3,048 matches
-
un dascăl desăvârșit, receptiv la nou, dornic de a promova noutatea cu discernământ. Rămâne unul din mării creatori ai chirurgiei românești moderne din ultimii 40 de ani, care și-a împărtășit cu generozitate experiență. Referință Bibliografica: Gălățeni,fiți mândri de înaintașii noștri / Pompiliu Comsa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 570, Anul ÎI, 23 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Pompiliu Comsa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
GALATENI,FITI MANDRI DE INAINTASII NOSTRI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Galateni_fiti_mandri_de_inaintasii_nostr_pompiliu_comsa_1343065560.html [Corola-blog/BlogPost/354718_a_356047]
-
necondiționat pentru corectitudinea, competența și patriotismul lor neostentativ 14. De altfel, tocmai aceste calități au făcut ca unii dintre membrii familiei să se bucure de aspreciere în cercurile liberale din București și alte regiuni ale țării, situație ce a permis înaintașilor actualei ramuri ing. Nicușor Băbeanu (nepotul lui Nicolae T. Băbeanu și strănepot al lui Tache Băbeanu) să dobândească proprietăți funciare în Țara Loviștei-actuala comună Perișani-sat Poiana și să ridice un frumos conac, ocupând o poziție respectabilă în zonă. NOTE 1
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1447656589.html [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
literare, Adrian Dinu Rachieru a edificat o viziune proprie, modernă și actuală, asupra fenomenului cultural și literar general românesc, asupra societății contemporane în contextul globalizării, al ,,seismelor” posttotalitate, proiectele sale ambițioase, larga paletă de cărți ilustrând o mare prețuire pentru înaintași și moștenirea lăsată posterității, pentru cultura și istoria acestui neam, o responsabilitate asumată față de generațiile de azi. Cultura și literatura română, care curge ca apele râului de munte dând la o parte balastul spre a-și păstra unedele limpezi, cristaline
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1435152581.html [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
să însemnați) dumneavoastră în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Alexandru Porțeanu va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
PENTRU PUBLICARE – SCRISOARE DESCHISĂ… MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR ALEXANDRU PORŢEANU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442994651.html [Corola-blog/BlogPost/374752_a_376081]
-
sufletului, cei care nu au putut străbate calea și-au dorit mereu să fie și ei binecuvântați cu această mare bucurie, de a ține în mâini lumină lină, care nu produce arsuri, născută din lini lumini, din Lumina Sfântă. Rugăciunile înaintașilor au ținut aprinsă flacăra credinței pe aceste meleaguri în multe vremuri de restriște și anume : când Tările Române erau cotropite de musulmani, culminând cu instituirea dominației Comunismului ateu, schingiuitor al creștinilor atât în închisorile și gulagurile comuniste cât și pigonitori
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1461652087.html [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
biografie de lucrător în diverse meserii, inclusiv de arbitru de fotbal, cu multiple pasiuni de colecționar (Am descoperit prin zona căutărilor pe multimedaliatul, erou național și monah uitat, Iorgu Cosma, monahul Gherasim, cel care a ținut în mâini, cum spun înaintașii, atât Steagul Țării cât și Sfânta Cruce), Elena Adriana Răducan, profesor, traducător, poet, dramaturg, gramatician etc. (Îndoielile au prioritate în viață. Lucrurile mari cuprind o frescă a vieții și derivă din lucrurile mici), Elena Buică, teleormăneancă din Țigănești, comună despre
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 by http://confluente.ro/Florin_grigoriu_1400889356.html [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
amânată rămâie Tăcerea” constituie o poetică a existenței și a cunoașterii. Ea depășește cadrul unui text programatic, deoarece iubirea și creația aparțin, în egală măsură, planului existențial și planului cunoașterii. Retorismul poemului sugerează o altă concepție despre artă decât a înaintașilor. Chiar dacă elementele construcției sunt cunoscute, le plasează în contexte noi și le conferă sensuri neașteptate. Pentru poet, iubirea și creația sunt îngemănate, tot astfel cum el însuși aparține, simultan, planului existenței (condiția umană) și planului cunoașterii (condiția de creator): „Tu
„METAFORA TĂCERII” LA THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicoleta_milea_metafora_tacerii_nicoleta_milea_1332502767.html [Corola-blog/BlogPost/362096_a_363425]
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Acum, în încheiere voi susține că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477373483.html [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Teofil Părăian - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DESPRE PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI, ÎN VIZIUNEA PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1477373483.html [Corola-blog/BlogPost/370008_a_371337]
-
noi, contemporanii, nu prea am știut să păstrăm, demolând cu furie, centrele, azi istorice acolo unde există, punând, la loc de fală, celulele betoanelor cenușii. Acum privim cu uimire de ce au fost în stare. Avem de ce să fim mândri cu înaintașii noștri! Albumul-catalog SALUTĂRI DIN ȚARA MOLDOVEI DE JOS este o premieră în domeniu, o lucrare de referință de mari dimensiuni, 260 de pagini, format A4, full color, care cuprinde, reproducerea a peste 700 de cărțile poștale illustrate și alte imagini
SALUTĂRI DIN ŢARA MOLDOVEI DE JOS de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1413430874.html [Corola-blog/BlogPost/383829_a_385158]
-
nu numai atât, ci e vorba despre „acei oameni simpli care aparțin gliei cu tainele ei”. Autoarea este mândră de obârșia ei despre care spune: „Sămânța din care a încolțit cultura de azi în Teleorman se află depozitată în cărțile înaintașilor de seamă ai acestor locuri: Gala Galaction, Miron Radu Paraschivescu, Zaharia Stancu, Marin Preda și alții”. Scriitoarea trece în revistă personalitățile care au ajutat-o în parcursul ei literar, de la debut și până astăzi. Toate aceste nume pe care le
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1425130541.html [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
exprimă, foarte impur, în activitatea presei libere și neaservite banului otrăvit. Sarcina expunerii nedreptăților din cetate le revine tuturor celor implicați într-un proiect civic: liderilor din comunitățile rurale - de la fermieri până la ingineri agricoli - , liceenilor silitori și respectuoși față de tradițiile înaintașilor, jurnaliștilor autonomi, dascălilor scutiți de servituți politice și, în sfârșit, intelectualilor publici neînregimentați prin diverse sinecure. Volumul de față se adresează acestor cetățeni responsabili, dornici să își asume rolul de spectatori angajați într-un loc care poate părea uneori cetatea
MIHAIL NEAMŢU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mihail_neamtu_.html [Corola-blog/BlogPost/355463_a_356792]
-
din Movila Miresii, situat pe strada Târgului, elevii școlii gimnaziale din localitate au prezentat un program artistic, consemnând cinstirea acestei zile. Poezii și cântece patriotice au răsunat din glasurile micuților, ridicând astfel cortina timpului pentru a ne reaminti de jertfa înaintașilor noștri. La eveniment au fost prezenți primarul localității - Dumitru Panțuru și viceprimarul Vasile Bădără, prof. Mirela Brezuică, directorul școlii movilene, dar și directorul adjunct, prof. Florica Munteanu, care au depus coroane de flori din partea instituțiilor pe care le reprezintă. Citește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
din Movila Miresii, situat pe strada Târgului, elevii școlii gimnaziale din localitate au prezentat un program artistic, consemnând cinstirea acestei zile. Poezii și cântece patriotice au răsunat din glasurile micuților, ridicând astfel cortina timpului pentru a ne reaminti de jertfa înaintașilor noștri.La eveniment au fost prezenți primarul localității - Dumitru Panțuru și viceprimarul Vasile Bădără, prof. Mirela Brezuică, directorul școlii movilene, dar și directorul adjunct, prof. Florica Munteanu, care au depus coroane de flori din partea instituțiilor pe care le reprezintă.... II
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/cornelia_v%C3%AEju/canal [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
părinții mei, care mi-au arătat de mică și mi-au povestit cum era atmosfera în acea perioadă. Și sincer, știind toate acestea, lacrimile curg șiroaie când urmăresc secvențe, filmulețe, documentare despre acest eveniment unic în istoria României. Le mulțumesc înaintașilor mei pentru că au dus spiritul de patriotism, valori umane și esență sufletească mai departe, în generațiile sărbezite de artiști închipuiți. Cam tot ce avem cu adevărat de valoare izvorăște din perioada în care Cenaclul Flacăra era puternic pe metereze. Tatiana
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470438850.html [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
în parte care lucrează în acest proiect și este fantastic să lucrăm împreună și asta facem, lucrăm impreună. Probabil că cineva va spune: ce drept are un irlandez să vină aici și să folosească epitafurile noastre, să-i sărbotorească pe înaintașii noștri, ce drept are el să facă acest lucru! De aceea spun că sper că est ok! Dar acum, după ce femeile din corul biseicii au interpretat melodiile, simt că acum este într-adevăr o colaborare și este un moment foarte
Compozitorul irlandez Shaun Davey la „Festivalul intercultural de Tradiţie Maramureşeană” by http://uzp.org.ro/compozitorul-irlandez-shaun-davey-la-festivalul-intercultural-de-traditie-maramureseana/ [Corola-blog/BlogPost/92694_a_93986]
-
proteja e una și a înlocui rolul părinților este alta. - În comunism, prin distrugerea proprietății private și pauperizarea întregii populații au fost spulberate posibilitățile de protecție a persoanei prin familie, nu a mai rămas nimic nici pentru urmași, nici pentru înaintași. Tot omul a ajuns la mâna statului, marele proprietar. Astfel s-au creat condițiile ca, în acești ani postdecembriști, să se poate distruge familia mai ușor în România. - La ce ar trebui să ne așteptăm? De ce trebuie să avem așa
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437127551.html [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
tată. În condițiile acestea mai putem vorbi de familie? - Atunci vorbim despre cuplu. Soluția e la fiecare dintre noi. Trebuie să începem noi, cu mic cu mare, mai învățat, mai neînvățat, să menținem familia. Dacă s-ar scula din morminte înaintașii, ne-ar da palme, ne-ar mustra rău de tot pentru ce am făcut cu moștenirea lăsată de ei. Ne vor întreba: „Voi ce mai lăsați în urmă?” Să ne întrebăm singuri, oare ce lăsăm în urma noastră? Mai avem ce
UN DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR, NECONVENŢIONAL DAR PLIN DE SINCERITATE, REALISM, ADEVĂR ŞI MULT DISCERNĂMÂNT CU PĂRINTELE NICOLAE TĂNASE DE LA VALEA PLOPULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia by http://confluente.ro/stelian_gombos_1437127551.html [Corola-blog/BlogPost/357706_a_359035]
-
Luceafărul”, „Gazeta literară”, „Scrisul bănățean” , „Iașul literar”, am conștientizat faptul că ceea ce fac este o datorie a mea către cei care mă citesc, ca răspuns al faptului că și eu, la rândul meu, am beneficiat, cu generozita-te, de ce au scris înaintașii mei. În cei peste cincizeci de ani de activitate literară am simțit nevoia de a împărtăși din experiența mea. Urmare acestui fapt am înfiin-ț at cenacluri literare: „Gib I. Mihăes cu” (1959), (frecventate de Virgil Mazilescu și Dumitru Velea, pe când
ORCE CĂLIMARĂ POATE SĂ DEVINĂ UN VEZUVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/_orce_calimara_poate_sa_dev_al_florin_tene_1391754628.html [Corola-blog/BlogPost/364838_a_366167]
-
și rectitorit foarte multe biserici și mănăstiri și aici, la loc de frunte trebuie amintită mănăstirea dragă inimii sale de la Sâmbăta de Sus - al cărei cel de-al treilea ctitor este, după Domnitorul și Sfântul Constantin Brâncoveanu și după vrednicul înaintaș al său pe scaunul de la Sibiu - Mitropolitul Nicolae Bălan, de la a cărui moarte s-au împlinit zilele acestea 55 de ani!... În toată această perioadă a fost foarte activ pe plan teologic și ecumenic, contribuind foarte mult la dezvoltarea relațiilor
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_antonie_plamadeala_.html [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
și starea de reculegere în care s-a desfășurat întreaga slujbă și îndeosebi, momentul procesiunii și al punerii sale în mormântul anume pregătit dinainte, unde va fi de acum încolo alături de Mitropoliții Nicolae Bălan, Nicolae Colan și Nicolae Mladin - toți înaintași ai săi pe Scaunul istoric și duhovnicesc al Ardealului!... Am mai constatat că lumea realizează faptul că nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_antonie_plamadeala_.html [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
nu poate fi scrisă istoria contemporană a Bisericii Ortodoxe Române fără Mitropolitul Antonie Plămădeală - care este o adevărată piatră de hotar pentru cultura și spiritualitatea Bisericii și a poporului nostru!... Nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și, totuși, suntem convinși de faptul că ce este nobil rămâne
MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_antonie_plamadeala_.html [Corola-blog/BlogPost/360930_a_362259]
-
special pentru eveniment: Ionel Bolocan, Cristina Bolocan, Gabi și Romică Bolocan. După ceremonie, preotul a vorbit despre importanța gestului scriitorului Al.Florin Țene și a soției sale, poeta Titina Nica Țene, gest prin care arată care nu și-a uitat înaintașii, făcând un efort financiar substanțial, pentru a ridica acest monument, fiind un exemplu pentru comunitatea creștină care, din păcate, a uitat să se întoarcă la obârșia străbunilor pentru a le cinsti memoria. În continuare Al.Florin Țene a vorbit despre
SFINŢIREA MONUMENTULUI RIDICAT ÎN MEMORIA PERSONAJELOR DIN ROMANUL UN OCEAN DE DEŞERT DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1410504998.html [Corola-blog/BlogPost/376377_a_377706]
-
fost inspirat cumva din realitate. Nanni Moretti spune că pentru facerea acestui film a avut nevoie de mărturisirile actualului Papă, Benedict al XVI-lea, care a povestit prin ce stări a trecut la aflarea veștii că va fi următorul Papă, înaintașul său fiind o adevarată personalitate istorică - Ioan Paul al II-lea. Dar chiar dacă aceste detalii fac filmul mai interesant, „Habemus Păpam” poate fi vizionat și fără să te documentezi înainte - de fapt, e mai bine să-l vezi așa, fără
Habarnamus dacă a fost ales sau nu Papa by http://www.zilesinopti.ro/articole/2048/habarnamus-daca-a-fost-ales-sau-nu-papa [Corola-blog/BlogPost/99582_a_100874]
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin Acum, în încheiere voi susține că eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Articol_omagial_si_comemorativ_cu_pril_stelian_gombos_1346824955.html [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]