prezentările-reclamă de cărți xeroxate și revistele. Femeie căsătorită, cu trei copii, Karen credea că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
băștinași, băștinașii cei isteți ai junglei. Iar noaptea, învăluite în căldura tropicală și sub căptușeala norului care păstrează zăpușeala, se aud cârâitul strident de papagal și țipătul de maimuță, apoi focuri înfloresc pentru a alunga monștri. Fii atent străzile sunt înțesate cu gropi și plase și capcane. Ia-ți un ghid. Să ai la tine vaccinul antiviperin și antidotul contra săgeților otrăvite. Ia lucrurile în serios. Trebuie să prinzi ceva din șiretenia junglei. Acum mă îndreptam, în cușca mea fierbinte, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
oase ar fi putut locui Într-un astfel de loc. Se lăsă tîrÎt prin vestibul, traversă o Încăpere boltită, unde o scară din marmură urca Împodobită cu perdele din catifea, și pătrunse Într-o sală mare, ai cărei pereți erau Înțesați cu cărți, de la pămînt și pînă la infinit. — Ce părere ai? Întrebă Aldaya. Julián abia dacă Îl auzea. Damián, spune-i lui Jorge să coboare chiar acum În bibliotecă. Servitorii, fără chip și fără o prezență audibilă, alunecau la cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mîna a doua. Hoarde Întregi de barcelonezi, care obișnuiau să confunde zăpada cu miracolele, comentau caracterul neobișnuit al intemperiei. Ziarele de seară plasau știrea pe prima pagină, cu fotografii cu Las Ramblas acoperite de zăpadă și cu izvorul de la Canaletas Înțesat de stalactite. „Ninsoarea secolului“, promiteau titlurile. M-am prăbușit pe o bancă de pe peron și am tras În piept de tuneluri și de funingine adus de rumoarea trenurilor nevăzute. De cealaltă parte a liniilor, pe un afiș publicitar, proclamînd farmecul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Prinseră a se mișca încet în sus, apoi opriră pe o rampă suspendată lângă un portic cu o priveliște spectaculoasă asupra oceanului. Lux îl conduse pe Buzz printr-o serie de coridoare albe, antiseptice, și ajunseră într-o încăpere mică, înțesată de fișete metalice. Afișe medicale împânzeau pereții: o serie de mostre în imagini pentru chirurgii plastici specializați în reconstrucții faciale, făcute în genul lui Thomas Hart Benton. Buzz spuse: — Claire Katherine De Haven. E-un soi de comunistă. Lux deschise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
la treabă și dacă aflați ceva important, sunați-mă acasă. Întoarse mașina și coborî pe Paloma spre Sunset, gândindu-se la un sandviș, un pahar de băutură îndoită cu apă și o verificare în cartierul negrilor. Sunset era de-acum înțesat cu șoferii de seara. Danny viră spre est, alăturându-se unui șuvoi de lumini. Mintea lui se goli și se relaxă. Kilometrii se topeau. Apoi, când intră pe Strip, intră în panică, exact ca în secunda aceea din casa de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
se găseau o groază de scenarii de film, copii la indigo ale corespondenței politice a lui Minear, corespondența primită, diverse rapoarte și un revolver calibrul 32 cu încărcătorul gol și țeava afumată. Dormitorul era decorat în culori pastelate și era înțesat cu mormane de cărți. Se mai găseau acolo un garderob plin cu haine scumpe și câteva rafturi cu pantofi. Un scrin vechi conținea sertare care scoaseră la iveală articole de propagandă. Sub pat nu găsi decât alte perechi de pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
să semene cu mișcarea unui dulap pe rotile. Prietena mea ne urma intimidată. La capătul culoarului, gazda s-a oprit, a potrivit cheile în broască și ne-a deschis ușa, poftindu-ne înăuntru. Am intrat într-o încăpere ușor prăfuită, înțesată cu tablouri de diverse mărimi, în culori de o armonie ciudată, topindu-se unele într-altele ca în vis: păreau ceruri cu stele căzătoare sau poieni cu sclipiri de râuri, faruri mistuite de ceață, peisaje schimbătoare ca norii, pânze pe
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
echipajul ridică celelalte două catarge și putem porni cu viteză mai mare spre strâmtoarea Bosfor. Nu suntem scăpați decât peste cel puțin două ore, când ieșim din strâmtoare. Sau mai mult, dacă suntem Întârziați de lupte la bord. Bosforul e Înțesat de artilerie. Putem fi scufundați la ieșire, dacă garnizoana de acolo primește ordinul de a deschide focul. Asta e situația. V-am pus la curent. Acum, nu ne rămâne decât să ne rugăm lui Dumnezeu să ne scoată de aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
prin zăpezi. Ar trebui să ne oprim. - Caii nu sunt obosiți, Alexandru, răspunse bătrânul luptător. Sunt doar neliniștiți. În curând ne vor sosi prieteni. - Mesajele spun că În curând ne vor sosi dușmani. Că toate văile Dravei și Moravei sunt Înțesate de turci. Nu e nici o cale de ieșire. - Alexandru! se auzi vocea Erinei, care călărea În mijlocul Apărătorilor, lângă căruța care Îl ducea pe Oană, Învelit În blănuri. A deschis ochii! Cred că vrea să vorbească! Alexandru Întoarse calul și dădu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
cu ghizdanul în spate și cu buchetul de flori în mână (nu acceptase cu nici un preț să-i ducă altcineva ghiozdanul și nici florile) mergea cu fața îmbujorată în compania cetei de însoțitori. Curtea largă și curată a școlii era înțesată de mulțimea părinților, bunicilor și copiilor, fiecare căutându-și locul în careul trasat cu cretă pe asfalt. Cei din clasa I, bobocii, urmau să se așeze în formație după ce erau strigați de pe listele pe care fuseseră grupați. Învățătorii și diriginții
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
trăiești în veci și să înflorești mereu, Românie, patria mea! Revelion Revelionul 2007 l-am început și l-am încheiat privind programele tv. Am suprasolicitat telecomanda pentru a ocoli nesfârșitele și agresivele spoturi publicitare cu care toate posturile au fost înțesate. Când a sosit multașteptata și emoționanta clipă a trecerii în noul an, am trimis cu gândul salutări și urări de sănătate și împliniri rudelor, prietenilor și cunoscuților. Am îmbrățișat cu privirea pe compatrioții mei care petreceau noaptea dintre ani în
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
puștile, spunându-și că nu mai e vreme pentru vorbărie goală. Nici ei nu mai erau așa de mulți. Trupele lor fuseseră decimate de gripă. Atât de puține fețe albe într-o mare de chipuri tuciurii! Prin tot Punjabul, cluburile înțesate de fum de țigară s-au umplut de discuții despre un guvern mai ferm, despre necesitatea de a lovi ei primii, cu duritate. Rândurile mulțimii au început să se îngroașe. La întrunirile publice, babu-ii din congres au cerut să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dimineții. A doua zi, în tot Bombayul se trag obloanele. Rămân deschise doar magazinele europenilor din Fort; proprietarii au dublat paza. Sindicatele au anunțat grevă de o zi, cu scopul de a bloca producția din fabricile de bumbac. Străzile sunt înțesate de muncitori. Doamna Macfarlane și prietenii ei au fost arestați ca să nu poată organiza marșuri și să nu poată ține discursuri, dar în ciuda acestui val de arestări, orașul este în impas. Bobby își petrece dimineața măsurând oasele tibiei cu pastorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să semene cu mișcarea unui dulap pe rotile. Prietena mea ne urma intimidată. La capătul culoarului, gazda s-a oprit, a potrivit cheile în broască și ne-a deschis ușa, poftindu-ne înăuntru. Am intrat într-o încăpere ușor prăfuită, înțesată cu tablouri de diverse mărimi, în culori de o armonie ciudată, topindu-se unele într-altele ca în vis: păreau ceruri cu stele căzătoare sau poieni cu sclipiri de râuri, faruri mistuite de ceață, peisaje schimbătoare ca norii, pânze pe
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
bunicului regelui care au fost răpuși de dușmani. Nurhachi le-a dus înapoi tribului, ca să fie îngropate. Călugărul bate din palme și apar două femei, ale căror chipuri sunt acoperite cu nămol. Le prezintă: — Vrăjitoarele triburilor Shaman. Robele femeilor sunt înțesate cu imagini reprezentând păianjeni negri. Pălăriile le sunt acoperite cu solzi de pește făcuți din cupru. Pe cap, urechi și gât au mărgele din sâmburi de fructe, ce zornăie. Au clopoței legați de membre. De gât și mijloc le atârnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
laba piciorului statuii. Numele templelor sunt cioplite pe scânduri aurite: Palatul Sănătății Excelente, Palatul Păcii Eterne, Sala Milei, Casa Norului Norocos, Casa Calmului Veșnic. Unele au fost construite din pavilioane deja existente, altele din încăperi și grădini. Fiecare locșor e înțesat cu pagode și altare. — Concubinele în vârstă și-au transformat locuințele în temple, îmi șoptește An-te-hai. Își petrec viața nefăcând nimic altceva decât să psalmodieze. Fiecare dintre ele are un pat micuț în spatele statuii lui Buddha. Vreau să știu cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
mai bine tainica, liniștita și eleganta capitală imperială, Peking. Dealul este de fapt o movilă artificială ridicată ca obstacol pentru coborârea în Orașul Interzis a spiritelor nocive și nefavorabile din nord. De pe creasta sa, orașul arată ca o pădure magică înțesată cu copaci și tufe cu flori, mai verde chiar decât zonele de țară. Prin frunziș se ițesc strălucind plăcile vechi, din ceramică galbenă ca aurul, precum și acoperișurile smălțuite ale templelor, gheretelor de pază și palatelor. Pavilioane stacojii sau de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]