964 matches
-
în accente violente, într-un limbaj grosolan, inflamat în invective stereotipe. S. e un spirit închistat, înlănțuit în prejudecăți de clasă și de rasă, legat de trecut, refractar la înnoiri, așa încât antiunionismul lui vehement nu miră defel. Dacă evocarea unor închipuite fapte de vitejie patriotică ale străbunilor lui rămâne amuzantă, intransigența, austeritatea morală a boiernașului, oroarea lui de orice nelegiuire, abuz sau infamie ar fi lăudabile dacă nu ar deștepta destule suspiciuni, acrul moralist putând fi lesne bănuit de ipocrizie. Memorialistul
SION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289701_a_291030]
-
întretaie aici două romane, unul al vieții de provincie, al micilor artiști și al mediului didactic (amintind Brațul Andromedei de Gib I. Mihăescu), roman dominat de figura caricaturală, întru totul memorabilă, a profesoarei Artemiza (Miza) Pârlog, tip de fată bătrână, închipuită și ahtiată de parvenire, și romanul Melaniei, soția lui Matei, și al familiei sale, care traversează o dramă. Roman de moravuri, mai ales în prima parte, Vară vrăjmașă este și unul de atmosferă, o atmosferă grea, peste care apasă suspiciunea
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]
-
Brașov, 2002; Mitteleuropa periferiilor, Iași, 2002; Octavian Goga, Brașov, 2003; Geografia literaturii române, azi, vol. I: Muntenia, Pitești, 2003. Ediții: Ion Pillat, Poezii, pref. edit., București, 1975; Dumitru Radu Popescu, Leul albastru, pref. edit., București, 1981; V. Voiculescu, Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de... și alte poezii, postfața edit., București, 1981; Anișoara Odeanu, Într-un cămin de domnișoare. Călător în noaptea de Ajun, pref. edit., Timișoara, 1983, Domnișoara Lou și trandafirul galben, pref. edit., Timișoara, 1985; I. D
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
și chiar mai departe, în Apus, atitudine proclamată de Aulă, dar fundamentată de cărturari și artiști, răzbate decisiv în „titulușurile” pe care le compun acum hrisoavele domnești, în programele iconografice ce îi convoacă pe strămoșii cutărui prinț, strămoși autentici ori închipuiți, în somptuoase galerii voievodale (precum cea de la Hurez, „dunga cea mare și blagorodnă a rodului și neamului”, unde Basarabeștii, înaintași pe linie paternă ai lui Constantin Brâncoveanu, sunt zugrăviți alături de Cantacuzinii din care cobora mama principelui și de rudele domnești
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
moartea soției și arestarea sa. Ea cuprinde toate povestirile (începând de la Capul de zimbru, ultima scriere antumă, 1947), editate în 1966 în două volume, romanul Zahei orbul, publicat în 1970, și lirica de senectute. Prima apariție postumă, cartea Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V.Voiculescu (1964) va fi urmată de o selecție ilustrativă din versurile antume, precum și de ciclurile inedite intitulate de editori Veghe și Clepsidră. Situația manuscriselor de poezie - confiscate la arestarea scriitorului (printre care
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
nu au răsunat „strigări” mai „trupești” (nici chiar în placheta astfel intitulată a lui Camil Baltazar) ca în Cântec pentru dezbrăcare, Fericitul gâde sau ca în postuma Plugărie. O fuziune de extaz și senzualitate spiritualizată e poezia din Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare... . Ferecând o confesiune de iubire aparent stranie în cătușele de aur ale prozodiei clasice, versul exprimă o elevație considerată de unii interpreți de natură platonică. I s-a dat și interpretare creștină. Fapt este că mai multe
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București, 1933; La pragul minunii, București, 1934; Toate leacurile la îndemână, București, 1935; Umbra, București, 1935; Urcuș, București, 1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul, București, 1943; Duhul pământului, București, 1943; Poezii, București, 1944; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung ... - Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... -), ed. bilingvă, tr. Immanuel Weissglas, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul, București, 1943; Duhul pământului, București, 1943; Poezii, București, 1944; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung ... - Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... -), ed. bilingvă, tr. Immanuel Weissglas, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974; ed. (Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... - Shakespeare’s Lost Fancied Sonnets in Immaginary Translation by...), ed. bilingvă, tr
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung ... - Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... -), ed. bilingvă, tr. Immanuel Weissglas, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974; ed. (Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... - Shakespeare’s Lost Fancied Sonnets in Immaginary Translation by...), ed. bilingvă, tr. Cristina Tătaru, Pitești, 2000; Povestiri, I-II, introd. Vladimir Streinu, București, 1966; ed. (Nuvele), I-II, îngr. Ion Voiculescu, pref. Mircea
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Tomuș și Ion Voiculescu, Cluj, 1972; Iubire magică, îngr. și postfață Gelu Ionescu, București, 1975; Coiful de aur, cu ilustrații de Elena Boariu, București, 1981; Poezii - Poésies, ed. bilingvă, tr. Paul Miclău, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1981; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de ... și alte poezii, îngr. și postfață Cornel Ungureanu, București, 1981; Povestiri, I-II, îngr. Victor Iova, București, 1982; Poezii, I-II, îngr. și pref. Liviu Grăsoiu, București, 1983; Récits, tr. și posfață Irina
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
1970, 31; [V. Voiculescu], G, 1943, 7 (semnează Nichifor Crainic, Ion Pillat, N. I. Herescu, Ovidiu Papadima, Pan M. Vizirescu ș.a.); Pillat, Tradiție, 300-308; Șerban Cioculescu, Portret, „Glasul patriei”, 1963, 14; Adrian Marino, Opera postumă a lui V. Voiculescu - „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu”, GL, 1965, 17; Ion Pop, Poezia lui V. Voiculescu, LCF, 1966, 35; Adrian Maniu, V. Voiculescu - omul, LCF, 1966, 44; Negoițescu, Scriitori, 168-179; Ion Pop, V. Voiculescu și tentația mitului, LCF
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
336-346, 352-355, 454-457, 463-466, passim; Florentin Popescu, V. Voiculescu la Pârscov, Buzău, 1996; Adrian Voica, Etape în afirmarea sonetului românesc, Iași, 1996, 185-216; Cornel Ungureanu, Comedie divină și comedie profană la Vasile Voiculescu, LCF, 1997, 6; Roxana Sorescu, „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imginară de V. Voiculescu” - ca spațiu liturgic, ALA, 1997, 382; Florentin Popescu, V. Voiculescu, contemporanul nostru, Buzău, 1997; V. Voiculescu, DRI, V, 338-343; Cornel Ungureanu, Viața și supraviețuirea, RL, 1998, 9; Sergiu Pavel Dan, Fețele
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
decizional la nivel local și chiar mai general. La acest nivel, organizarea instituțională din România este, în mod clar, defectuoasă și aș sugera să se caute cauzele și soluțiile acestei stări de fapt la nivelul ofertei, și nu într-un închipuit deficit democratic al cetățenilor țării. România are resurse de participare comunitară, cea mai dificilă chestiune fiind valorificarea acesteia, nu producerea ei. Bibliografie Alexander, J.C.; Smith, P., 1993, „The Discourse of American Civil Society: A New Proposal for Cultural Studies”, Theory
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care bolnavul o așteaptă din partea medicului său. Această „formulare medicală” are pentru bolnav semnificația confirmării autenticității suferințelor sale, care-l va eticheta ca „bolnav real”, confirmând prin aceasta că „suferințele sale sunt adevărate” și că el nu este un „bolnav închipuit”, așa cum este suspectat de alții. Să analizăm, în continuare, tipurile acestor bolnavi, precum și pe cele ale medicilor care-i îngrijesc. Acest lucru este absolut esențial pentru înțelegerea genezei și dezvoltării suferințelor iatrogenetice. Bolnavii A. Păunescu-Podeanu face o interesantă și riguroasă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mână. Sunt un revoluționar. Dar nu mă trimiteți Într-o fabrică să stau de vorbă cu muncitorii despre ceea ce scriu. Așa ceva nu pot face». Și se apropie totuși cu pași repezi ceasul când toți scriitorii vor sări pe baricadele lor Închipuite și vor pătrunde În mase. Fără nici o teamă de focul criticii maselor. Dimpotrivă, cu Încredințarea că vor ieși din acest foc purificați. Cine s-ar bucura să rămână În coadă? Zi de zi crește numărul acelora care se oferă să
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
infirmă argumentația aceluia, dar se demonstrează că, dimpotrivă, lipsă de calitate, opacitate, manierism, ba chiar și mai rău: „rămășițe burgheze”, există, dar nu În spațiul nuvelei, ci În acela al criticii literare și În primul rând În cazul unor așa-Închipuiți specialiști ai ei În frunte cu neinspiratul combatant. Cu mențiunea că acest final neașteptații vom detalia În capitolul destinat criticii literare, aici reținând din evoluția Înlănțuită a problemelor doar cele strict necesare luminării aspectului titular, adică al discuțiilor pe marginea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
totdeauna bun prestidigitator de epitete infamante, arareori mulțumit de realitatea și militarismul cărții, niciodată convins de Însușirea Învățăturii marxist-leniniste. Paginile următoare nu cuprind toate cazurile de respingere a unor proze În numele așa-zisului naturalism ori a celorlalte lipsuri reale sau Închipuite, dar dau o orientare privind mentalitatea analitică, natura argumentelor, eludarea completă a esteticului În formularea judecății de valoare, canalizarea actelor de creație și de receptare, exclusiv spre depistarea indicelui de mobilizare: la luptă, la muncă, la ură. Geo ȘERBAN 31
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
fost confruntat cu Octavian Voinea a înțeles ce dorea Securitatea de la el să declare, și anume că Horia Sima (liderul Legiunii) i-ar fi predat prin niște intermediari un cifru secret, prin care trebuia înlesnită transmiterea de informații dinspre un închipuit comandament legionar de la Aiud spre agresorii din Pitești. În urma torturilor, Popescu a cedat în vara lui 1955 și a inventat o poveste pe placul anchetatorilor, în care „recunoștea” că a primit cifrul secret prin izmenele lui Iosif V. Iosif și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îl tortura. Apoi, menționarea numelor de mai sus, cu toții lideri legionari (în afara inițiatorului Bogdanovici), are natura de a servi intereselor anchetatorilor lui Cobîlaș din Râmnicu Sărat, care urmăreau să arate că acțiunea de la Pitești s-a realizat la ordinul unui închipuit comandament legionar. Dacă este adevărat că s-a redactat un memoriu, e aproape sigur că el a fost scris numai de Bogdanovici și cel mult supus discuției cu celelalte persoane. Atitudinea celorlalți era însă potrivnică lui Bogdanovici, după cum afirmă și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Viorel Gheorghiță crede că victimele nu pot fi judecători în propria lor cauză, dar face și o importantă diferențiere între „a fi în Infern” și „a face parte din Infern”4. Banu Rădulescu numește Piteștiul drept „cea mai oribilă crimă închipuită vreodată de mintea omenească”5 și împarte acțiunea în două etape: mărturisirea și studierea marxism-leninismului. El crede că scopul acțiunii implementate de către Securitate a fost completarea anchetelor, identificând trei motive pentru care experimentul se bucură de o tristă originalitate: prezența
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
puternic în țesătura acestei prime părți a povestirii. (...) Acolo, la expoziția regimului burghezo-moșieresc și a lui vodă Carol, ei, chiaburii, reprezentaseră «țara». Dacă partea întâia a povestirii dezvoltă premizele «cazului», partea a II-a narează cum a fost săvârșită crima, închipuita crimă a țăranilor și crima reală a boierului. În cadrul acestei desfășurări a subiectului se conturează personajele, nu prea numeroase, ale cărții. Și la crearea acestor personaje - ca și în construcția subiectului - scriitorul a recurs la exagerarea conștientă, pentru a reliefa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o parte, când în cealaltă. Nu răspundeai, îmi zâmbeai, strângându-ți părul la spate. Colțurile ochilor ți se trăgeau spre tâmple și te făceau să semeni cu o asiatică. Am tăcut, înțelegând deodată că impresia unei căderi luminoase nu era închipuită. Intuiția aceea de lumină și de spațiu care ne îndepărta de lume venea de pe chipul tău, din privirea ta, din înșiruirea aceea de zile care se pierdea în ochii tăi pe jumătate închiși. „Chiar dacă ai muri, asta n-ar schimba
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și pe femeia aceea, și degetele ei pătate de roșu, și împrejmuirea veche, al cărei lemn începea să se încălzească sub razele încă palide. În timp ce mergea, se gândi cum își va face intrarea în Dolșanka, o intrare atât de des închipuită, că-i venea acum să se strecoare, trecând prin grădinile de zarzavaturi, pentru a se feri de priviri, de saluturi. Fără să vrea, îi aducea la Dolșanka pe toți oamenii pe care-i întâlnise pe drumul de întoarcere, la Moscova
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
se strecoare, trecând prin grădinile de zarzavaturi, pentru a se feri de priviri, de saluturi. Fără să vrea, îi aducea la Dolșanka pe toți oamenii pe care-i întâlnise pe drumul de întoarcere, la Moscova, în reședința de județ. Satul închipuit se umplea de viața asta fără război, de bucuria sa deja zilnică și sigură de drepturile ei. Va da peste acel du-te-vino al tinerilor pe ulița principală, peste unduirile sonore, vesele și totodată tânguitoare, ale unei armonici, peste oamenii adunați
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
într-un pardesiu, cu chipul încețoșat din pricina ploii și a neîncrederii. Eram istovit de nopțile de nesomn, de așteptarea primei întâlniri, nu mă gândisem la soarele din Golful Mexic. La aterizare, lumina și vântul cald au pătruns în orașul acela închipuit, acum eu eram omul cu pardesiu închis la culoare. Mergând spre Destin, pe litoral, simțeam atmosfera aceea foarte deosebită, nepăsătoare și nervoasă totodată, a orașelor meridionale care se pregătesc pentru sezonul vacanțelor. Se ghicea din zgomotul cu care un muncitor
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]