967 matches
-
bine ajută la stingerea focului decât să ne împuți aici”. Dodo și Anton se zăpăciseră și nu-și găseau locul. Mirosea puternic a ierburi arse. Un fum înecăcios și înțepător ne făcea pe toți să tușim și să ne frecăm încontinuu la ochi. Cu o batistă la gură, Dinu a trecut pe lângă mine fără să mă vadă. Am pornit și eu spre ieșire, cu gândul să iau o găleată, când am zărit-o pe Laura. Alerga pe coridor înfășurată într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
ar trebui să sclipească în ochii unui ziarist. Nici urmă... nici măcar cât un vârf de ac. — De ce, Gaston? insistă ea. De ce-ai venit în Japonia? Gaston bolborosi ceva. Clipea din ochi ca o vacă și fălcile i se mișcau încontinuu. Nici un răspuns măcar la întrebarea fetei. „Ascunde ceva“, hotărî Tomoe. Devenise foarte bănuitoare. „De ce evită întotdeauna subiectul ăsta?“ S-a oprit din mâncat ca să-l privească fix un timp. Ceva ce nu se putea numi nici bănuială, nici curiozitate, puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
Zilnic, Dumnezeule mare, zilnic! Despre ce vrea să-mi vorbească În fiecare zi? Nici măcar nu mai ridic receptorul. Dacă Îi văd numele, las robotul să răspundă și, chiar și atunci, dacă a lăsat un mesaj și nu o sun, telefonează Încontinuu pînă răspund. Jur că maică-ta e nebună de legat. — Mie-mi spui? rîde ea. Și tu, care credeai că intri Într-o familie perfectă. — Nici să nu-mi amintești. Pe chip Îmi apare o grimasă, căci sînt convinsă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
extraordinar de organizată, care se va ocupa de toate chestiile pe care eu nu le pricep În ruptul capului; Dan se Întoarce acasă. Nici una din variantele de mai sus nu se profilează prea curînd la orizont, iar grămezile mele cresc Încontinuu, așa că procedez la cea mai logică soluție posibilă, În afară de rezolvarea lor efectivă: o sun pe Lisa. Cum naiba de te descurci cu toate astea? — Cu ce? Întreabă ea năucită. — Cu viața! Cu mizeriile pe care oamenii se Încăpățînează să ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ei (o, ce bucurie e să ai un apartament cu două camere) și despachetez hainele Înainte să iau un măr din coșul cu fructe și să merg să mă așez afară, pe terasă. Luxul acestui loc mă face să zîmbesc Încontinuu. Chiar și pe terasă au pus o canapea. O canapea! În aer liber! Trebuie că-l costă pe Michael o avere, dar dacă ăsta e prețul pe care trebuie să-l plătească pentru o indiscreție din trecut, atunci n-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
să te batjocorească. Patru zile am stat în cavernele acelea săpate-n stânca de deasupra râului Natisone, dormind pe paiele putrede prin care mișunau păduchi și pureci, printre excremente, fără să mă spăl. Împărțeam menajeria cu un om care zgâria încontinuu gratiile cuștii, bolborosind cuvinte de neînțeles. În starea asta m-a găsit tatăl meu când a venit să-mi aducă banii, ca pe un cerșetor. M-am aruncat la picioarele lui, implorându-l să mă ierte și asigurându-l de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
coboram spre Cividale a fost o nebună. O bătrână cu părul ciufulit și cu veșminte zdrențuite care ședea pe o piatră pe malul râului Natisone. Își legăna trupul înainte și înapoi, uitându-se țintă la apă. Cu glas răgușit murmura încontinuu: „Mea culpa“. Ochii îi arătau ca niște globuri roșii cufundate în negrul cearcănelor zbârcite. M-am apropiat de ea și am întrebat-o: - De ce te învinuiești, femeie? Ea nu m-a băgat în seamă, continuând să se legene și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
portarului inamic ce ia În derâdere Roma. Se așază pe scară aprinzându-și o țigară. Jarul strălucește În Întuneric. Așteaptă. Nu știe ce s-a Întâmplat În spatele acelei uși. Dacă prezența lui este utilă, necesară, superfluă sau chiar dăunătoare. Privește Încontinuu ceasul. Minutele se Împiedică În ecran. Timpul e un mecanism Împiedicat. Nu se Întâmplă nimic. Nici un pas, nici o voce - nici un zgomot. În tăcerea care plutește Își aude bătăile surde ale inimii. Și are impresia că simte cum În casa aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
pierduse, cel mai mult Îl durea lipsa vocii Emmei. Densă, caldă, ușor grunjoasă, mai palpabilă decât corpul ei. De când aflase că există o șansă la cinci sute ca să-i audă vocea - căci cinci sute erau operatorii de la call center - suna Încontinuu pentru a anunța vreo defecțiune, pentru a protesta sau a cere informații asupra noii oferte promoționale a companiei telefonice și Închidea de fiecare dată când norocul nu-l premia, așteptând până când ea răspundea, Într-adevăr, cu o voce molatecă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
se întâmplă cu el, dacă mă mai iubește oare. Într-o dimineață însă, am găsit cămăruța lui goală. Am căutat disperată un bilet, ceva. Nimic. Nicio însemnare. De parcă n-ar fi existat niciodată. Însă strângerea mea de inimă îl chema încontinuu, crezând cu tărie că s-a pierdut undeva pe drum, iar acum e singur și neajutorat. Am lăsat cartea din mână și am luat alta, în speranța că îl voi găsi cândva, adâncit în întunericul altei odăițe solitare și pline
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de pulbere lăsate și aceasta acum milioane de ani; își recunoștea drumul și auzea încă urletele ca pe niște mângâieri aduse rațiunii unei entități primordiale ce își simte chemarea la fosta formă de existență. Regretă adeseori greșeala făcută, amintindu-și încontinuu căderea - cel mai tragic moment al exilării. Se simte mereu plutind în noua atmosferă, într-un gaz mai murdar, mai palpabil decât vidul și vrea mereu să se ridice forțându-se de coada acum tuciurie care cândva era parcă desprinsă
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
brațele în jurul umerilor ei și sub coapse. „Ești o fată norocoasă”, i-a spus Inna Leei, care în nici un caz nu se simțea norocoasă în acel moment, „Privește ce tron de regină ți-au făcut surorile tale”. Inna a vorbit încontinuu, îndepărtând zidul înfricoșător de tăcere care se făcuse în jurul Leei. Inna a întrebat-o pe Ada despre durerile ei și a tachinat-o pe Zilpa cea cu părul de nepătruns. Dar ori de câte ori apărea o contracție, Inna avea de vorbit numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Toată noaptea, În portul unde se adunaseră treptat, uniți Într-o neliniște comună, locuitorii insulei așteptaseră și se rugaseră, plecînd doar pentru cîteva minute ca să bea o cafea și să se mai Încălzească. Televiziunea prin satelit, branșată pe Eurosport, comenta Încontinuu cursa transatlantică. O a zecea ediție care se anunța infernală. Skipperii fuseseră nevoiți să Înfrunte, pe timp de noapte, trei depresiuni succesive, În plin Atlantic de Nord. Pentru siguranța lor, acceptaseră s-o ia mai pe la sud, spre a evita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
prânzului, punând un picior în fața celuilalt, amestecându-mă cu ceilalți funcționari. Doar că eu nu sunt deloc ca ei. Eu tocmai mi-am păbugit clientul cu cincizeci de milioane de lire. Cincizeci de milioane. E ca tobă care îmi bate încontinuu în cap. Nu înțeleg cum de s-a întâmplat. Nu înțeleg. Gândul îmi revine întruna în minte. Iar și iar, obsesiv. Cum de nu am văzut... cum de mi-a scăpat... Nici măcar n-am văzut documentul. Nu mi-a captat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
iau un ton vesel. Dar în piept am un ghem de încordare care nu vrea deloc să cedeze în timp ce frământ. De fapt, cu cât împăturesc și răsucesc mai tare la aluat, cu atât mai rău mă simt. Mintea îmi zboară încontinuu înapoi la acel site. Nu pot să-mi ostoiesc cu nici un chip sentimentul de nedreptate care îmi arde în piept. Am făcut lucruri foarte bune pentru firma aia. Am câștigat clienți. Am negociat afaceri. Nu am fost ca și cum n-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
pe care Nathaniel o ajută să iasă. Muncim la primul rând fără să rostim nici un cuvânt, culegând pur și simplu plantele. Când ajungem la capătul rândului, simt mirosul de zmeură până-n fundul gurii ; mâinile, zgâriate, mă dor de la atâta cules încontinuu și sunt transpirată toată. Căldura pare și mai fierbinte în cușca cu zmeură decât în orice altă parte a grădinii. Ne întâlnim iar la capătul rândului și Nathaniel mă privește lung, cu sudoarea prelingându-i-se pe față. — Muncă grea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
spună cu chestia asta ? A doua zi la prânz, tot n-am aflat nimic. Ceea ce poate fi din cauză că n-am avut nici măcar o clipă în care să pot să stau și să mă gândesc. Ceea ce poate fi din cauză că am fugit încontinuu după fundul Melissei. I-am făcut cam cincizeci de cafele, jumătate dintre care nici măcar nu s-a obosit să le bea. I-am adus apă de la frigider. I-am încălzit sandvișuri. I-am spălat toată lenjeria murdară, adică tot bagajul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
lui Trish de când am venit eu. — Mersi, spun politicoasă. Nu trebuia. — Și Melissa, intervine și Trish, pierzându-și brusc orice interes pentru tăvile de pâine, te rog să nu-i mai dai și alte treburi suplimentare Samanthei ! Nu poate fi încontinuu la cheremul tău ! Nu ne putem permite s-o pierdem, să știi. Citesc șocul de pe fața Melissei. Pare atât de ultragiată, că zici că Trish tocmai i-a dat o palmă. — Iar ăsta e de la mine, spune Nathaniel, băgându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
se pare, dar nimeni nu știe exact ce anume vrea să... — ... e tipul ăsta Sven ? Vreau să spun, ce funcție are ? — ... e cu Jack, nu ? spune Amy, care lucrează la departamentul financiar și e Îndrăgostită de Nick, așa că Își găsește Încontinuu pretexte să treacă pe la noi. E iubitul lui Jack. Poftim ? spun, așezîndu-mă mai bine În scaun și ascuțindu-mi violent creionul. Din fericire, toți ceilalți sînt prea ocupați cu bîrfa pentru a mă băga În seamă. Jack e gay ? Jack
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
să intre În viața mea ! Adu-ți aminte doar cum a venit și și-a băgat nasul la mine În dormitor. Nu-i deloc de mirare că a fost atît de al naibii de interesat. Cred că și-a luat și notițe, Încontinuu. Cred că avea chiar și un dictafon În buzunar. Iar eu, pur și simplu... i-am deschis larg ușile. Iau o gură mare de schnapps și mă cutremur. N-am să mai am niciodată Încredere În nici un bărbat. Niciodată. — Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
poți trimite la pușcărie un om nevinovat ? Lissy se uită la mine ca la nebuni. Da, dar acolo e ușor ! — Ei... Îmi arunc ochii În jur, disperată. Ei, dacă fugi acasă acum, o vei regreta toată viața. Te vei gîndi Încontinuu la asta, dorindu-ți să o fi făcut. Se așterne tăcerea. Văd cît se poate de limpede cum Își turează la maximum creierul, pe sub pene și tot restul. — Ai dreptate, spune Într-un final și dă drumul hainelor. OK, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
De un ceas! BĂTRÎNUL CU BASTON: De un ceas, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și n-ați stat de vorbă cu el? DOAMNA CU VOAL: Păi, nu l-am întrerupt că nu s-a oprit deloc. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și cântă încontinuu, de un ceas! BĂTRÎNUL CU BASTON: Încontinuu, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Hm. Asta-i ceva nou. DOAMNA CU VOAL: Eu, când am venit, că eu am venit prima, dumnealui începuse deja. BĂRBATUL CU ZIARUL: Cânta singur! DOAMNA CU VOAL: Cânta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
un ceas, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și n-ați stat de vorbă cu el? DOAMNA CU VOAL: Păi, nu l-am întrerupt că nu s-a oprit deloc. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și cântă încontinuu, de un ceas! BĂTRÎNUL CU BASTON: Încontinuu, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Hm. Asta-i ceva nou. DOAMNA CU VOAL: Eu, când am venit, că eu am venit prima, dumnealui începuse deja. BĂRBATUL CU ZIARUL: Cânta singur! DOAMNA CU VOAL: Cânta singur, era deja început. Pauză. BĂTRÎNUL CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mai țineți minte? Dumneavoastră mi-ați spus-o... Preotul se ridică în picioare și, precum un copil prins cu o greșeală, merse să se spele pe mâini într-un mic spălător: — Ba da, îmi amintesc. Dar dacă m-aș gândi încontinuu la asta, aș înnebuni. Celălalt nu răspunse. Se mărgini să zâmbească și începu să servească peștele în niște farfurii mari și grosolane de lemn pe care le spălase cu mâna. Adăugă niște bucăți de yuca și începură să mănânce în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
o dezertoare din bucătărie, angajată ca redactor. Inginerul se pricepe la cifre, medicul, la boli, avocatul, la legi... Restul nu este decât o spoială sub care nu există absolut nimic. Și cel mai rău este că le place să schimbe încontinuu culoarea spoielii: să o urască pe Jacqueline Kennedy tot atât de mult pe cât au iubit-o, să-i plângă de milă lui Marilyn Monroe tot atât de mult pe cât au insultat-o, să-l disprețuiască pe un cântăreț tot atât de mult pe cât l-au ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]