1,239 matches
-
adusese cu el echipamentul de vacanță la mare, purta acum niște pantaloni de pânză kaki, suflecați, și o veche dar curată cămașă albastră, care-i atârna descheiată, peste pantaloni, dezvăluindu-i bustul îngust, rozaliu, acoperit de perișori foarte rari. Era încălțat cu sandale care-i scoteau la iveală picioarele albe, descărnate, cu degete lungi, osoase și apucătoare, care mă îngroziseră în copilărie. („Picioarele lui James sunt ca niște mâini“ îi spusesem odată mamei mele, de parcă descoperisem o diformitate tainică.) Când ne-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Aiud. Cum a fost la Aiud după ce v-ați reîntors? În închisoare era în funcție de evenimentele internaționale. Noi suportam ce neajunsuri aveau ei pe plan internațional. Gardienii care erau pe secție câte doi, trei pe nivel, erau foarte vigilenți... Purtau cizmele încălțate în niște târlici, și când mergeau nici nu auzeai... Veneau la vizor, la vizetă, și aveau o dexteritate... și te prindeau. Ce faci acolo, băi? Dacă te vedea cu un ac făcut sau cu o scobitoare sau o sticluță, imediat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de la distanță și avea dreptate, și când ridica frunzele știa ce animal a trecut p-acolo. Ei când au intrat, el a văzut urma de bocanc... Și noi înainte aveam bocanci, da’ a trebuit să îi lăsăm și să ne încălțăm cu opinci, pentru că nu lăsa’ urme. Și când au intrat ei în poiană a văzut ăsta urmele și o spus bătrânul: Cred că a fost pădurarul. O’ mers mai departe. Sunt urme proaspete, nu-i bine, n-ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
M-am și descălțat... Altădată când presimțeam ceva dormeam îmbrăcat. Atunci m-am dezbrăcat, m-am băgat în culcuș, că aveam acolo cergă... și noaptea visez că-s înconjurat de Securitate cu câini... Cum m-am trezit, repede m-am încălțat și m-am îmbrăcat, pe întuneric. Și când mi-am aranjat culcușul, deja, în timpul ăsta, or început câinii să latre. Îmi dădeam seama că era adevărat ce-am visat... Am stricat tot culcușul să nu se vadă, cerga am aruncat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și acolo, la un pod, m-am descălțat de bocanci, că o fost tare uscați după atâția ani de zile la magazie. Dar înainte să plec, cineva, tot un deținut, mi-o dat o pereche de teniși. Și m-am încălțat cu ăia și-așa am venit acasă, pe jos, că-s șapte kilometri din Moftin drept... Și-apoi unu’ Petrea, fratele lui Farcaș, o venit înaintea mea cu bicicleta... Și când l-am întâlnit... nu l-am mai cunoscut după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cunoscut-o pe prima mea soție în 24 iunie 1955 la ora 20 și 25 de minute și că era îmbrăcată cu o fustă plisată ecosez verde cu roșu, o bluză de culoare deschisă și cu mâneci scurte și era încălțată cu pantofi ușori fără toc, gen balerină, din piele maro și cu șireturi de piele. Dacă însă mă întreabă cineva ce am mâncat alaltăieri, voi spune plin de rușine că „nu știu”. Un element important este decorul de moment. Prin
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
atunci când totul este corect, dar se pierde semnificația și importanța unor cuvinte sau expresii demne de reținut. Doamna profesor Maria Popescu ținea la elevii săi de la Adjudu Vechi. Noi făceam naveta indiferent de vreme, străbătând cei 4 kilometri desculți. Ne încălțam înainte de a intra în ora?. Aveam mândria de a nu ajunge desculți la școală. În timpul iernii stăteam la gazdă împreună cu fratele meu. Acest lux îmi dădea motive de mândrie față de colegii din sat, deși îmi lipsea anturajul lor și îi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ochiuri de verdeață pe care pasc vitele. Doar o baracă de scânduri, un fel de 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 114 mic bufet, În fața căruia doi cowboy și-au legat caii cu șeile pe ei. Sunt Încălțați cu cizme, au pantaloni de piele, Închiși cu curele groase de care atârnă Într-o parte un revolver Într-alta un cuțit. Poartă pălării mari spaniole. Vin de la mare depărtare, pe unde au dat roată turmelor și au poposit aici
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un ofițer în pantofi, că atunci se umbla în cizme și în bocanci. "Cine-i ăla în pantofi? Ia vino-ncoace!" Doctorul Geru: "Eu, stomatologul". "Măi, Bebe, totuși sunt niște reguli!" "Domn' comandant, haideți să facem o înțelegere: nu mă încălțați în cizme și nu-mi faceți program, dar dacă v-o durea capul de vreo problemă pe linie stomatologică, eu îi pun capăt!" Într-adevăr, un specialist. A și ajuns, de altfel, șeful Direcției Medicale a Serviciului de Telecomunicații Speciale
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
atunci când totul este corect, dar se pierde semnificația și importanța unor cuvinte sau expresii demne de reținut. Doamna profesor Maria Popescu ținea la elevii săi de la Adjudu Vechi. Noi făceam naveta indiferent de vreme, străbătând cei 4 kilometri desculți. Ne încălțam înainte de a intra în oraș. Aveam mândria de a nu ajunge desculți la școală. În timpul iernii stăteam la gazdă împreună cu fratele meu. Acest lux îmi dădea motive de mândrie față de colegii din sat, deși îmi lipsea anturajul lor și îi
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
evreul convertit Anton Maria del Chiaro notează și el că În Țara Românească „sunt multe familii evreiești”, care „trăiesc destul de greu”. „[Evreilor] nu le este Îngăduit să poarte haine de altă culoare decât neagră sau vânătă și nu se pot Încălța cu conduri [it. stivaletti] galbeni sau roșii, ci numai negri” <endnote id="(43, p. 32 ; 376, p. 386 ; 109, p. 107)"/>. Negustorii evrei importau din Turcia cizme pentru toate condițiile : colorate, pentru turci și creștini, și negre, pentru stigmatizații evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-i așa ? Pentru a ajunge În Iad, el nu mai trebuia să fie păcătos ; era suficient faptul că este evreu. „Evreii n-au un Cristos - se spune Într-un cântecel malițios din folclorul maghiar -,/ Ei au fost alungați din Rai,/ Încălțați cu papucii lor verzi,/ Ei se duc Învârtindu-se În Iad” <endnote id="(107, p. 119)"/>. Deși se luptă cu disperare să ajungă În Paradis, evreul ajunge invariabil În Infern. „Dă buzna ca evreul În Rai”, dar „Se răsucește ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
țigările noastre gazdelor atît de îndatoritoare care ne întreabă: E darul vostru? Da. Ne zîmbesc și le acceptă senini și demni, fără false ezitări, căci așa este normal: să împarți ceaiul și țigările cu prietenii. Ne ridicăm de pe covor, ne încălțăm în prag și înainte de a pleca la drum, ne înclinăm frumos către cele trei siluete ghemuite în umbră: Rahmat! DRUJBA O întîmplare care ilustrează perfect viața de atunci, din lumea comunistă, este cea a drujbei mult rîvnite în orice sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
printr un sistem riguros de evidență, și numai cu bilet de voie semnat de director. Învoirile generale se dădeau o dată pe lună, dar dacă aveai de rezolvat o problemă urgentă, de genul întâlnirii cu fata iubită, recurgeai la un șiretlic. Încălțat cu ciupici și cu o gheată ruptă în mână, care a mai fost folosită și de alți elevi în același scop, te așezai în șirul celor ce solicitau învoire, aliniați în holul principal al școlii și obțineai semnătura mult dorită
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
rezolvat: lipsa echipamentului adecvat și, atunci, recurgeam la paliative. Pentru că chiloții nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea vreme, pentru a fi echipați corespunzător, retezam izmenele de deasupra genunchiului, prindeam prohabul cu două agrafe, încălțam tenișii personali sau de împrumut și încingeam niște meciuri de pomină. Eu nu eram nici foarte amator, nici prea priceput într-ale fotbalului dar, când nu se găsea altul mai bun, eram cooptat pe post de bec, asemănător cu al
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dat atât cât a putut duce! Îmbracă o ,,zeghe'' primită la internare, un pulover și un halat roșu fără cordon. Îi ajunge mai jos de genunchi și asta îl face să pară și mai comic, datorită defectului de coloană. E încălțat cu o pereche de papuci albaștrii merge caraghios precum o rață, un mers interesant și de neuitat. Nu pot ori nu știu a descrie și nu reușesc decât a spune că e plin de înțelesuri...de multe înțelesuri. Atunci când le
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
știu a descrie și nu reușesc decât a spune că e plin de înțelesuri...de multe înțelesuri. Atunci când le voi descoperi, le voi defini în vreun fel, le voi da un sens sigur. De obicei, când mergem la masă, se încalță în pantofii aproape ascuțiți în vârf de culoarea pielii întoarse, lăsând în locul acestora papucii de plastic. Are 37 de ani, și îmbrăcat astfel...pare a fi un clovn mai mult decât simpatic. Chipul îl trădează, în acest sens, și faptul
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
vă căzniți câte două săptămâni să le rupeți. La mine dați 2 și le luați rupte gata.“ Sau: „Un leu ciorapul, un leu ciorapul. Pe ăl de-al doilea îl dau gratis!“ Într-o zi, vara, apare la cafeneaua Fialkovsky încălțat cu ghete nouă. Cum îl văd, toți îl iau în primire: — Bre, dar ce frumoase ghete! Dar cât ai dat?. Dar de unde le-ai luat? Cilibi Moise, răsturnat pe un scaun, ridică piciorul drept și-și arată gheata care, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Paparudele! Bate-n palme, zi din gură De vrei să-ți pice-n gură Țigări de la Gospodin Și zgripțori de la Berlin! Iar voi lachei Seci și mișei, Împletiți cununele Să-ncoronați cadrele! Paparudele! Di ha, paparudele Că chiar bizdadelile Au încălțat cizmele Și bat mahalalele... Paparudele! Ci mai joacă, deodată, Că puterea nu-i plouată Ci e curat nedormită Și de jurați răfuită... Iar voi, slujbași Calici și lași, Strângeți-i proptelile Să nu-și lase buzele, Paparudele! Di ha, paparudele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o stare critică. Ciubăr Se crede că nu e bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va căsători cu altă mireasă, netrăindu-i cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de blăstăm
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e frumos, căsătoria e cu noroc. (Gh.F.C.) Nunțile din mai sînt fără noroc. (Gh.F.C.) Dacă se opresc caii de la trăsura mirilor e semn rău. (Gh.F.C.) După cununie, mirii mănîncă cu o lingură. (Gh.F.C.) Cuptor Nu-i bine să te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Dacă se opresc caii de la trăsura mirilor e semn rău. (Gh.F.C.) După cununie, mirii mănîncă cu o lingură. (Gh.F.C.) Cuptor Nu-i bine să te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vitele, însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și cu usturoi, ca fermecătoarele să nu se atingă de ele și farmecele să nu le strice. Tot spre acest scop, se ung atunci ușile și ferestrele grajdului cu usturoi. Dacă greșești și încalți ciorapul pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. De copiii din flori nu se prind farmecele, vrăjile, nici blăstămile. Copilul ce se naște cu semn pe față are să fie fermecător. îndată ce un copil se naște, să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a îmbrăca o cămeșă nouă, să dai cu foarfecele de trei ori prin ea, că e bine de sănă tate. Negustorul care vinde pînză pentru haine de copil trebuie să-i dea mai multă, ca să crească copilul. (Gh.F.C.) Cînd te încalți, începe cu dreptul. (Gh.F.C.) împrumut Tot lunea să iei cu împrumut și să dai sîmbăta, că-ți merge bine și din zloată* în zloată dai. Bărbatul nu împrumută pe vecin sub nici un cuvînt cu lucruri de gospodărie femeiești - stative, ițe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]