1,952 matches
-
nici nu știau vreun an în care asta să le fi lipsit, ferit-a! Și-n preajma zilei, dacă ei visau că tăvălugul a uitat să-i calce, își făceau cruci repezite de teamă că, dimpotrivă, sfârșitul Ăl Mare-i încolțește... De când poposise la rudari, tânărul îi uimise cu ușurința în a ciopli cot la cot cu ei lemnul. Scobea albii, linguri, fuse ori lega la târnuri. Lucra cu spor, nedorind nimic decât să mănânce alături de ei. Acum, de când ziua se
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1457252523.html [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
de prieteni, speriați de întorsătura luată de sănătatea ei. După plecarea oaspeților a vizitat-o și doctorul căruia i-a spus că n-o doare nimic, doar că are o insomnie și o stare generală proastă. În nebunia ei care încolțise mai demult, și-a adus aminte de drogurile ( medicamente) aduse de Virginia, fata ei, de la fratele Smarandei Gârbea, care era farmacist, și i le trimisese la rugămintea ei, fiind colegă cu farmacista Smaranda Gârbea pentru una din fete, zicea ea
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1395746447.html [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
mărunt în această parte a cosmosului, / ninge cu fluturi sub curcubeul cosmicului suflet / ca și sub fruntea mea de ianuarie, / ca și sub ochii mei de culoarea inimii de nuc, / ori, mai degrabă, ca pe foaia-mi de papirus, / unde-ncolțește solemn și înalt / semnificantul meu de jar, / în certitudine perenă, de făurar ... ” Câteva poezii reflectă atributele esențiale ale Poetului: “Înaripat de vulturi-triftongi ... Călător în munți, omul, / călător neîncetat, din munți, râul ... / Poetu-i înaripat de vulturi-triftongi și se bucură / cu temeinicit
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
aprilie 2017. O haită de lupi cu blana rozíe Au simțit că Marele Tigru este bolnav Și-au sesizat că-n aerul nou ce vine Din țările străine, un iz de dalb. Schimbându-și blana după ăst anotimp L-au încolțit pe tigrul bolnav L-au sfâșiat rupându-l, în timp, Ce și-au schimbat blana în alb S-au strâns în haita lupilor curați Defilând în fața prostimii urlând Pozând pentru ei ca imaculați, Dar prada, din nări adulmecând Au acceptat
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
cei noi, aceia moderni. Citește mai mult O haită de lupi cu blana rozíeAu simțit că Marele Tigru este bolnavși-au sesizat că-n aerul nou ce vineDin țările străine, un iz de dalb.Schimbându-și blana după ăst anotimpL-au încolțit pe tigrul bolnavL-au sfâșiat rupându-l, în timp,Ce și-au schimbat blana în albS-au strâns în haita lupilor curațiDefilând în fața prostimii urlândPozând pentru ei ca imaculați,Dar prada, din nări adulmecândAu acceptat lângă ei și mâțe, și
GABRIEL TODICĂ by http://confluente.ro/articole/gabriel_todic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
și martie își lansează volumul de debut, în racla iernii sufletelor adâncite în uitarea rădăcinilor de brad. Miroase a rășină. Inspir adânc aroma primenirilor. Părintele lasă pe masa cuvintelor înțelepte cartea grea, în care fiecare suflet rătăcit își regăsește drumul încolțit de fiara fricii de a fi om, în inima pământului în care i-a fost definită menirea. Actul doi al bucuriei poate începe. Se amână aprinderea felinarelor artificiale. E plină palma lui Dumnezeu de felinare naturale. Sunt licurici care strâng
MĂRŢIŞOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Martisor_anne_marie_bejliu_1362131250.html [Corola-blog/BlogPost/345551_a_346880]
-
Mă doare marea, Doamne, si mă-ngână Cântecul ei venind din istorie pe ape, O rog și azi la gleznă iubitei să rămână Martoră la bucurii și la agape. Iar dacă vapoarele îi tulbură tăcerea E vremea dorului de ducă încolțit în noi Și călătoria noastră dulce că mierea Ne înalbăstrește ochii cînd marea urca în ploi. Furtună își cioplește chipul în sare Iar marea lovită-n călcai mugește sub vapoare... Al.Florin Țene Referință Bibliografica: Călcâiul vulnerabil al mării / Al
CĂLCÂIUL VULNERABIL AL MĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Calcaiul_vulnerabil_al_marii_al_florin_tene_1341332002.html [Corola-blog/BlogPost/369729_a_371058]
-
să se trezească în brațele lui drăgăstoase, sub săruturile lui pline de dorință și sub mângâierea primelor raze de soare venite să le lumineze chipurile fericite. Era în ea sămânța fericirii și de la o vreme o simțea că începe să încolțească puternic. Iar acum, realiza năucită că tot zborul spre un viitor frumos, spre fericirea visată, se rupsese cu brutalitate, pe neașteptate. Acum, după cele întâmplate, se gândea doar la viață. Nu și la felul în care va decurge viitorul ei
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434403559.html [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
prin sfânt har de Părinte, Sunt un om, sunt o umbră ce-așteaptă, Ca să urce spre cer câte-o treaptă, Anotimp ce-și așteaptă-nflorirea, Pârguind în tăcere sfințirea, Sunt sămânța ce-așteaptă sub brazdă Germinarea într-u-Acel ce e Gazdă, Încolțind, sfânta genă purtând, Mă-nnoiesc, mă înalț fremătând, Sunt un abur, aroma de Pâine, Secunda ce trece-ntr-un mâine, Rubiniul ce teascul prepară, Frământând cei-năuntru și-afară, Mă ascund într-un ieri circumcis, Meditând la tărâmul promis, Dar
DUMNEZEU ESTE CU NOI! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1452011469.html [Corola-blog/BlogPost/368163_a_369492]
-
lui și pe urmă, dacă mai avea timp, se gândea și la altelele sau la alții. Mi-am scuturat capul fără să priceapă care îmi erau intențiile și am plecat spre casă plină de indignare. Pe drum începuse să-mi încolțească sămânța răzbunării. O dată ajunsă acasă, fierbeam de mânie mai rău decât apa pentru ceai. Între două ieșiri la wc am dat o fugă în pivniță și spre satisfacția mea, iepurașul se chinuia să roadă un morcov destul de mare și de
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_vii_mihaela_arbid_stoica_1335189997.html [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
buzëqesh... engjëll çapkën përdridhet në ajër dhembshmërisht frymëmarrja, tërhiqet nga vetëvetja ime përplot me gjemba... në qiell përdëllimi i pamjes sate, por tërhiqesh ngadalë... nga ëndrra divine. 8 de dor și dragoste trezita... visez în freamătul febril al dimineții care încolțește la ochi căprui în care știu că focul dragostei sclipește soare luminos apari din pază celor șapte îngeri ce somnul ți-au vegheat în noaptea cerului stelar din cuibul căruia tu ai plecat să-mi dai o sărutare-n dar
POEZIE GERMANĂ. RENATE MÜLLER ÎN LIMBA ALBANEZĂ DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1407046393.html [Corola-blog/BlogPost/367915_a_369244]
-
Acasa > Stihuri > Semne > SEMINȚE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1389 din 20 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului semințe hai să devenim semințe semănate sub pământ, tu s-asculți liniștea ploii, eu bătăile de vânt. tu vei încolți ca floare într-o dulce primăvară, voi veni și eu ca ploaie ca să-ți fiu din nou povară. peste bolțile albastre cad doar razele de lună, cerul ne va fi covor, greierii ne cânte-n strună! te vei naște din
SEMINŢE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1413830487.html [Corola-blog/BlogPost/349826_a_351155]
-
2009-12-04 | | Suflet trezit Am atins cândva dragostea dar a zburat cu inima mea... acum stau zgribulit într-un colț de suflet... Aștept din nou chemarea ta ce-a rătăcit cu inima mea... spre altă stea... uitarea... s-a ghemuit a încolțit în sufletul meu ce-a adormit... În vis am simțit lumina ta iubita mea cum ai revenit aveai un dar neprețuit... inima mea în care brusc... a răsărit dragostea ta ce s-a trezit... lumina din inima ta a încălzit
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU by http://confluente.ro/articole/romeo_nicolae_%C5%9Etef%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
de dragoste- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -de Ștefănescu Romeo-Nicolae [ASiIiVro ]2009-12-04 | |Suflet trezitAm atins cândva dragosteadar a zburat cu inima mea...acum stau zgribulitîntr-un colț de suflet...Aștept din nou chemarea tace-a rătăcit cu inima mea...spre altă stea...uitarea... s-a ghemuita încolțit în sufletul meuce-a adormit...În vis am simțit lumina taiubita mea cum ai revenitaveai un dar neprețuit...inima mea în care brusc... a răsărit dragostea ta ce s-a trezit...lumina din inima taa încălzit...sufletul meu amorțitce a reprimit
ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU by http://confluente.ro/articole/romeo_nicolae_%C5%9Etef%C4%83nescu/canal [Corola-blog/BlogPost/360949_a_362278]
-
acum de toată lumea românească, nu trebuie împușcați nici măcar cu vorbe, trebuie criticați corect literar și public, apoi marginalizați din cultura și viața noastră publică, așa cum procedează ei cu unii scriitori onești, integri, independenți din provincie și diasporă. Poate așa ar încolți în ei urme de conștiință, de regrete. Miram-aș ! Eu, cititorul, înțeleg supărarea, mâhnirea, revoltă lui Nicolae Breban, pentru că pe lângă ce a scris, biografia familiei sale și a sa personală, relevă cât de mult își iubește sincer și respectă rădăcinile
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
atribuțiunile acesteia îi fuseseră limitate și schimbate. Iar Pilat avusese relații bune cu acesta și de aceea era total uimit de remarca magistratului. Se gândi puțin înainte de a răspunde și simți ochii celor prezenți ațintiți asupra sa. Se simțea însă încolțit de întrebarea magistratului. Putea răspunde orice, cu aroganță, invocând vulturul Romei și puterea princiară a împăratului aflată în spatele său, însă își dădu seama că trebuia să dea un alt răspuns. -Am spus că acesta a fost un om drept. Veți
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_7_.html [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
să râdem fraților cu copiii laolaltă... Lacrima de fericire să se facă veșnic baltă, Să se-ntoarcă de pe munte hohotire de ecou, Să-nflorească pomii-n lunca, să devină totul nou, Universul să renască, curcubeul să re-nvie, Veselia să-ncolțească precum grânele-n câmpie, Soarele să strălucească pe un cer surâzător ... Citește mai mult Hai să râdem fraților-Odă râsuluiAna PodaruRâzi și tu, râd și eu, azi e ziua când vom râdeSă se-audă hohotit și din sufletele hâde... Râsul este
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
să râdem fraților cu copiii laolaltă...Lacrima de fericire să se facă veșnic baltă,Să se-ntoarcă de pe munte hohotire de ecou,Să-nflorească pomii-n lunca, să devină totul nou,Universul să renască, curcubeul să re-nvie, Veselia să-ncolțească precum grânele-n câmpie,Soarele să strălucească pe un cer surâzător... III. ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2307 din 25 aprilie 2017. Capitolul V Noaptea coboară pe dealurile Moldovei trăgându-și trena neagră
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
încercă nici o părere de rău, nimic! Se cercetă strigându-se: Scorburăăăă! Un ghem de bulbuci se roti deasupra apei, semn de mare bucurie pentru el... Curse mai depare. Apa creștea tot mai mare... Devenit lichid, i se păru că-i încolțit din toate părțile... Parcă fu încătușat în corpul curgând... N-avea cum a se-ntoarce! Să meargă mai departe, da! Tot mai departeeee!... La un timp, întunericul rece-ud, alunecos și greu începu să se umple cu forme, cu multe forme
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
ca pe niște zvonuri, mai blânde sau, dimpotrivă, mai zgomotoase! Atât! Până la urmă îi jucă iar în față altă rostire a Mumei: mai devreme ori mai târziu, ajungem cu toții în apa-fier-tare din adâncul pământului, să se știe! Alte nedumeriri îl încolțeau. Nu înțelegea ce rost își căpătase acum. Și-și bolborosea nelămurirea. Tare voia să priceapă, altfel nu scăpa de cazna apăsătoare a gândurilor! Treptat pătrunse tâlcul shimbării. Nu mai era doar apă-fier-tare printre murmure-suflete de oameni morți... Nu părea în
DUBLIN, 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/angela_dina_1417546123.html [Corola-blog/BlogPost/371882_a_373211]
-
că tăiem curcanul. Curcanul înțelese că peste o lună unul dintre ei avea să moară și se hotărî să-i acorde o șansă cocoșului, să-l ajute cumva. Dar cum? Preferă să se sacrifice el. Și tot gândindu-se, îi încolți o idee. Se retrase în fundul grădinii și se apucă să învețe să cânte cocoșește, până reuși. La fiecare miez de noapte, rostogolea un „cucurigu” de trezea cocoșul din somn, care mai cânta și el de câteva ori, apoi îi mulțumea
COCOȘUL ȘI CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1417249383.html [Corola-blog/BlogPost/371990_a_373319]
-
niciodată grădinarului nostru. Harnic cum era, porni a curăța de mizerii copacii și a smulge buruienile, după care presără prin iarbă semințe de clopoței. Zâmbind așa cum doar el știa să facă, ademeni un nor deasupra pădurii. Acesta udă semințele care încolțiră de îndată. La zâmbetul său, apăru și soarele printre ramurile curățate, iar clopoțeii înfloriră cu clinchete vesele, schimbând pe loc înfățișarea pădurii. Ca prin minune, în fața grădinarului apăru un iepuraș drăgălaș care îi făcu semne să îl urmeze. Mare îi
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1460679810.html [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
glorie literară. În anul 1973 l-ați însoțit pe Ceaușescu, împreună cu alți ziariști, într- un turneu în America de Sud. Zoia Ceaușescu este cea care a tras sforile să faceți parte din delegație, și ea participantă la aceste turneu. Atunci v-a încolțit ideea de a deveni transfug? Totuși, România anilor '70, era o Românie apreciată pe plan internațional și un loc unde se trăia destul de bine.... De ce această decizie majoră? România anilor '70 era suportabilă, în mod general. În cazul meu însă
SCRIITORUL PETRU POPESCU: ZOIA CEAUŞESCU M-A SFĂTUIT SĂ FUG, FĂRĂ SĂ-ŞI DEA SEAMA CÂT ERA DE PROFETICĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1435507591.html [Corola-blog/BlogPost/377974_a_379303]
-
lui Led Zeppelin. Ce impresie v-a făcut? A fost o poveste de dragoste cu Zoia Ceaușescu? Nu în sensul comun al cuvântului. A fost o întalnire prea neobișnuită și în timp prea scurtă, dar conținând o fascinație reciprocă. Era încolțită de supraveghere, complexată de ideea că cei din jur îi sunt nesinceri, tristă de ce știa despre viața politică, și în conflict cu părinții, mai ales cu mama . Pe mine mă fascina puterea, pe ea puterea creației. Supravegherea sub care trăia
SCRIITORUL PETRU POPESCU: ZOIA CEAUŞESCU M-A SFĂTUIT SĂ FUG, FĂRĂ SĂ-ŞI DEA SEAMA CÂT ERA DE PROFETICĂ de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/viorel_vintila_1435507591.html [Corola-blog/BlogPost/377974_a_379303]
-
mai alinat durerea, că răbdarea i-a devenit un fel de viață, crescându-l... Doar se vădise un copil precoce! Chipul dorit și plâns de-atâtea lacrimi se încețoșase în fotografie, rămânând abia un slab contur... O nouă temere îi încolțise mamei în suflet. Ce va face când figura bunicii va dispărea definitiv de pe hârtia fotografică? Cum se va ostoi copilul? * Și într-o zi, mama căpătă răspuns. Îl zări pe copil cum desena cu jordeaua pe un petec de pământ
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1432449630.html [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]