3,037 matches
-
ACUMA CÂND SE DUCE, / Ce alta poate-a va aduce / Decât doar încă un sicriu”. (Nicolae Iorga - „Brad bătrân” Trăim vremuri incredibile! Ceea ce se întâmplă azi în ROMÂNIA este de domeniul fantasmei. Se pare că nu am învățat nimic de la înaintașii noștri; de la istoria zbuciumată stropită cu sângele strămoșilor noștri și udată cu lacrimile lor. Ni se i-au pământurile de 25 de ani și tăcem; Ne sunt scoși copiii din școlile transilvane, pe care marele mitropolit Șaguna le-a ridicat
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Protosinghel Petroniu Tănase - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
Părintele Petroniu Tănase – Stareţul Schitului Românesc Prodromu, din Sfântul Munte Athos, Grecia – Duhovnicul şi mărturisitorul autentic… [Corola-blog/BlogPost/93015_a_94307]
-
REVISTEI NOASTRE, care în anul 2013 a apărut ca publicație electronică îmbogățită de la o zi la alta cu studii și ipoteze de lingvistică și devenire istorică românească, alături de versuri și cântece noi, de medalioane biografice și extrase bibliografice din opera înaintașilor, de noutăți arheologice și considerente antropologice dintre cele mai discutate, oferite și pentru cititorul interesat de tematică, dar și organizatorilor de manifestări dedicate sărbătoririi, în așa fel încât să poată selecta temele prin care să alcătuiască cele mai atractive programe
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
și culte religioase, decît cel practicat la ei, „operele de artă” ale celor de la „Charlie Hebdo” fiind edificatoare. Ar trebui să înțeleagă că valorile civilizatoare nu sînt cele impuse de marile puteri, ci acelea pe care națiunile le moștenesc de la înaintași. Ca o concluzie: Ar fi o eroare să credem că măcelul de la redacția Charlie Hebdo a fost provocat de caricaturile deloc onorabile la adresa Profetului. Experții în antiterorism ai site-ului de intelligence Debka spun că locul atacului a fost ales
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
dictaturii comunismului, când noi, urmașii daco-romanilor, de pe această gură de rai, cedată, răpită și înstrăinată de Patria noastră istorică, nu aveam voie să rostim cuvintele „România”, „român”, „românesc”, publicând materiale pe tematică istorică, oglindind tradițiile culturale și moștenirea literară a înaintașilor - uneori fiind nevoiți s-o facă prin intermediul limbii lui Esop. „ZORILE BUCOVINEI” a fost și a rămas o adevărată oază a culturii naționale, a personalităților ilustre și talentelor bucovinene. Aproape toți membrii uniunilor scriitorilor din Ucraina, România, Republica Moldova, originari din
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
aceea, cartea de față (și celelalte care sunt și vor mai apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Calciu, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
ROMÂN, sub redacția Acad. Andrei Oțetea, Ed. Științifică, București, 1970), Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras-Diurpaneus, Dicomes (anul 31 î.e.n.), Cotiso (29-28 î.e.n.), pe regele Decebal și fratele său Diegis-moștenitor prezumtiv, Vezinaș, al doilea în rang după Decebal, pe toți marii noștri înaintași, generația de la 1918, veteranii din cele două Războaie Mondiale, personalitățile de vârsta a treia și a patra, pe toți cetățenii români . Celebrarea este un moment de Unire în idei, în simțăminte și în fapte bune, azi, a românilor de pretutindeni
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
vânjosului nostru câine, Leul, la apariția în curte a uriașului scriitor, voi scrie în cartea mai sus amintită, unde aș dezvălui și câteva taine, dacă avocatul meu mă va asigura că nu-i pericol să ajung în sala pașilor pierduți. Înaintașii mei, cei cunoscuți din ultimii 200 de ani, au fost țărani, meșteșugari, învățători, preoți, tehnicieni, militari, medici, economiști, cei mai mulți dintre ei fiind iubitori ai frumosului artistic, de la creația popular-folclorică larg accesibilă, până la cea cultă, reputată. Cu părere de rău, între
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
mei, cei cunoscuți din ultimii 200 de ani, au fost țărani, meșteșugari, învățători, preoți, tehnicieni, militari, medici, economiști, cei mai mulți dintre ei fiind iubitori ai frumosului artistic, de la creația popular-folclorică larg accesibilă, până la cea cultă, reputată. Cu părere de rău, între înaintași nu am avut comercianți, muzicanți sau înghițitori de săbii. Mulții dintre ei au participat la războaiele din epocă, dar și la bătăile din fața Primăriei, de alegeri. Unul, alungat din dragostea nebunească pentru o fiică a Samurcașului care a clădit Mânăstirea
Cine sunteți dvs.,domnule Marian Dumitru? ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93538_a_94830]
-
moldovenească de pictură în această epocă pictura fiind dominată de forțe „statice” și nu de „cele câteva urme de evoluție pe care, din obișnuință, credem a le recunoaște”, Sorin Ullea a hotărât să constate „cu ochii mei”, spune el, dacă înaintașii avuseseră dreptate sau nu și să poată demonstra adevărul fără replică, oricare ar fi fost el, și nu doar prin simple impresii. Cum specialiștii studiaseră numai monumentele foarte bine sau bine păstrate, ignorând numeroasele biserici cu pictură mai prost sau
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
prin exegeza teologică a întregului program iconografic al picturii exterioare moldovenești, - metodă ce mărturisesc că nu știam la ce mă va duce”. Însă „revelația” a fost posibilă „numai după ce am ajuns să punem ordine în datarea monumentelor” căci nici unul dintre înaintași nu a urmărit problema datărilor, adică nu a cercetat toate ansamblurile de pictură murală, căpătând din această cauză o imagine foarte neclară și plină de contradicții cu privire la evoluția picturii medievale moldovenești. E de reținut că pictura murală din sec.XV-XVI
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Alexandru cel Bun, pentru domn și soția sa doamna Marina, aflat azi în renumita Bibliotecă Bodleiană a Universității din Oxford și expus ca piesă importantă. În studiul său Sorin Ullea constată că Tetraevaghelul a fost doar admirat dar nestudiat de înaintași, apreciat doar ca realizare artistică fără analizarea din punct de vedere estetic nici a celor patru imagini ale evangheliștilor, pomenite doar prin simple descrieri iconografice sau aprecieri stilistice cu caracter general, și nici punerea în pagină a textului. Nu a
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare, fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri, dar încerc totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
i-au trăit strămoșii.Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
06 aprilie 2017. Domnule Petruș Andrei vă invit la un dialog pe teme culturale și vă rog să îmi împărtășiți din experiența dvs. literară de o viață. În toate dialogurile purtate cu prietenii mei am început cu o rememorare a înaintașilor interlocutorilor, a obârșiilor acestora lucru care vă rog să îl faceți și dvs. - vă rog deci să ne povestiți despre părinți, bunici și amintirile legate de familia dvs.? - Stimată doamnă Emilia Țuțuianu, permiteți-mi mai întâi să vă mulțumesc pentru
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
Citește mai mult Domnule Petruș Andrei vă invit la un dialog pe teme culturale și vă rog să îmi împărtășiți din experiența dvs. literară de o viață. În toate dialogurile purtate cu prietenii mei am început cu o rememorare a înaintașilor interlocutorilor, a obârșiilor acestora lucru care vă rog să îl faceți și dvs. - vă rog deci să ne povestiți despre părinți, bunici și amintirile legate de familia dvs.? - Stimată doamnă Emilia Țuțuianu, permiteți-mi mai întâi să vă mulțumesc pentru
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
să facă pentru urbe, pentru scriitorii din țară și diaspora. Toate la ... XX. EMILIA ȚUȚUIANU - CULTURA CU... OCHII IUBIRII, de Emilia Țuțuianu, publicat în Ediția nr. 1922 din 05 aprilie 2016. Iubirea de arte și literatură, iubirea pentru păstrarea memoriei înaintașilor m-a făcut să inițiez și să fondez o asociație culturală, în parteneriat cu biblioteca locală din Roman, ce poartă numele distinsului om de cultură George Radu Melidon, având și sprijinul unor oameni luminați și deschiși dialogului cultural. Și tot
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
spirituale din țară și diaspora, pentru crearea unor punți culturale. Această Asociație - SCGRM - este o organizație non profit, publică care vine în sprijinul comunității romașcane, având membri din ... Citește mai mult Iubirea de arte și literatură, iubirea pentru păstrarea memoriei înaintașilor m-a făcut să inițiez și să fondez o asociație culturală, în parteneriat cu biblioteca locală din Roman, ce poartă numele distinsului om de cultură George Radu Melidon, având și sprijinul unor oameni luminați și deschiși dialogului cultural. Și tot
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
existat - atunci putem spune că înființarea Asociației Societatea Culturală George Radu Melidon, omagiu adus cărturarului romașcan, inițiatorul primei biblioteci publice la Roman, profesorul George Radu Melidon, stă sub semnul continuității și conservării tezaurului cultural local. Personalitatea complexă a distinsului nostru înaintaș, profesorul, publicistul, cărturarul George Radu Melidon, cât și gestul său altruist de a înființa prima bibliotecă publică în urbea ce i-a fost leagăn și loc de odihnă veșnică, ne-a inspirat și ne-a dat putere de a-i
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
existat - atunci putem spune că înființarea Asociației Societatea Culturală George Radu Melidon, omagiu adus cărturarului romașcan, inițiatorul primei biblioteci publice la Roman, profesorul George Radu Melidon, stă sub semnul continuității și conservării tezaurului cultural local.Personalitatea complexă a distinsului nostru înaintaș, profesorul, publicistul, cărturarul George Radu Melidon, cât și gestul său altruist de a înființa prima bibliotecă publică în urbea ce i-a fost leagăn și loc de odihnă veșnică, ne-a inspirat și ne-a dat putere de a-i
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
asemenea efort spiritual și material pentru a da viața sacră unui spațiu care va folosi nemijlocit nu numai unui popor aflat în rugăciune, ci și unui popor chemat să-și afirme mereu identitatea, verticalitatea și măiestria, precum și fidelitatea față de năzuințele înaintașilor care doreau cu ardoare zidirea unui asemenea locaș. Comuniune a oamenilor cu Iisus Hristos și întreolaltă, legătură între generații, punte între eclesial, cultural și social, deschidere responsabilă spre istoria și spiritualitatea poporului, afirmare a identității și a permanenței creștinismului ortodox
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Serafim Mân - mare personalitate a culturii, duhovniciei și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe altii de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, măi spectaculoși, măi senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]