884 matches
-
de Rezervă, aflate în regiunea Viazma. A doua mișcare trebuia să fie o învăluire simplă prin flancul Frontului Briansk, pentru cucerirea orașului Briansk. Din acel punct, planul presupunea o altă mișcare de învăluire dublă spre nordul și sudul Moscovei, pentru încercuirea orașului. În acel moment însă, armatele germane erau foarte obosite și existau unele probleme logistice. Guderian scria de exemplu că unele dintre tancurile sale distruse în lupte nu au fost înlocuite, iar trupelor mecanizate le lipseau cantitățile acoperitoare de combustibil
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
defensive sovietice, care se aflau încă în plin proces de fortificare, au fost străpunse și ambele coloane de blindate germane au făcut joncțiunea la Viazma pe 10 octombrie 1941. In uriașa pungă de la vest de oraș au fost prinse în încercuire patru armate sovietice (a 19-a, a 20-a, a 24-a și a 32-a). Spre marea surpriză a germanilor, forțele sovietice încercuite nu s-au predat imediat. Mai mult chiar, sovieticii au declanșat atacuri furibunde, Wehrmachtul fiind nevoit
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
a 24-a și a 32-a). Spre marea surpriză a germanilor, forțele sovietice încercuite nu s-au predat imediat. Mai mult chiar, sovieticii au declanșat atacuri furibunde, Wehrmachtul fiind nevoit să angajeze în luptă 28 de divizii pentru desăvârșirea încercuirii și distrugerea armatelor sovietice prinse în capcană, divizii extrem de necesare efortului de război pe direcția Moscovei. O parte a Fronturilor Sovietice de Vest și de Rezervă a reușit să se retragă și să consolideze pozițiile defensive Mojaisk. În unele cazuri
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
parte a Fronturilor Sovietice de Vest și de Rezervă a reușit să se retragă și să consolideze pozițiile defensive Mojaisk. În unele cazuri, forțele sovietice încercuite nu au fost distruse definitiv, soldații sovietici reușind după atacuri feroce să străpungă liniile încercuirii în grupuri de la mărimea unui pluton până la cea a unei divizii. Rezistență sovietică îndârjită din sectorul Viazma a oferit Înaltului Comandament Sovietic un răstimp suficient pentru aducerea de întăriri pentru cele patru armate care apărau capitala (armatele a 5-a
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
a 3-a și a 13-a au fost încercuite, dar au refuzat să capituleze și, după lupte grele, au străpuns liniile germane, stabilind noi linii defensive la Mțensk. Până pe 23 octombrie, ultimii soldați sovietici au reușit să iasă din încercuire, plasându-se rapid pe noile linii defensive. Pe 7 octombrie, ofensiva germană în regiune se împotmolise. A căzut prima zăpadă, care s-a topit rapid, transformând drumurile de pământ în șanțuri noroioase, un fenomen cunoscut în Rusia ca "rasputița". Blindatele
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
900.000 de oameni, mult prea puțini ca să facă față atacului german. În aceste condiții, Jukov a decis să-și concentreze forțele în patru puncte critice: Volokolamsk, Mojaisk, Maloiaroslaveț și Kaluga. Frontul Sovietic de Vest, aproape în întregime distrus după încercuirea de lângă Viazma, a fost recreat din resturile altor unități și din trupe proaspăt recrutate. Orașul Moscova a fost transformat într-o fortăreață. După cum amintește Jukov, 250.000 de femei și adolescenți au muncit, construind tranșee și șanțuri antitanc în jurul capitalei
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
în special corpul ofițeresc - erau acum mult mai experimentate și mai bine pregătite pentru ofensivă. Pe 15 noiembrie 1941, pământul a înghețat în sfârșit, rezolvând marea problemă a noroaielor. Unitățile de blindate puteau să atace în sfârșit, având ca obiectiv încercuirea Moscovei și joncțiunea lângă Noginsk, la est de capitală. Pentru a-și îndeplini acest obiectiv, Grupurile Panzer al 3-lea și al 4-lea trebuiau să-și concentreze forțele între lacul de acumulare de pe râul Moscova și Mojaisk, după care
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
insuficiente ale Armatei Roșii și abilitatea tactică a Wehrmachtului au dus la un impas sângeros cunoscut și ca "mașina de tocat carne de la Rjev" și la o serie de înfrângeri, precum cea de la Harkov, eșecul eliminării pungii de la Demiansk și încercuirea armatei lui Vlasov, (în timpul încercării de despresurare a Leningradului). Acest șir de insuccese avea să ducă la declanșarea ofensivei germane încununate de succes în sudul Rusiei, care avea să se încheie cu bătălia de la Stalingrad. Apărarea cu succes a Moscovei
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
24 de ore din partea serviciilor de spionaj. Intrarea irakienilor în luptă a fost o surpiză operațională, ei atacând în flancul sudic mai expus al armatelor blindate israeliene, oprindu-le acestora avansarea și silindu-le să se retragă pentru a preîntâmpina încercuirea. Contraatacul combinat siriano-irakiano-iordanian a împiedicat obținerea altor victorii de către israeleieni și cucerirea unor noi teritorii. Dar, pe de altă parte, forțele arabe reunite nu au reușit să-i scoată pe evrei din regiunea pe care o cuceriseră deja. Pe 22
Războiul de Iom Kipur () [Corola-website/Science/299330_a_300659]
-
fost interceptate de cavaleria poloneză la Komarów, lângă Zamość, în ceea ce este considerată cea mai mare bătălie de cavalerie de după 1813 și una dintre cele mai mari lupte de acest fel din istorie. Cavaleria lui Budionnîi a reușit să evite încercuirea, dar moralul sovieticilor a ajuns la cele mai scăzute cote. Rămășitele Armatei I de cavalerie s-au retras către Włodzimierz Wołyński pe 6 septembrie și au fost spulberate în Bătălia de la Hrubieszów. Tuhacevski a reușit până la urmă să organizeze retragerea
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
al Armatei Roșii și a participat la al Doilea Război Mondial începând cu data de 27 iunie în cadrul Regimentului XIV de artilerie din cadrul Diviziei a XIV-a de tancuri. A fost luat prizonier de germani pe 16 iulie 1941, în încercuirea de la Vitebsk. Înainte de a fi capturat, Iakov și-a distrus actele și și-a descusut toate însemnele ofițerești de pe uniformă. Când a fost interogat, Iakov a declarat că este soldat și că îl cheamă "Lavadze". Nu se știe până în ziua
Iakov Djugașvili () [Corola-website/Science/298890_a_300219]
-
Kalaci după două zile, încercuind fără scăpare forțele Axei. Aproximativ 250.000 de soldați germani, 30.000 de soldați români și italieni, ca și câteva unități croate și o serie de unități auxiliare de voluntari au fost prinși în acestă încercuire. Alături de ei s-au aflat și civili sovietici și câteva mii de soldați sovietici căzuți prizonieri în luptele cu germanii. Nu toți germanii au fost încercuiți, aproximativ 50.000 au rămas în afara pungii. Hitler a ținut un discurs pe 30
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
schimb că Luftwaffe poate aproviziona armatele încercuite printr-un „pod aerian”. Asta ar fi permis încercuiților să reziste, până când o forță de despresurare s-ar fi putut constitui. Un asemenea plan fusese deja folosit cu un an în urmă în încercuirea de la Demiansk, la o scară mai mică, cu un corp de armată, nu cu o întreagă armată. În plus, Armata a 6-a era cea mai mare din lume, aproape de două ori mai mare decât una obișnuită, alături de infanteriști fiind
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
la o scară mai mică, cu un corp de armată, nu cu o întreagă armată. În plus, Armata a 6-a era cea mai mare din lume, aproape de două ori mai mare decât una obișnuită, alături de infanteriști fiind prinși în încercuire și patru corpuri de tancuri. Pentru toată lumea era evident că pentru aviație era o sarcină imposibilă. Capacitatea de transport a Luftwaffe nu fusese refăcută după Bătălia pentru Creta, cele 300 de tone pe care le-ar fi putut transporta zilnic
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
pozițiile din jurul Stalingradului. În scurt timp, au început lupte violente pentru restrângerea pungii. Un atac (Operațiunea Wintergewitter - „furtuna de iarnă”) efectuat de o grupare germană ce a inclus și Divizia 1 Blindată Română și alte unități române ce scăpaseră din încercuire pentru străpungerea pozițiilor sovietice în zona de sud a pungii și eliberarea celor prinși captivi într-însa, a fost respinsă cu succes de sovietici în decembrie, forțele Axei ajungând la aproximativ 50 de km una de alta. Încercuirea a fost
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
scăpaseră din încercuire pentru străpungerea pozițiilor sovietice în zona de sud a pungii și eliberarea celor prinși captivi într-însa, a fost respinsă cu succes de sovietici în decembrie, forțele Axei ajungând la aproximativ 50 de km una de alta. Încercuirea a fost de nepătruns. În același timp, la loviturile sovieticilor s-a adăugat cumplita iarnă rusească. Pe Volga s-a format un pod de gheață, permițându-le sovieticilor să-și aprovizioneze foarte ușor forțele din oraș. Forțele germane prinse în
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
a fost de nepătruns. În același timp, la loviturile sovieticilor s-a adăugat cumplita iarnă rusească. Pe Volga s-a format un pod de gheață, permițându-le sovieticilor să-și aprovizioneze foarte ușor forțele din oraș. Forțele germane prinse în încercuire au rămas în scurtă vreme fără combustibil pentru încălzire și fără materiale medicale, mii dintre ei murind degerați, de foame sau de boli. În ianuarie, Armata Roșie a lansat o nouă ofensivă, Operațiunea Saturn, în încercarea de a străpunge defensiva
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
sovieticii nu au reușit să cucerească Rostovul, luptele l-au forțat pe von Manstein să-și retragă forțele din Caucaz și să restabilească frontul la aproximativ 250 km de oraș, lăsând Armata a 6-a fără sprijin. Militarilor prinși în încercuire nu li s-a spus asta, ei crezând în continuare că forțele de descercuire se îndreaptă către ei. Câțiva dintre ofițerii lui Paulus au cerut să nu se mai supună ordinelor lui Hitler și să încerce să spargă încercuirea din
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
în încercuire nu li s-a spus asta, ei crezând în continuare că forțele de descercuire se îndreaptă către ei. Câțiva dintre ofițerii lui Paulus au cerut să nu se mai supună ordinelor lui Hitler și să încerce să spargă încercuirea din interior. Paulus era, totuși, un militar mult prea disciplinat, ideea de nu respecta ordinele lui Hitler i se părea dezgustătoare. În scurtă vreme, germanii din încercuire au fost siliți să se retragă din suburbii în centrul orașului Stalingrad. Pierderea
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
să nu se mai supună ordinelor lui Hitler și să încerce să spargă încercuirea din interior. Paulus era, totuși, un militar mult prea disciplinat, ideea de nu respecta ordinele lui Hitler i se părea dezgustătoare. În scurtă vreme, germanii din încercuire au fost siliți să se retragă din suburbii în centrul orașului Stalingrad. Pierderea a două aeroporturi, Pitomnik și Gumrak a dus la stoparea aprovizionării pe calea aerului și la încetarea evacuării răniților și bolnavilor. Din acest moment, germanii au început
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
pentru că mulți credeau că sovieticii aveau să-i execute pe cei care s-ar fi predat. În schimb, sovieticii au fost suprinși de numărul mare de militari pe care-i încercuiseră și au trebuit să-și întărească pozițiile ca să strângă încercuirea și să câștige teritoriu. Din nou, a reizbucnit războiul sângeros urban, de această dată, germanii fiind cei împinși către malurile Volgăi. Hitler l-a înaintat în grad pe Paulus, făcându-l "Generalfeldmarschall" pe 30 ianuarie 1943. Cum nici un Mareșal de
Bătălia de la Stalingrad () [Corola-website/Science/298902_a_300231]
-
numeroase dovezi ale holocaustului: grămezi uriașe de păr omenesc, mii de perechi de încălțăminte, numeroși oameni morți sau muribunzi și supraviețuitorii măcinați de foame și boli. Konev au reușit să cucerească puternica zonă industrializată a Sileziei aproape intactă printr-o încercuire de proporții. Pierderea Sileziei a fost o grea lovitură aplicată industriei militare germane. Ministrul german al armamentului Albert Speer i-a raportat lui Hitler că după pierderea Sileziei războiul părea pierdut, dar dictatorul nu i-a luat în seamă părerea
Ofensiva Vistula-Oder () [Corola-website/Science/306998_a_308327]
-
unor capete de pod solide peste râul Oder la 500 km de aliniamentele de start. Ofensiva sovietică a trebuit să se oprească datorită problemelor de logistică ivite și a celor legate de dezghețul primăvară, lipsa sprijinului aerian și temerilor de încercuire din flanc dinspre Prusia Răsăriteană, Pomerania și Silezia. În acel moment, Berlinul se afla la numai 70 km depărtare de front și era lipsit de o apărare eficientă. După război a izbucnit o puternică controversă în principal între Vasili Ciuikov
Ofensiva Vistula-Oder () [Corola-website/Science/306998_a_308327]
-
Prima bătălie de la Kiev (în limba rusă: "Киевская оборонительная операция - operațiunea de apărare a Kievului") a fot o uriașă bătălie de încercuire din Ucraina în faza de început a celui de-al doilea război mondial, parte a Operațiunea Barbarossa. Bătălia a durat de la mijlocul lunii august până pe 26 septembrie 1941. Istoriografia militară sovietică consideră că data de început a bătăliei este 7
Bătălia de la Kiev (1941) () [Corola-website/Science/307010_a_308339]
-
august până pe 26 septembrie 1941. Istoriografia militară sovietică consideră că data de început a bătăliei este 7 iulie. Aproape întregul Front Sovietic de S-V al Armata Roșie a fost încercuit, germanii pretinzând că au luat 665.000 de prizonieri. Încercuirea germanilor nu a fost perfectă și unele mici grupuri ale Armatei Roșii au reușit să scape din încercuire, inclusiv mareșalii Semion Budionnîi, Semion Timoșenko și comisarul politic Hrușciov. Înfrângerea de la Kiev a fost un eșec fără precedent pentru Armata Roșie
Bătălia de la Kiev (1941) () [Corola-website/Science/307010_a_308339]