8,238 matches
-
știu că ești doar umbră în visul meu de scrum Eu te-am iubit cu noaptea din care pleacă mirii. Nu ne-a fost scrisă, totuși, nici împlinită clipă De- a-ți scrijeli pe deget hoinarul meu destin Mi te închin la crucea de iasca și de chin Tu altui mire tandru de jar i-ai fost risipă. Vor înflori magnolii sub pașii tăi, mireasa, și îți vei crește pruncii și va ploua a fum Eu te-am iubit din ziua
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
pe vremuri, pe acumCând știu că ești doar umbră în visul meu de scrumEu te-am iubit cu noapteadin care pleacă mirii.Nu ne-a fost scrisă, totuși, nici împlinită clipăDe- a-ți scrijeli pe deget hoinarul meu destinMi te închin la crucea de iasca și de chinTu altui mire tandrude jar i-ai fost risipă.Vor înflori magnolii sub pașii tăi, mireasa,și îți vei crește pruncii și va ploua a fumEu te-am iubit din ziua ce nu s-
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
albă pe cer ca un ștergar azvârlit peste albastrul acela, cale spre care au zburat acei porumbei și unde s-au pierdut. După care m-am trezit cu bătăi de inimă...Am pus ochii pe luminița lămpii și m-am închinat. Oare plecarea porumbeilor să fie semn rău pentru noi? Eu știu că mă iubești și știu că te lupți acolo unde ești să mă iai de aici, dar te rog fă-o mai repede până nu va fi prea târziu
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
nimic,/ Nici măcar praful în care am început să iau formă,/ Nimic nu-mi aparține,/ Când și când călăresc câte un cal de praf,/ Sunt prințesa regatului de praf/ Cu mintea clădită ca un tron pentru Dumnezeu/ La care să ne-nchinăm toate mumiile de nisip/ Cărora Dumnezeu le aprinde lumina/ Să lumineze veacurile ce va să vină’’. Atât de încântată a fost și este Mariana Didu de poemele filozofice în proză dedicate de Constantin NOICA subtilităților inefabile ale limbii române, încât
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
este epoca din istoria românilor pe care o admirați cel mai mult? - Admirația cea mai puternică o am pentru generația pașoptistă. O forță de creație politică, un devotament pentru interesul național, un dezinteres total pentru destinul personal, totul a fost închinat națiunii române. Eșecul revoluției din 1848 nu i-a descurajat pe pașoptiști. Au îndurat exilul, dar au continuat lupta și, în două decenii (1859-1878), au creat statul român modern, căruia i-au câștigat independența. Doar două decenii, adică exact cât
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
săptămânii, vineri”. În tradiția populară „Sfântă Vineri” era considerată stăpâna peste lumea femeilor, îndeletnicirile acestora (cusutul, torsul, țesutul) fiind controlate de ea. Ocrotitoarea Moldovei adună an de an, la Iași, sute de mii de pelerini. Anul acesta, pelerinii se pot închină și la moaștele Sfanțului Vasile cel Mare, aduse de la Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi“ din Iași. Îngropată că o străină, nimeni neștiind cine era Sfântă Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea, în satul Epivat din Tracia, pe țărmul
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
o îndoita eroare. Întâi, că nu iau seama la exemplele altor literaturi și mai vechi și mai așezate decât a noastră, unde cultul marilor creatori naționali, ba chiar universali, nu cunoaște răgaz și unde se poate vorbi de întregi biblioteci, închinate nu numai marilor genii, dar si inca celor de al doilea raft. Și greșesc, după aceea, pentru că nu sunt încă pătrunși de vastitatea operei eminesciene și de culmile la care s-a ridicat, în atât de scurtă lui viața, cel
Mihai Eminescu – Martir al credinţei [Corola-blog/BlogPost/93640_a_94932]
-
-o întotdeauna, ca și pe vorbitorii ei, precum versurile de mai jos. LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Asemeni unui Paradis pierdut pe drum mi se tocește timpul în genunchi, întunericul își ascunde fața fără să știu că-n trup nu locuiesc singur, ori trece prin el când mă închin Iisus. Aș avea fluturi cu zbor la încheieturi într-o tăcere de poezie așteaptând să se nască, sufletul cât o blândețe de miel la umbra răcoroasă mă învăluie cu mireasma și uit de moarte. Nicicând n-am cunoscut desfătarea completă
FEMEIA CU LINII CONTURATE DIN UMBRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377120_a_378449]
-
21”, mai precis pe 21 februarie 2014. 21, zi de luptă, de victorie, de spectacol! Zi pe care actrița Cristina Stamate o are scrisă de acum între sărbătorile sale, teatrul românesc o strânge în cununa lui de succese, publicul îi închină aplauze frenetice! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) . Referință Bibliografică: Cristina Stamate. Dacă marea ar fi lumea dintre noi... / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1547, Anul V, 27 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
CRISTINA STAMATE. DACĂ MAREA AR FI LUMEA DINTRE NOI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377117_a_378446]
-
Cu rugă profundă le-adună, În pocale de suflet curat, Ascetul cu inima bună, Gândul pur și așezat. Din amintiri tristă-l privește, Un chip senin, cu ochi profunzi, Zâmbetul pe buze-i sclipește, Blânzii obraji îi sunt uzi. Se-nchină-n taină la icoane, Rugându-se și pentru ea, Pioasă înălțare, broboane, Lucesc firav pe fruntea sa. Prețiosul dar îl ține în suflet, Înnobilându-l prin trăiri, Din ziduri se-aude un sunet, E toaca, ce-i cheamă la zidiri
PLÂNGE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377145_a_378474]
-
Doamne, dacă-aș fi Plin de bogății Aș da la sărmani Haine, pâine, bani Și aș încerca mai mult Văduvele să ajut Pe orfani să ocrotesc Și pe frați să îi iubesc, Pe bolnavi aș vizita Și Ție m-aș închina Cu toată viața mea!" Și cum merge-ngândurat Simte că s-a-mpiedicat Și privește uluit La comoara ce-a găsit: Pungă mare de arginți Și aur ce stau cuminți Jos, în praful de pe drum... Parcă-ar da să râdă-acum! Se apleacă
UN SĂRMAN ŞI UN DRUMEŢ de MARIA LUCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377152_a_378481]
-
orezului cu dulceață, până sub frunzele tremurând a blestem, până sub lacrima pe care n-o vedea nimeni. Nu ești bună de nimic, obraznico ! de nimic nu ești bună! Ce tot asculți pe la uși? Apoi vrăbiile pe care le îngropam, închinându-mă, și uitarea în care intram pe furiș... Timpul, nisipul, apa, toate curgând... Eu, învățând tăcerea, Iubirea - venind ascuțit, încet ca un țipăt de cocor în lună, aerul pe care nu-l mai puteam înghiți și mai apoi ziua în
DRAGOSTEA...CA O COAJĂ DE OU ÎNTR-O BATISTĂ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377206_a_378535]
-
smarald Te așteaptă ca să-i iei... Ai văzut în toama asta, O furnică suspinând? Își ducea cu greu povara Într-o lacrimă arzând... Ai văzut ferestra mea? E crăpată în lumină, Două gânduri stau pe ea Și în rugă se închină. Ai văzut în primăvară, Mugurii cum cresc pe ram? Viața cântă într-o vioară, O speranță tot mai am... Ai văzut cum focul sacru Arde fără încetare? Cu iubire nesfârșită... Dă scântei la fiecare! Ai văzut Izvorul viu Care setea
AI VĂZUT? de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377215_a_378544]
-
cu bine din această cumpănă! Bine, recunosc, este și pentru mine... pentru că o...iubesc... Gata, am spus-o!” Uitându-se în jur, apoi către altar, Dragoș a șoptit: „Am spus-o, dar rămâne între noi. Bine?” Își făcu cruce, se închină la icoane, apoi se retrase pe un scaun contemplând altarul și gândindu-se, încercând o oarecare detașare. ... Avea 49 de ani. Se căsătorise cu Marlena la 39, mai mult din obligație, aceasta rămânând însărcinată după o relație pasională de scurtă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
copii, să nu plângeți, să nu țipați, să nu...Ați înțeles ce v-am spus? Băgați bine la cap, că altfel, vă bășic fundul când ieșim din biserică! -A-ha! bâiguiam noi, privind-o cu ochi bulbucați. -Auziți, voi? Să vă-nchinați înainte de a trece pe sub masă! Că altfel... -A-ha! murmuram noi. -Auziți, voi? Să nu uitați să treceți de trei ori pe sub masă! Băgați la cap, că... -Î-hââ! mormăiam noi. În biserică era o masă mare așezată în naos, împodobită cu
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
amplificau misterul care-nvăluia sufletele înălțate spre întunericul cerului, întru întâmpinarea Domnului ce urma să învie din nou pentru noi. Sâmbătă dimineața, din nou ne ducea mama la biserică. Alte momente pline de mister, când mama ne punea să ne închinăm la toate icoanele din fața altarului și când părintele Băluță ieșea din altar și ne ungea cu mir pe frunte. Ne vorbea așa de blând și așa de bine mă simțeam după ce părintele mă ungea cu mir!.. Apoi, sâmbătă noaptea, tata
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
paști”! La streașina bucătăriei, sub prispă, agățat într-un cui, un pahar învelit cu un ștergar sau o batistă mare, înflorată, era plin cu „paști” (vin cu bucăți mici de pâine sfințită). După ce ne spălam și ne îmbrăcam frumos, ne închinam fiecare în liniște deplină și tata ne dădea la fiecare câte o linguriță de „paști”. Era un moment plin de mister, când simțeai cu tot sufletul sacralitatea acelui ritual. Apoi, cu ochii sticlind de bucurie, alergam în bucătărie unde trona
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
râdeau la noi cu strălucirea culorilor. Alături, cozonacii galben-maronii ne făceau șmecherește cu ochiul: hai, îndrăzniți! „Încurajați”.ne repezeam spre ouă și cozonaci. Mama ne dădea peste mâini: hoo, vandalilor, așteptați să tămâiez și să vă împărțesc! Hai, să vă închinați cu mine! Și acesta era un moment solemn. În acele neuitate zile, strecurându-se printre florile albe de cais, razele blânde ale soarelui ne sărutau ochii și obrajii, când înfulecam cozonac și ouă roșii, sărind într-un picior. Acesta era
POVESTIREA CÂŢU-MÂŢU (PARTEA-NTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377171_a_378500]
-
repede, ai înțeles ?” Și luă teancul de bani și i-l aruncă în valiză. ,,Grația, grația...” -repeta străinul cu valiza în mână, coborând scările primăriei. Sergentul puse capul în jos urmărind pe străin cum coboară și tăcu minute în șir, închinându-se la Dumnezeu că-și spălase sufletul de toate necurățeniile pe care i le adusese acei bani, de toate gândurile rele și de visele prin care trecuse. Când ridică ochii, Praporică tot acolo era, nu-l luase nimeni, sta pe
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
nici odihnă, căci iscodeau cu ochii tăriile cerești, doar-doar vor zări vreun norișor aducător de ploaie. Începuse a se înnopta. Căldura nu scăzuse. Cei mai lacomi de muncă veneau alene spre casele lor, neuitând să treacă pe la troiță ca să se-nchine. Toți nădăjduiau ca Pronia Cerească se va milostivi de ei aducând norii cu ploaie... Dacă i-ar fi privit cineva așezați în rând cu troița, ar fi crezut că secerătorii alcătuiau o adevărată procesiune. Toți erau tăcuți, cu frunțile plecate
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
milostivi de ei aducând norii cu ploaie... Dacă i-ar fi privit cineva așezați în rând cu troița, ar fi crezut că secerătorii alcătuiau o adevărată procesiune. Toți erau tăcuți, cu frunțile plecate, iar, când se găseau la troiță, se închinau cu evlavie. Cum trecuse și ultimul pâlc de săteni, liniștea se așternuse ușor peste vipia groasă. Și, ca la un semn, baierile cerului se desfăcură slobozind fulger după fulger minute în șir, urmate de tunete; tăriile păcuroase deveneau luminoase ca
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
anul 1993 în Curierul literar și artistic, însă primul poem a fost scris încă din copilărie. „Am cochetat cu poezia încă din adolescență și mi-am exersat imaginația în încercări care astăzi îmi stârnesc zâmbetul. Prima poezie, evident, a fost închinată mamei, icoana gândului meu și a fost scrisă undeva, în jurul vârstei de 11 ani”, povestește poeta. A publicat la Editura Armonii Culturale două volume de poezii și este prezentă, de asemenea, în 5 antologii importante de poezie. Poezia are o
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
peste umbră. Chicotind/ Te-ademeneam în lumea nebuniei.// Dansam în ploaie. Te strigam râzând/ Pe numele de cântec ce zvâcnește/ În partituri de dor... S-alergi vibrând/ Spre șansa noastra de-a ne fi poveste...” (Dansam în ploaie...) Aura Popa închină unul din poemele sale chiar celui care dă viață poeziei. Îl definește într-o manieră caldă, privindu-l ca pe “cel ce mângâie seninul” când soarele răsare. Mai presus de toate îi caracterizează misiunea ca fiind de o importanță covârșitoare
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
POEZII ROMANE - STIN POLI Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1963 din 16 mai 2016 Toate Articolele Autorului Către oraș în inimile noastre către oraș spre zările albastre către oraș spre propriul destin către oraș la cer să mă închin! Către oraș pe drumul ce străbate dinspre trecut către eternitate! Către oraș acolo unde sunt zidirile din vis cu zid cărunt! 8 septembrie 2015, București Revizuire 16 mai 2016 Referință Bibliografică: POEZII ROMANE - Stin poli / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN
STIN POLI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382162_a_383491]