1,625 matches
-
noastre cu suspine negrăite”. El ne poate da răspunsurile la întrebările care contează, doar, ascultând vocea Domnului Isus Hristos care zice: „Veniți la Mine!” E mai bine să trăim în tristețe și în descurajările vieții deșarte decât să „aruncăm în aer încăpățânarea, bariera neinteligentă, și ascultând vocea Duhului Sfânt”, să ne întoarcem la Creatorul nostru și să-L acceptam ca Domn și Mântuitor? În general, înaintea sărbătorilor, planează în aer, parcă, o bucurie, o emoție peste tot, dar pentru cei mai mulți sărbătoarea în
DESPRE SĂRBĂTOAREA RUSALIILOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345639_a_346968]
-
încântat nevoie mare: - Și dacă nu se satură, mai mănâncă o dată chestiile astea. Mi-am pus mâinile în cap, la așa ceva nu mă așteptam în ruptul capului. Mai târziu i-am mai cerut încă un câine dar a refuzat cu încăpățânare să-mi dea. Ies să-mi cumpăr puțină cafea și asist fără să vreau la o discuție provocatoare între vânzător și un polițist: - Pariez că pe mine nu mă tragi pe sfoară. - Dacă nu mă amendezi, te trag. - Fie. - S-
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 11 de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355777_a_357106]
-
atenți sunt oamenii la ceea ce ai spus după ce nu mai ești " Te-ai gândit vreodată la acest lucru? Totul se poate spulberă într-o secundă ...omul care ai fost devine amintire. Nimic nu ar mai avea sens...nici mândria,nici încăpățânarea .Pentru secundă am strâns înfrigurata volanul și am apăsat ușor pe frână ca să mă pot încadra în limita legală de viteză. Și apoi m-a cuprins un fel de furie ...calmă și amară...pe mine însămi ,pe alții... Și tot
DOAR UN PAS... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355860_a_357189]
-
doar un pas. Între viață și moarte...doar un singur pas. Te învârți într-un cerc complet închis mărginit de mândrie și incapatanare.Si probabil tot ai să faci pasul acela dar ,desigur ,va fi prea tarziu.Pentru că mândria și încăpățânarea se răzbună. Ce ai face dacă ai ști că mâine..." nimic din ce-a fost n-o să mai fie"? Nu ți se pare ciudat că un singur pas îți poate defini destinul? Referință Bibliografica: Doar un pas... Nuța Istrate Gangan
DOAR UN PAS... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355860_a_357189]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > CRÂȘMA ÎNARIPAȚILOR Autor: Daniel Dăian Publicat în: Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului te acoperi cu aripa rămasă nespălată și taci albastrul cu încăpățânarea unui cal de frunze neîmblânzitul roi de fluturi îți sprijină podeaua când te războiești cu galbenul uitat în cer stiu o crâșmă unde s-au aciuat câțiva îngeri păzitori au dat afară oamenii din ei și au început să-și
CRÂŞMA ÎNARIPAŢILOR de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355920_a_357249]
-
sentimente, unui asalt subit. S-ar putea interpreta ca slăbiciune de caracter la o ființăpasionatăși temerară, cum am debutat, luând viața în piept cu îndărătnicia de a refuza un cămin călduț, gata confecționat. Probabil, între timp, stimulii de curaj și încăpățânare m-au părăsit, nervii s-au tocit. Nu am în plan sătraduc nimic. Vorba poetului: ”privind fărăde țintă-n sus/într-o sălbatecă splendoare”... Am doar plăcerea de a o face, cine știe când, poate într-o după-masăcu „soleil couchant
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
să nu-l deoache babele și mergeam la Aripoaia, vrăjitoarea satului, să-l descânte de deochi. Îi făceam toate nazurile, tac-tu mă certa „bisericește” înjurându-mă de toți sfinții, câ „Copchilul ista numai din vina mea e de-o încăpățânare bolnavă”, Cred că din asta i s-a tras și moartea: Niște cai s-au speriat de o vulpe turbată, care încerca să-i muște și galopau înebuniți, aruncând mereu cu copitele dindărăt, să lovească în animal. Costan se juca
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
este un tânăr de statură medie, subțirel, cu trăsături plăcute, frunte înaltă și puțin teșită, fața prelungă, sprâncenele bogate vag unite cu câțiva perișori aurii ascund ochii albaștri tulburători, adânci și visători; nasul lung, ușor acvilin și buzele subțiri demonstrează încăpățânare, bărbia e despicată de o linie ușor perceptibilă, agil și sigur pe el; nu este vorbăreț însă fizionomia îl ajută în tăcerile lungi care nu pot fi interpretate în nici un caz ca obstinație de eventualul interlocutor. Umorul lui înțelept, tăios
UN LICEU LA MALUL MĂRII DE AUREL AVRAM STĂNESCU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355497_a_356826]
-
creștetul arborelui surdfrânt de mărginirea necuprinsului murmur greierescsuntem atât de singuriîn noi arde pleoapa ascuțitul... XXXIII. CRÂȘMA ÎNARIPAȚILOR, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011. te acoperi cu aripa rămasă nespălată și taci albastrul cu încăpățânarea unui cal de frunze neîmblânzitul roi de fluturi îți sprijină podeaua când te războiești cu galbenul uitat în cer stiu o crâșmă unde s-au aciuat câțiva îngeri păzitori au dat afară oamenii din ei și au început să-și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
neputința zburatului crâșmărița a prins a urla sudalme ferestrelor deschise de hărmălaia albicioasă a interiorului până a venit păstrătorul cheilor a trimis toată puritatea la culcare și a lăsat ... Citește mai mult te acoperi cu aripa rămasă nespălatăși taci albastrulcu încăpățânarea unui cal de frunzeneîmblânzitul roi de fluturiîți sprijină podeaua când te războieșticu galbenul uitat în cerstiu o crâșmă unde s-au aciuatcâțiva îngeri păzitoriau dat afară oamenii din eiși au început să-și bea neputința zburatuluicrâșmărița a prins a urla
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
împrietenise. Tatăl fetei s-a oferit să-l învețe meseria de bucătar. „Numai sosuri erau vreo două-trei sute! Paul, tatăl prietenei mele fusese bucătar la una din camerele parlamentului francez”. Mai târziu însă, când a ajuns în Canada, a regretat încăpățânarea, refuzul său, pentru că acolo erau la mare căutare cunoscătorii bucătăriei tradiționale franceze și cele mai luxoase restaurante din Quebec preferau bucătarii sosiți de la Paris. Dar lui Mitică nu i-a plăcut rutina! Pe el îl stimulase dintotdeauna ineditul, situațiile noi
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
de limbi slave. I-a explicat directorului că româna e, o limbă romanică, s-o mute unde-i e locul. A doua zi, a găsit cartea tot la sectia „Slave". Deci, vina nu e numai a noastră, ci și a încăpățînării lor cretine, chiar dacă-s filologi. O întâmplare văzută de mine la televizor: un ambasador al Germaniei la București povestea cum vin gazetari din Germania, cu articole gata făcute despre România, de obicei denigratoare la adresa poporului român. I le dădeau să
CÂND BORDELUL E O MÂNĂSTIRE de ILEANA VULPESCU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356718_a_358047]
-
a fost exact acele scântei născute din priviri. Dragostea este aceea care reușește să te facă să urci pe cele mai înalte piedestale sufletești. Au fost anii după episodul Emilia, în care mi s-a părut că îmi impun cu încăpățânare ca cineva să pășească în viața mea! Îmi cunosc felul de a fi, nu pot afirma că: sensibilitatea mea, felul meu selectiv a avut ca punct de origine acel episod, poate puțin mai conservator am devenit în timp. Atunci știam
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
mirific, a dispărut și abia apoi am început să văd normal, ca orice om. Nu am apucat să văd decât un fel de tunel de culoare argintie și alte amănunte nu îmi mai amintesc și, parcă ceva elemente prismatice, dar încăpățânarea mea a fost mai mare decât generozitatea și bunăvoința care mi se arătase. Și aceasta s-a petrecut în două rânduri. Iar eu tot în două rânduri am procedat la fel, așa că acum nu mai am decât cuvinte de regret
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
vreau să mor. Încurcătură, singurul caz din istorie când s-a întâmplat așa ceva! Au fost chemați cei mai buni juriști care au spus: - Grațierea este atributul constituțional al președintelui și nu poate fi revocat de nimeni. Condamnatul refuza însă cu încăpățânare să semneze de luare la cunoștință și atunci au fost chemați alte somități în materie. Nimic asemănător în jurisprudență. Aceștia au invocat drepturile omului în toate chestiunile care îl privesc. Grațierea se oferă, nu se dă cu sila. Dacă nu
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
putea zări pe Vistierul nostru , dătător de bunătăți sufletești . Poate-n ruga neântreruptă, autoarea poeziilor din volumul” Dincolo de cer”, face o sinteză a lucrurilor și a cuvintelor . Se hrănește din cuvinte alese și se mișcă prin vigoarea gândită altfel, prin încăpățânarea primenirii gestionate frumos care o liniștesc sau îi pregătesc sufletul pentru sărbătoare. Credința autoarei, o face să aibă un spirit mai puternic în dorința de a realiza lucruri mari . „La pieptul Tău primește-ne din nou,pre noi Cei păcătoși
CONSTANŢA BĂLAŞA DONOSA DESPRE POEZIA VIOLETTEI PETRE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356193_a_357522]
-
lunecând de pe cadranul ceasului, direct în mâinile Infinitului de neatins. Timpului nu-i pasă și nici nu are răgaz, să-mi salveze orele mele, care se sting încet, pe rînd, una cîte una, pînă la... Sfârșit. Din nou, plin de încăpățânare, gândul nu-mi da pace; mă întreabă, ce va fi la... Sfârșit? Va veni Liniștea, sau poate, Întunericul sau... Răspunsuri, cred eu, voi primi la întrebările mele, însă... Nimeni nu a revenit, vreodată, de Acolo... M-am hotărât! Îmi scutur
ROCHIA MEA CEA NOUĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369111_a_370440]
-
întotdeauna de ea, deși aș fi putut să-i gătesc exilul pe o insulă și să nu o mai văd niciodată. Însă și ea s-a temut de mine. Așa ne-am iubit noi! Însă trebuie să recunosc, dârzenia și încăpățânarea o moștenesc de la ea. Puteam chiar să fac să se întâmple și mai rău. N-am dorit însă ca istoria să consemneze că am exilat-o sau am asasinat-o. I-aș fi răpit astfel cumva din partea ei de răutate
AL SAPTELEA FRAGMENT (1) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369436_a_370765]
-
picioare. Prea mult răbdarea voi mi-ați pus-o la încercare! Prea v-am răbdat atâta și mult v-am tolerat! Străinii să dispară de-aici imediat! Iar pe tine, naivă și neascultătoare ce mă sfidezi atâta cu prosteasca ta încăpățânare, te voi închide pentru totdeauna! - Unde, Mărite Doamne? întrebă îngrozit un slujitor. - Unde? Vedem noi unde.! Acum mânia îmi este foarte mare. - Iar cu străinii ce facem? întrebă Foc Nestins. Unde-i ducem? Și dacă se împotrivesc? Știți bine ce
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
de libertate și democrație exprimate în zona liberă de comunism a urbei, iar acesta, drept răsplată pentru locuitorii orașul său natal, i-a pus pe cei patru generali să-i vegheze zi și noapte pe cei ce înnoptau acolo. Dar încăpățânarea ardelenească a regelui și dorința acestuia de a rămâne printre clujeni s-a văzut și în anii celui de-al doilea război mondial, când un grup de soldați ruși au vrut să-l tragă jos de pe soclu cu un tanc
ANSAMBLUL MONUMENTAL MATIA CORVINUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369765_a_371094]
-
se infiltra ușor și Marge recunoștea în sinea ei, că era un pic răutăcioasă dar nu cu intenții rele. Ținea mult la Alma. Se cunoșteau din copilărie și o considera sora ei. Simțea nevoia să o scoată din mândria și încăpățânarea ei. - Lord M.Joseph este mai mult plecat cu afacerile, însă timpul liber și-l petrece mai des cu copiii, spre deliciul lui Beth și disperarea lui Mary. Marge râdea și Alma se destinse ușor din încordarea curiozității. - Lordul se
MY LORD (X) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352709_a_354038]
-
oamenii este destul de greu de făcut. Știința nu se preocupă prea mult cu acest domeniu, precum nici cercetătorii britanici despre care ne-am obisnuit să tot auzim în ultima vreme nu au studiat acest lucru. Să fie oare vorba de încăpățânarea oamenilor de știință de a studia un personaj (și puterile lui) inventat de Biserică doar pentru a speria oamenii credincioși? Se mai zice că răutatea este genetică, ea fiind moștenită de la părinți și bunici. Dacă am presupune adevărata această ipoteză
DESPRE RĂUTATE ŞI PROSTIE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352808_a_354137]
-
numai de el știute și prima surpriză: apare cu un lung fierăstrău ce era ascuns din timp în loc numai de el știut și începe să-l taie! Încă nu apăruseră ucigașele drujbe. Mă ofer să-l ajut dar sunt refuzat! Încăpățânarea lui mă surprinde. Îl avertizez, copacul poate să cadă peste el, la care-mi explică din experiență... să mă uit mai atent la trunchiul acestuia și am să văd că într-o parte ramurile copacului sunt mai mici din cauza curenților
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
venituri a dragei mele prietene. Tapiseria crem de pe interior, face un contrast fabulos cu culoarea bronz a mașinii care, se pare că nu vrea să pornească de pe loc. Sandy apasă pe butoane, țăcănind cu unghiile ei lungi, ascuțite, nedumerită de încăpățânarea automobilului. Scoate cheia din contact, o introduce din nou și apasă butonul de lângă volan, lovește în mod repetat comanda frânei de mână, după care apucă rapid mobilul ornat cu cristale: - Alo, aici Sandy, cum drec’ pornesc mașina asta? Se aude
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
Dar, ce-ar răspunde oare ?! Nimic de luat în seamă n-am făcut. A ! ce-am agonisit, cu ce-am rămas, ce fac acum ? Sunt vorbe goale, Trecătoare că un fum. Dar, CE RĂMÂNE ?? mi-am mai zis, Dorind cu încăpățânare acel răspuns, mai optimist. Îmi derulăm cu ochii minții Tot filmul vieții, puțin cam trist. Deodată, am tresărit înfiorata ... Citește mai mult SENSUL IUBIRIIfiului meuStateam odată visatoarePrivind la nu știu ce,..aiurea ! De-odata, m-am trezit vorbind cu vocea minții.... Ce
LAURA ISABELLE NICOLAE [Corola-blog/BlogPost/354280_a_355609]